122 matches
-
drum │ │ │ │ │L = 1,5 km Refacere 1 pod sat Căzănești Refacere 3 podețe sat Căzănești Refacere drum de interes comunal sat Prăvăleni - L = 0,6 km - rupt corp drum Refacere 1 pod avariat sat Prăvăleni Refacere 1 podeț afectat sat Vălișoara │Comuna Vălișoara │ 2 Refacere sferturi de con la pod BA pe DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
1,5 km Refacere 1 pod sat Căzănești Refacere 3 podețe sat Căzănești Refacere drum de interes comunal sat Prăvăleni - L = 0,6 km - rupt corp drum Refacere 1 pod avariat sat Prăvăleni Refacere 1 podeț afectat sat Vălișoara │Comuna Vălișoara │ 2 Refacere sferturi de con la pod BA pe DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe L = 1
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
a Ministerului Transporturilor. Aprobarea de către Parlamentul României a O.U.G. 120/18.11.2003 s-a făcut prin Legea numărul 32 din 5 martie 2004. Ceremonia oficială de inaugurare a lucrărilor pentru Autostrada Transilvania a avut loc în vecinătatea satului Vălișoara, comuna Săvădisla, județul Cluj, în data de 16 iunie 2004, în prezența premierului Adrian Năstase (PSD) și a lui Béla Markó (UDMR). În anul 2004 lucrările preponderente au fost cele de proiectare și organizare de șantier. Din cauza unor nereguli contractuale
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu departe se află "Cheile Vălișoarei" ("Cheile Aiudului"), rezervație naturală.
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
casa natală a lui Sámuel Brassai, fosta mănăstire franciscană (sec. XVIII-XIX) și ansamblul bisericii romano-catolice (1727). În afară de „Piatra Secuiului” și de masivul Ardașcheia care încadrează localitatea la est, respectiv la vest, alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
alte obiective naturale se găsesc în imediata apropiere: Cheile Vălișoarei (numite si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
si „Cheile Aiudului”; străbătute de DJ107M pe o porțiune de circa 2 km, datorită pereților impunători care uneori sunt responsabili de o diferență de nivel de peste 150 m, Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
de unități de cazare înregistrate erau cotate cu cel puțin două margarete, iar 18 unități erau membre ale "Asociației Naționale de Turism rural ecologic și cultural" (ANTREC Filiala Alba). Posibilități de cazare suplimentare sunt oferite de camping-ul din Cheile Vălișoarei. Ținând cont de numărul de intrări de la Muzeul Etnografic din localitate, în anul 2008 Rimetea a fost vizitată de peste 14.000 de turiști. Rimetea este infrățită cu mai multe localități din Ungaria: Sectorul V din Budapesta, Tápiógyörgye, Csömör, Gáborján, Üllés
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
Zona este bogată în elemente carstice (chei și peșteri). - la Sud-Est: Ardeul cu cheile aferente (855 m) și Balsa, centrul administrativ al comunei. - la Sud-Vest: satele Voia, cătunul Burtuca, Galbina cu vârful Oancii (906 m). - în partea de Nord-Vest: satele Vălișoara (Porcurea), cătunul Bunesti (astăzi părăsit), Oprisesti, Poiana, Poienița (Valea Iepii).
Almașu Mic de Munte, Hunedoara () [Corola-website/Science/300534_a_301863]
-
multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea Mureșului, dar fără localitățile de pe lunca Mureșului Zam, Ilia, Bretea Mureșană, Brănișca unde influențele bănățene, pădurenești, orășănești sunt mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Balșa (în , în ) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Almașu Mic de Munte, Ardeu, Balșa (reședința), Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Poienița, Roșia, Stăuini, Techereu, Vălișoara și Voia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Balșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Balșa, Hunedoara () [Corola-website/Science/310552_a_311881]
-
partea superioară a abruptului calcaros(începe în dreptul crucii de pe marginea șoselei) iar limita estică culmile domoale ce urc spre capatul nordic și sudic al cheilor până în Vârful Rachiș (779 m). Zona tampon se extinde în vest până îin Vârful Bogza Vălișoarei (827 m), incluzând pajiștile secundare pană în Pârâul Velii spre sud și pădurile din clasa I de protecție spre nord. Limita estică se desfașoară ca o fâșie continuă, cu lățimi variabile, cuprinse intre 250 m în partea de nord-est și
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă condițiile de zbor sunt favorabile practicându-se un zbor ascendent. Alte zone pentru zborul cu parapanta sunt versantul drept al Cheilor Vălișoarei (Dealul Bogza), cu aterizare în interiorul cheilor, sau Colțul Data cu posibilități în funcție de condițiile meteo. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
teritoriul României. • (Agadici) • (Băile Herculane) • (Bănia) • (Berliște) • (Berzovia) • (Bolvașnița) • (Borlova) • (Caransebeș) • (Cărbunari) • (Comorâște) • (Dalboșeț) • (Domașnea) • (Duleu) • (Fârliug) • (Fizeș) • (Forotic) • (Gârbovăț) • (Gârliște) • (Gherteniș) • (Giurgiova) • (Gornea) • (Grădinari) • (Greoni) • (Iam) • (Iaz) • (Iertof) • (Ilidia) • (Jupa) • (Mehadia) • (Moldova Nouă) • (Pătaș) • (Prilipeț) • (Ramna) • (Șopotu Vechi) • (Șoșdea) • (Vălișoara) • (Vărădia) • (Vrăniuț) • (Zăgujeni) • (Zăsloane) • (Hodoni) • (Sânnicolau Mare) • (Timișoara) • (Arad) • (Berinda) • (Chișineu-Criș) • (Felnac) • (Sântana) • (Șimand) • (Zădăreni) • (Cociuba Mare) • (Ghenetea) • (Girișu de Criș) • (Haieu) • (Livadă de Bihor) • (Mișcă) • (Oradea) • (Râpă) • (Sânnicolau Român) • (2 Mai) • (23 August) • (Adamclisi) • (Agigea) • (Albești) • (Băltăgești) • (Băneasa) • (Bugeac
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
drum │ │ │ │ │L = 1,5 km Refacere 1 pod sat Căzănești Refacere 3 podețe sat Căzănești Refacere drum de interes comunal sat Prăvăleni - L = 0,6 km - rupt corp drum Refacere 1 pod avariat sat Prăvăleni Refacere 1 podeț afectat sat Vălișoara │Comuna Vălișoara │ 2 Refacere sferturi de con la pod BA pe DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
1,5 km Refacere 1 pod sat Căzănești Refacere 3 podețe sat Căzănești Refacere drum de interes comunal sat Prăvăleni - L = 0,6 km - rupt corp drum Refacere 1 pod avariat sat Prăvăleni Refacere 1 podeț afectat sat Vălișoara │Comuna Vălișoara │ 2 Refacere sferturi de con la pod BA pe DJ 207 A km 8 + 884 și decolmatare albie pr. Refacere platformă din balast DJ 157H pe L = 1.0 km, km 9 + 500-10 + 500 și decolmatare │ │ │ │ │șanțuri pe L = 1
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Minagval cuprindea două furnale de 1.000 de metri cubi, Secția de Aglomerare, Bateriile 1 și 2 de cocsificare, CET-uri, hale imense și munți de oțel. Platforma de la SC Minagval a fost vândută în anul 2000 unui lichidator - Forever Vălișoara, companie înființată cu trei zile înainte de licitație, cu o ofertă de 1,3 milioane dolari. Acesta a vândut platforma la fier vechi. De asemenea platforma a fost jefuită ani la rând de hoții de fier vechi. În anul 2001, în jurul
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri importante: "Tăul Mare" (17 ha) și Ighielul (20 ha). Lacul Ighiel (suprapus ariei protejate Iezerul
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]