783 matches
-
schimba capricioasă tot ceea ce Ludovic, cu gândul la construirea de mobilă, - ce îi dăduse și numele -, primea ca reformă. Aceste amestecuri ale Antoanetei făceau ca poporul să lunece încet, dar sigur, pe calea revoluției... Ideea ei că poporul, care se văita că nu mai are pâine, - să mănânce cozonac! - pare o născocire, însă ei i se potrivea. Cu toate năstrușniciile ce îi treceau prin minte... Și Franța explodă la un moment dat... Târâți înaintea Tribunalului poporului, - Ludovic -, pe nedrept, - Maria-Antoaneta pentru
Nefericirea unei regine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6646_a_7971]
-
s-au inventat rochii frumoase și din '90 încoace ...să le cumpere careva "niște" vogue" după care să iși îndrume croitoresele", a scris Ciobanu. "vaiiiiiii ! dar cum este rochia aleai din "cameră verde" . AJUTOOOOOR ! mi-a ars rețină :(((((((", s-a văitat în continuare creatorul de modă. Nici concurenții nu au scăpat ochiului critic al lui Ciobanu: "a venit și circul ...una de urlă emiliiiiia ...iar nu au înțeles că avantgarda costă muuuult . nu se poate pe sărăcie că arată a carnaval
Prezentatorii Eurovision 2013, criticați dur de Răzvan Ciobanu, pentru ținute by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64805_a_66130]
-
parte de o moarte care este pe măsura a ce a priceput în viață. A muri era o chestiune de ținută, preocuparea mergînd spre atitudinea cea mai cuvenită în clipele finale. Tocmai de aceea surprinde detaliul că grecii nu se vaită în momentul morții, fiind senini și chiar optimiști. Dacă totuși sunt crispați e din cauza durerilor fizice, dar nu din pricina disperării. Deznădejdea nu intră în vocabularul antic al grecilor. Sufletul este sigur nemuritor și atunci de ce să dispere? Și fiindcă nu
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
pașnică. Echipa de directori, actorii trupei ne-au impresionat. Un mic orășel cu preocupări de oraș universitar. Aceeași miză în pregătirea programului unei stagiuni, multă seriozitate și, mai ales, responsabilitate. Schema de funcționare a teatrului este extrem de mică. Nu se vaită nimeni, toată lumea face de toate, ca într-un mic teatru privat. În hol, în spațiul ce precede sala propriu-zisă, era o expoziție de obiecte lucrate manual de actori și de alți angajați din teatru. Lucruri frumoase, utile, cu mult bun-gust
Apropo de violoncel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6082_a_7407]
-
înțepătoare din care răzbate o explicație cu iz de legendă, preluată în metafora înger încălecat. Umanitatea feminină, strânsă la o pomană din satul de rudari pe unde trec destinele romanului, comentează apariția răului pe lume în termeni naivînfioraț i: „Mă vait că asta vra să zică că femeia l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a încălecat lumea și pământu’” . Echivocul logic se situează undeva între neputințele minții simple și ideea însăși de sfidare pitită în sufletul uman, cunoscător, totuși, chiar dacă
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
rasă căutînd altercația și dorindu-și litigii cît mai numeroase, din neputința de a trăi decît așa, în corzi, sub tensiune permanentă. Pus în condiții de izolare, gladiatorul se usucă, tocmai de aceea sar în ochi paginile în care se vaită de accedie, de spleen-ul care-i golește inima și îi sleiește elanul. Sunt pagini atipice la un armăsar pentru care viața e trap cotinuu printre femei, cuvinte și deținuți politici. Un amestec de Argetoianu și de I.D. Sîrbu - acesta
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
și nu mai prezentăm importanță. Nu stau, nu mai am timp să mai deschid uși. Am deschis toată viața mea uși și voi deschide în continuare, dar în alte domenii în care lucrurile sunt mai line, mai fericite. Nu mă vait. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit scena și pot să mă bucur de ea în toate formele ei", a mărturisit Anca Țurcașiu pentru Ziarul Ring.
Anca Țurcașiu, decizie radicală. "Este o lume în care există multe interese ascunse" () [Corola-journal/Journalistic/43599_a_44924]
-
acuma prevedea apropiata capitulare a Puterilor Centrale. Dar durata îndelungată a măcelului european cât și lipsa de acasă de atâta vreme ne făcea să ne pară tocmai acest timp fără de sfârșit. în fiecare seară când ne întâlneam noi refugiații ne văitam de acest războiu care nu mai voia să se isprăvească." Și totuși: La 11 noiembrie mă întâlnește seara Onisifor Ghibu și mă roagă să merg cu dânsul la redacția ŤRomâniei noiť, Ťunde avem de lucruť dar nu-mi spune ce
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
liturgic de faptul că toți creștinii ne împărtășim dintr-o Pâine și dintrun Potir”. Aceeași temă va deveni măr al discordiei între Noica și Steinhardt, ultimul scandalizându-se efectiv la citirea afirmațiilor filosofului cu privire la românii anilor ’80, care „se tot vaită «de ceea ce nu au» și pe care un Calvin i-ar duce în piață (...) și i-ar flagela”. Ironizându-i, încă din tinerețe, așanumitul concept de „nemâncare” și parodiind presupusa intransigență cu care filosoful ar fi plănuit să devină „un
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
întins Cristinei o sacoșă de doc albastru cu șnur și curele de piele maron și sprijinind piciorul pe o piatră s-a apucat metodic să-și încheie sandaua. - N-ai ceva de citit? Eu nu mai am nimic - s-a văitat Cristina, balansînd violent sacoșa. - Ba da... a gîfîit Pați aplecat peste sandaua rebelă. E chiar acolo în sacul albastru... în buzunar. - A! a exclamat Cristina și prinzînd sacoșa din zbor a desfăcut buzunarul și a scos o carte învelită în
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
Doar iau pastile, dragă domnule Andrei Pleșu, și-s buimac apoi toată ziua, umblu-n derivă, eșuez în librăria "Humanitas" și pipăi cărțile, le miros, le așez la loc, oftez din abisuri... Pînă cînd? Da, n-ar trebui să mă vait, să dau buzna-n... mereu, mereu... în bocete inutile, în sclifoseli de vîrsta a treisprezecea... Să... lupt!! ( Repet de atîtea ori cuvîntul "lupt" că-mi vine să-l mănînc, e bun, e hrănitor, e rotund, l-aș desface-n felii
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
Vitalul tablou) În Visările serii, surprindem o viziune sinuos-halucinantă, aflată la granița dintre lucid și oniric, concretul și abstractul înfrățindu-se într-o suferință generală, astfel încât imaginarul: „râul vuiește”, „luna țipă”, „dinspre orizont ... strigăt de sirene”, „plânsul văilor”, „lumea se vaită de mult nenoroc...” formează o gradație ascensională, de tip climax. Dacă în primele versificări din acest recent ciclu, tonalitățile liricului sunt grave, de o sobrietate profund sensibilă, accentuând o stare de melancolie, cu învăluiri aureolate de mister, poezia de final
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
schimba numai pentru ceva comod, gândind totuși că a făcut acest lucru din dragoste. Am bănuit acest lucru demult, acum însă această idee s-a copt în mine în mod firesc. Uneori vine la mine Nina Stețkevici, se plânge, se vaită. Lucrează la Maison de couture, coase, visează să ajungă actriță de cinema, visul tuturor domnișoarelor din Chișinău. Pare a fi deșteaptă, dar face impresia că e proastă. Și e îndrăgostită de cineva. Noi toți ne batem joc de ea. În
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
Simona Tache Știți cum plânge femeia toată viața ei, că n-are n-are cu ce să se-mbrace? Ei bine, tot așa suferă și se vaită bărbatul, că n-are suficiente scule”. Așa începe provocarea lansată de mine către Mihai Radu, în Cațavencii de săptămâna trecută. Răspunsul lui - Bărbatul e cu gândul numai la prize - vine și încheie rotund o nouă rundă din așa-zisul război
Şurubelniţe, prize şi alte scule by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18543_a_19868]
-
la o nuntă la 60 de km,omul s-a îmbătat și la întoarcere,în microbuz,din cauza alcoolului s-a dezechilibrat și și-a zdrelit genunchiul într-un fier de la scaun.soferul pusese o frână fină .tot concediul s-a văitat ce mușcat îi el de câine și nu ce vânătaie și julitura avea de la căzătura -cățeaua a sărit să-l muște deoarece a crezut că el s-a aplecat să ia o piatră de pe jos să dea în ea. viorel
Selecţiuni din programul de poveşti cu maidanezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18975_a_20300]
-
De ce? Cred că cel mai greu mi-a fost când s-a ajuns la obsesia slăbitului. Pentru că e coșmarul vieții mele și al atâtor vieți de femei. Vorba lui Mihai, dacă vezi două schelete stând de vorbă și unul se vaită că a cam pus pe el, ăla e femeie. Care este stereoptipul despre viața de cuplu care te amuză sau te sperie cel mai tare? M-ar speria cel mai tare ăla cu mama care normează copiii și tata care
Un interviu din Unica de martie și cum arată revista în haină nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19097_a_20422]
-
care trebuie să-l treci. Iar dacă nu îl treci ,atunci te împiedici și cazi . Și uneori ți-e foarte greu să te ridici. Se izbește cu capul de chiuvetă, iar sângele îi țâșnește din buză și pe nas. Se vaită tăcut căci înțelege că asta este soarta pe care n-a dorit-o ,dar pe care trebuie s-o ducă până la sfârșit. - Ce naiba ești așa de mototol și nu îl ții cum trebuie ? „ Când a venit atât de repede ? Parc-
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
cu ochii mari cât cepele. - Păi da, prima dată când am vrut noi să ne luăm apartament și era unul Georgescu ,de la Personal care nu vroia să aprobe cererea. M-am dus eu și am rezolvat.... - Vai de mine ! se vaită socru-meu, lovit instantaneu de-nțepături la inimă. A doua oară când a fost ? - Ei,când ? Atunci când ai vrut tu să ne cumpărăm mașină . Și directorul Ionescu de la CEC nu vroia să ne acorde împrumutul ... - Ionescu ? Ăla mustăcios ?! - Mustăcios,nemustăcios
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
Ocupat cu topirea materialului și turnarea lui în matriță, nu eram atent la ce făcea pisica care se tot învârtea pe lângă mine frecându-se de picioarele mele, parcă nu-și găsea locul. La un moment dat o aud cum se vaită și intrigat mă uit la ce făcea ea în living, eu fiind cum spuneam în bucătărie. Destul de neplăcută mi-a fost surpriza când am văzut că ea se chinuia pe fotoliu să dea viață unei noi generații de “mici teroriști
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
povestesc pe parcursul istorioarei. Poate nu prindeam momentul când cele patru noi creații ale naturii ieșeau la lumina zile din burtica mamei lor, unde s-au dezvoltat timp de două luni de zile, dacă nu o auzeam din bucătărie cum se văita. Văzând despre ce este vorba, am alergat repede la dulapul cu haine de lucru și am scos un halat mai vechi al bătrânei mele mame, îmbrăcăminte ce nu-i mai era de folos, ea fiind plecată din lumea viilor, așezând
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382577_a_383906]
-
apă din găleată și m-a pus să fac gargară, clătindu-mi gura care-mi luase foc. A auzit țipetele și bunica Floarea care își făcea de lucru în odaia ei. Nu știa de ce țipă, dar văzându-mă, că mă vait de durere la gură și aflând de la mama că am înghțit leșie, a început și ea să se “dea de toți pereții” (aici cu sensul de a se văita), alăturându-se văicărelilor mamei mele. Mătușa Marioara, cumnata mamei care locuia
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
odaia ei. Nu știa de ce țipă, dar văzându-mă, că mă vait de durere la gură și aflând de la mama că am înghțit leșie, a început și ea să se “dea de toți pereții” (aici cu sensul de a se văita), alăturându-se văicărelilor mamei mele. Mătușa Marioara, cumnata mamei care locuia peste stradă, auzind țipetele din casa noastră s-a alertat și ea și a venit panicată la noi. Era o hărmălaie de nedescris. Nimeni nu știa ce să facă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
fi ... la București. Oraș mare, lumini multe, agitație și spectacol gratis la tot pasul. - Dragă nevastă, m-am gândit! spun triumfător. Tot timpul de Revelion, românul stă pe scaun, umple burta cu mâncare, cu băutură, și a doua zi se vaită că-i e rău! Trebuie schimbată chestia asta! - Și ce propui să facem? - Propun să mergem la București! - La București? La cine? Fratele tău e plecat la Turnu, amicului tău i-a născut nevasta și n-are chef de musafiri
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
pentru copiii din Bhutan). M-am mirat, am scris (și tradus) Donosteea, fără politică însă - toți eram nimeni - dând-o tot pe India, presărând și scrisori Delhi-București, de când mă întorsesem singură să salvez apartamentul din București, scos la licitație. De văitat, la ce să mă mai fi văitat? S-or fi dus, cu tinerețea noastră, ceaușismele, s-or fi și întors. E.Ț.: Amprenta destinului nostru poartă de cele mai multe ori reminiscențele copilăriei. Cum a fost copilăria dumneavoastră? R.A.: Am fost un
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
am scris (și tradus) Donosteea, fără politică însă - toți eram nimeni - dând-o tot pe India, presărând și scrisori Delhi-București, de când mă întorsesem singură să salvez apartamentul din București, scos la licitație. De văitat, la ce să mă mai fi văitat? S-or fi dus, cu tinerețea noastră, ceaușismele, s-or fi și întors. E.Ț.: Amprenta destinului nostru poartă de cele mai multe ori reminiscențele copilăriei. Cum a fost copilăria dumneavoastră? R.A.: Am fost un copil orfan de mamă, de la zece ani
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]