3,007 matches
-
din 22 mai 2014 Toate Articolele Autorului Atâtea frunze te-au strigat pe nume Și-atâtea păsări zbor au irosit În căutări arzânde. Peste brume Am alergat desculță. Am fugit Și-nspre lumină și-nspre întuneric, Și-nspre apus și înspre răsărit. Prin vălul ceții diafan, eteric Sau prin cuprinsul gândului trudit Mi-am desenat cărări de întâmplare. Și-n cuib de disperare-am ațipit! Munți am mutat. Și-am răsturnat și-o mare Da’-n nicio zare nu te-am mai găsit! În
CĂUTĂRI ARZÂNDE de AURA POPA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Aura_popa_1400729613.html [Corola-blog/BlogPost/383740_a_385069]
-
trestie gânditoare” - este edificator pentru această osmoză. În sfârșit, autoarea subliniază noutatea liricii vierene care constă în simplitate, naturalețe. „Este vorba de o simplitate aparentă, o simplitate care are putința de a dărâma omul vechi de piatră, de a ridica vălul gros, de a elibera lăuntrul priponit de secolul grăbit. Versul său creează o adevărată anamneză menită să spulbere amnezia cititorului.” Foarte frumos spus. Dacă s-ar sfârși lumea - zicem noi - și ar rămâne doar versurile acestea simple și profunde tocmai
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
să-nvăț. ” (Adrian Erbiceanu - „Același veac, același leat”) ADRIAN BOTEZ demonstrează prin poemele sale încărcate de metafore că omul este definit de contraste, subscriind la perfecțiunea morală doar prin credință: „ cu grație, sfială de fecioară, / zarzăru-abia se clatină în noapte; / vălul de flori, mireasă printre șoapte, / teamă-i să lunece de pe comoară! / e-atâta liniște, Hristoase Mire, la nunta mistică de printre nori! / taina ținută-ntre petale și potire / e să învii, dar fără ca să mori! ” ( Adrian Botez - „Taina Florii”) AL
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
de dileme, De pesimism și încă de tristețe. De ce? De unde atâta plângere și lacrimi? Doar anii încă nu s-au vestejit? Chiar dacă ai avut în viață patimi, Nu uita că viața va dura la infinit. Retrage-ți de pa față vălul negru, Arată-ți fața veselă și optimistă, Lărgește-ți orizontul tău și cercul Vieții nu-l strânge, desfă-l ca pe o batistă. Dar filosofez degeaba și-n neant, Eu caut culmi unde nu le pot întrezări, Căutând un vârf
AM REGĂSIT ÎN TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Am_regasit_in_tine_mihai_leonte_1343304593.html [Corola-blog/BlogPost/350178_a_351507]
-
n-o mai stinge Nevolnici, în ritmu-i dement dănțuim Cazanu-i în clocot, pe margini prelinge, Dar punem pe foc încercând să trăim! Stăpân în odăi părăsite - păreri personale - versuri Lumina se stinge în lampa cerească În preajmă, sunt umbre cu văluri cernite Sunt singur și teama începe să crească, Căci noaptea, pătrunde-n odăi părăsite... Mi-e frică de noapte, c-aduce visarea Pe aripi de somn, sau în cupe de veghe. Sunt singur și iară pierdut-am cărarea Ce fuge
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
ce-și caută drumul spre gloria eternă Și totuși, astăzi, soarele și-a dăruit lumina nu prea mult doar atât cât sufletul să tânjească și să-și crească aripi ... mai bine să-mi beau cafeaua și s-alung din gânduri vălurile albe ale iernii de multă vreme umbresc ferestrele ce dau spre răsărit și poate primăvara asta ... nu mă va lăsa pradă orologiilor suferinde terorizate de angoasa căutărilor ... Referință Bibliografică: Din jurnalul unei zile ... ( demonul lăuntric) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN
DIN JURNALUL UNEI ZILE ... ( DEMONUL LĂUNTRIC) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/_din_jurnalul_unei_zile_valentina_becart_1394364489.html [Corola-blog/BlogPost/353670_a_354999]
-
Nou, și chiar să valseze într-o aleasă bună dispoziție. Astfel, vienezii încep Noul An cu poftă de viață, plini de elan, cu muzică, cu optimism și voie bună. Ne-a lăsat impresia că monotonia vieții nu și-a aruncat vălul peste ei. Mai toate orașele lumii au organizate petreceri de Anul Nou în piețe mari, dar pe nicăieri parcă nu se desprinde pofta de viață așa ca în Viena. Viața pulsează în oraș și în timpul nopții precum în cursul zilei
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
vorbitoare.” „Cele 55 de poeme, cu legănare și structură de psalmi și cu accente pasionale de Cântarea Cântărilor , constituie, în ansamblu, vastul și emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
viitor. Nu-mi pasă Merg înainte, nu mă mai sperii că viața-mi cere mai mari dobânzi, că-n ale sale crunte siberii mișună-n haite noi lupi flămânzi. Chiar dacă soarta mai rea, mai cruntă flutură-n zare un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste iluzii care înfruntă stânci, pentru că-n viață tot urcuș este și cățărarea dură, pe brânci. Poate nu
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1432477837.html [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
Copacii desfrunziți, cu ramurile goale, Se-nalță triști din iarba brună a iernii, Se unduiesc în adieri de vânt domoale, Fac rugăciuni spre cer, ca la vecernii. Se rătăcesc prin ceața dimineții, Visând la primăvară cu-atâta așteptare, Pierduți în vălul de fum al tristeții, Suspină-n murmur, singurătatea-i doare. Înlăcrimați,privesc spre frunzele căzute Ce dorm înțepenite pe poteci, Visând călătorii spre locuri neștiute, Purtate-n adierea vânturilor reci. Când se trezesc, înfruntă anotimpul Și-n vals plutesc, tresar
ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1455143193.html [Corola-blog/BlogPost/342963_a_344292]
-
pielii ... eu am slăbiciune pentru ele!... XXVIII. DEPENDENT, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 252 din 09 septembrie 2011. Ne-am regăsit la început de vară plângeam întortocheatele vertebre le ascundeam cântai valsai cu fluturi de cuvinte în vălul tău des încurcat descoperisem glasul îngerului de sub mări iubirea continua dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crud topind culorile înflăcărând stingerile suspendând felin mângâierile respingând apropierile dragostea.... veșnică auroră boreală! Te plictisea jocul nostru ireal ? Tu pe cine ai iubit
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
doar trăiesc trăiesc o teamă indescriptibilă inoculată dureroasă răvășită cum poți avea nevoie de mine? Cerșesc mă-nclin îmi lipsești mai puternic decât sfârșirea. Citește mai mult Ne-am regăsit la început de varăplângeamîntortocheatele vertebrele ascundeamcântaivalsai cu fluturi de cuvinteîn vălul tău des încurcat descoperisem glasul îngerului de sub măriiubirea continua dansul ei neîntrerupt absurd, orb și crudtopind culorileînflăcărând stingerilesuspendând felin mângâierile respingând apropierile dragostea.... veșnică auroră boreală! Te plictisea jocul nostru ireal ? Tu pe cine ai iubit în trecut?Eu doar
AUREL AVRAM STĂNESCU by http://confluente.ro/articole/aurel_avram_st%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
dar și din viața fiecăruia dintre noi, cu frumuseți trecute ori neîmpliniri punându-ne în situația de a rămâne o clipă țintuiți locului, apoi întorcându-ne privirea către începuturi. Cuvinte pline de încărcătură emoțională, vin să dea la o parte vălul timpului, reamintind, așa cum spune și poezia „Mai am timp”, că vremea ne lasă să zâmbim și zilei de mâine: „mai am timp să-ngân viața ce trece / mai am timp să termin un poem”. Atent structurata: Dulce si amar, Iubind
NOSTALGIA AMINTIRILOR ÎN POEZIILE LUI IOAN VASIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1414136849.html [Corola-blog/BlogPost/380714_a_382043]
-
hidos, neterminat. M-am rușinat atunci la chip, iubite, Și am lăsat doar sufletul să te-ntâlnească, Știam, dar multumit-am fost c-ai să-ți dorești Doar de departe să îți fiu miresă. Nu-s vinovată, ești nevinovat, Căci vălul depărtării ne-a ținut departe Nici pân-acum, iubite, tu încă n-ai aflat, Ani nu mai sunt, ci clipe reci și seci Spre-a ne vedea sau pentru-a ne desparte. Pe veci, iubite, eu nu am să te
GLASUL CHIPULUI CIOPLIT de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464879677.html [Corola-blog/BlogPost/378814_a_380143]
-
sărăcie cumplită și, totuși, mereu veseli, mereu zâmbitori, radiind o fericire interioară, misterioasă...Dovadă că Fericirea nu se măsoară cu etaloanele Suferinței. Dar Suferința? Ce este și cu ce se măsoară? Uite la Gigi și Silvia! În loc să se acopere cu vălul vrăjit al Iubirii, ei îl rup cu fleacuri de tot felul și apoi, suferă ca proștii. De ce ? În acest timp, Mister Ornic scoate limba la ei și râde ca un șmecher : -Șa-se,șa-se,șa-se ! Peste două ore le
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
dat peste o femeie care făcea eforturi să-și păstreze iubirea partenerului de viață. Ce femei avem, domnule!..Și nu ne pricepem să le...S-ar putea să fi avut dreptate domnii aceia. Mă simțeam vinovat față de Silvia, pentru că rupsesem vălul de mister al intimității sale. Și...de ce să nu fiu sincer? Chiar așa...acarian, tot am avut niște gânduri murdare. Normal că ați avut dreptate, domnilor, care ați salivat, când v-am spus ce-am văzut! Așa suntem toți. Niște
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
amintiri fugare cad alte frunze, alte păsări zboară, cum mai zburau la noi odinioară, vin alte toamne cu aceleași nume, dar noi trăim de-acum în altă lume. diminețile mocnesc singurătate, și toamna trece rece prin cetate, din mrejele cu vălul de aramă vin amintiri fugare puse-n în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441687492.html [Corola-blog/BlogPost/374769_a_376098]
-
Și cel mai adesea tu ești lângă mine tânără, frumoasă și zâmbind șăgalnic. Atunci fericită inima-mi devine în timp ce-al meu suflet pare-un tânăr falnic. Și aș sta acolo, nu m-aș mai întoarce, dar timpul întinde văl peste-amintire, în vreme ce viața din caieru-i toarce, cu grijă și teamă, ultimele fire. 28 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Și aș sta acolo / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2220, Anul VII, 28 ianuarie 2017. Drepturi de Autor
ŞI AŞ STA ACOLO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1485630588.html [Corola-blog/BlogPost/369226_a_370555]
-
din mine... Când mă scutur cu putere, De îndoială și de trac, Îngerul îmi dă lumină Și mă învață ce să fac! Conjug verbul a iubi, La prezentul cel mai simplu Și topesc cu ușurință Un perete dintr-un iglu... Vălul de pe ochiul minții Mi-l ridică mâna Ta Să văd lumea mai frumoasă Și comorile din ea, Primăvara, cum răsfiră Evantaiul plin de raze Și-n deșertul unei zile Mai ridică mii de oaze... Curcubeiele celeste Cum se-arată după
UN DAR... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1464464162.html [Corola-blog/BlogPost/369082_a_370411]
-
Gaius suferea de albeața ochilor, procuratorul Ponțiu Pilat îl eliberase din conducerea centuriei sale și îl adusese la acea sarcină cu toate că vederea nu îl mai ajuta prea mult pe centurion. În fapt, el nu îndeplinea decât niște simple formalități. Însă vălul de ceață care îi cuprinsese vederea se accentuase de la zi la zi și îi cauzase multe neplăceri lui Gaius și numai faptul că acesta fusese un centurion foarte destoinic și iubit de legionari îl făcu pe Ponțiu Pilat să-l
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
și frumoase din viața lor și treptat își costruiesc un spațiu în care se pot mișca mai lejer. Se face tot mai vizibil efortul de a se desprinde de vechile canoane experimentând aspecte noi de viață. Monotonia și-a subțiat vălul. Zilele petrecute în București se desfășoară variat, colorat și adesea imprevizibil, dar ceva mai bine decât cu câțiva ani în urmă. Femeile sunt cochete, au charm, bărbații au carismă, seducția este la ea acasă, poziționându-se înaintea Canadei și a
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422340547.html [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
mai poți! Asta l-a înfuriat pe moș Ion. S-a mai opintit o dată, încercând să-l ridice pe umăr... Fatală mișcare! A căzut în fund, scăpând din mână bastonul. Durerea din burtă creștea. Îl mai dureau șalele, fundul.Un văl de ceață îi acoperi ochii, iar în timpane simți huruitul unei căruțe în goana cailor, apoi, ca o avalanșă de stânci. Zâmbi blând, bâjbâind după baston; gândi: „în timpul războiului, prin câte de-astea n-am trecut... De câte ori nu m-am
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DOAR TOAMNA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Doar toamna podul și-l îndreaptă spre ale iernii reci feline, Cu brațe suferinde-n teacă, cu văl de ape cristaline Și anotimpul ăsta nou, și-atât de desuet, mă caută în tine Cu toate frunzele pachet, se frunzărește-n mine Iar toamna asta, amândoi, s-o facem drum de seară Pe care să visăm în doi, alături
DOAR TOAMNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1441969931.html [Corola-blog/BlogPost/372209_a_373538]
-
cel al focului catharctic. Semnificația botezului, oricât de metaforizată ori camuflată, rămâne însă neatinsă, iar localizarea pe coordonate hinduse trimite la filosofia hindusă, inclusiv la rolul karmei întru desăvârșirea ființei. Decriptarea unor versuri ca “ Înmormântată-n visu-mi...” face trimitere la vălul Mayei, la iluzia (căreia evanescența visului îi poate conferi o oarecare soliditate) că prezența dispărută nu a devenit încă absență, că fiindul nu s-a întors încă, definitiv, în nefiind, că Ouroboros nu și-a mușcat încă coada. Poetul, posesor
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
de ce nu uităm această Sfântă Sărbătoare și ne bucurăm de venirea pe lume a Mântuitorului nostru. Viața de astăzi, individuală și socială, cu problemele ei materiale copleșitoare, ne îndepărtează uneori de adevărata viața spirituală, aruncând între materie și spirit un văl tenebros. Sărbătoarea Crăciunului fiind o sărbătoare a sufletelor noastre, tot omul dă la o parte acest văl... În aceste zile ne dorim să ningă (acolo unde este posibil!), cerul să cearnă puful alb și moale care să-mbrace pământul și
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_asteptarea_sarbatorii_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]