1,093 matches
-
Mihail, Țara nu va intra pe mîna unor zănateci. Sigur, fără ei nu se poate, dar ei sînt ca lemnele, ca vreascurile ce se vîră în foc, datorită lor se înalță flacăra izbăvitoare, dar ele se pierd pentru totdeauna în văpaie. Nimeni, niciodată, nu s-a închinat la găteje, ci a privit cu admirație și sfințenie înălțarea focului! O încercare cum este aceasta înseamnă o lovitură dată statului de drept, prințe. Și Țara nu poate exista decît sprijinită de această formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vișiniu al sofalei din centrul vitrinei pe care ședea Doamna. Era așezată spre privitor În semiprofil, iar În faldurile rochiei se reflecta lumina purpurie a lămpii. Ținea picioarele Încrucișate, iar În mâini avea o Împletitură. Andrelele erau Înfășurate În Împletitură. Văpaia părului lung Îi cădea pe umerii dezgoliți, până la rotunjimea sânilor, descoperiți pe jumătate. O altă Doamnă, din vitrina alăturată, ținea În mâini o carte, aidoma unei mironosițe citind Biblia. De sub pletelei‑i care‑i Învăluia chipul se Întrezăreau lentilele ochelarilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
inunda ca o apă, Îi va scălda sufletul În limpezimea albastră, văluroasă, ca În apa botezului, până la gât, amețindu‑l cu o blândă desfătare care venea din trecutele trăiri ale sufletului său, vise depărtate ce‑i biciuiau ochii ca o văpaie, ca aripile pârlite ale Îngerilor, Încât el va Închide ochii strâns, dureros de strâns, iată, nu de beznă și năluciri, ci de preaplinul luminii; dar le desluși felurimea de după pleoapele temeinic trase, căci În cuget, la frunte, de după țeastă, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
flacără și fum, În pâlpâire și Întețire, În jar și tăciune; Într‑adevăr, aceea era lumina! Nu era lumina rece a lunii, ci lumina zilei lui Dumnezeu, lumina soarelui, care oricum răzbate prin pleoapele oblonite, lumina care, aidoma unei rumene văpăi, se strecoară prin Împletitura deasă a genelor, care se vâră sub porii trupului, lumina zilei care se simte cu fiece părticică a trupului ivit din bezna rece a grotei, lumina caldă și blândă, lumina dătătoare de viață a zilei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
semene cu o urnă de gânduri moarte. Astfel cugeta cititorul descumpănit. Când Întâmplarea, destinul și timpul se vor afla Într‑o constelație favorabilă, interferența acestor trei forțe se va proiecta peste acea carte străluminând‑o precum razele soarelui, cu „o văpaie uluitoare“, izbăvind‑o, astfel, de uitare. 13 Într‑o zi la Biblioteca Muzeului Britanic Își vor face apariția doi ziariști cu pălăriile trase pe ochi, ca detectivii, și cu scrisoarea lui Graves În buzunar. Nu era nimic mai ușor ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
un geamăt. Nisipul era rece și umed, neprimitor. În fiecare clipă, lumina zilei creștea. Acum deslușeam totul. Vântul se trezise și el și începuse a se zbengui, stârnind panică printre crestele înspumate. Deodată cerul se coborî la orizont, apoi o văpaie trandafirie se răspândi în tot văzduhul. Cu ochii dilatați de uimire, ama văzut arcul luminos al soarelui înălțându-se la orizont. Discul roșu începea să crească ireal deasupra mării. Atunci, primele raze țâșniră biruitoare, străpungând pâcla dimineții de vară. Apa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
privire blândă. Despre natură: un peisaj simbolic; decor straniu; vis albastru al naturii; taina liniștii înalte; priveliște ce primenește sufletele; zările îți sorb privirea; liniște neclintită de rai; ușoara întunecime viorie; limpezimea cerului; cer albastru ca o petală de miozot; văpaie de rubin; revărsare de strălucire; frumusețe nemărginită; diamante de rouă acoperă-n mii de luminițe; lumină verzuie; se înflăcăra răsăritul; zări ca de cicoare; miresme calde de cimbrișor; văzduhul - fagure încins; mierea soarelui se revarsă în valuri calde, cu sclipiri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Astrul zilei se ridicase destul de sus reflectând pe albastrul nedefinit al adâncurilor discul său enorm de lumină copleșitoare. Din adâncul văilor și de pe înălțimea întunecată a codrilor, aburi lăptoși și sclipitori se ridicau în unde leneșe, apoi se topeau în văpaia înaltă a luminii cenușii lăsând să se vadă în toată splendoarea sa minunata vale a Cernei. Născută prin dăltuirea milenară a râului în duritatea încrâncenată a rocilor, valea Cernei este un prilej de popas și de încântare. Cât cuprinzi cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu flori de lumină și, astfel adormii. Când m-am trezit, soarele parcursese deja o treime din cotidianul său drum pe boltă, iar acum sta gata, să treacă pe piscurile munților. Umbrele poienii și ale luncii înaintau alungite spre apus. Văpaia zilei fu luată de o boare răcoroasă ce adia dinspre pădure. O luai la fugă spre locul unde mă așteptau ai mei având impresia că valurile tot mai dese ale nopții vor să mă acopere. Nu știu cum, nici când, m-am
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Ele goneau spre marea înflăcărată, fără să privească înapoi la vechea și primitoarea lor gazdă. Parcă erau ceasurile unor aeriene trenuri accelerate ce înaintau cu o sârguință uimitoare, spre un liman cunoscut numai de ele. Și tot urcau scările de văpaie ale asfințitului, până ce nu se mai vedeau decât niște puncte negre, în depărtări abia zărite. Începui să privesc iar misterioasa baltă, ce parcă adormea liniștită, legănându-și valurile fine, ca o părere. Și pe-ntinsul apei nu se vedea decât
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o lebădă albă ca spuma laptelui, ce dormita și ea, grațioasă, sub umbra întunecată a unei sălcii uitate. Pasărea parcă înspuma întunecimea acelui loc, întovărășind bătrâna salcie. Luna de argint încununa bolțile cerești. Cărările de păcură erau acum luminate de văpaia lunii, ce venea peste aceste locuri ca o binecuvântare a naturii. Înserarea se lăsase ușor, fără să-mi dau seama. Pe cer, mii de steluțe albe vegheau asupra acelui loc: una îngrijea poate de un fir de lejnicioară, alta veghea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
razele de argint înspre misterioasa baltă. Privind înainte, luciul de cristal al lacului mă fermeca. Părea o apă din poveștile fermecate unde Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene se scăldau la lumina binefăcătoare a lunii. Și iată că între cărările luminate de văpaia lunii chiar își făcuseră apariția doi tineri: un prinț și o prințesă de aici, de pe tărâmul nostru. Veniseră și ei să admire frumusețile lacului, să se plimbe printre poeticele lunci de flori liliachii. Și eu, și ei sorbeam adierile dulci
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În această perioadă, locuind aproape de litoral, am putut observa marea îndeaproape. În timpul zilei, soarele își împrăștia razele-i îmbietoare pe tărâmul său, surprinzând diferite momente ale mării. Ușoare unde de răcoare traversau adesea întinsul împărăției apelor, putând în undele lor văpaia existenței unor poetice lunci de flori liliachii înmiresmate de mirosurile dulci ale florilor rozii ale tufelor de tamarix. Din depărtări, șuvoaie lungi de păsări traversau întinsul cristalin al cerului presărat de norii albi ai paradisului. În amurg, apusul soarelui înroșea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de ninsoarea de stele a bolții cerești luminate, undele mării. Pescărușii pluteau lin pe luciul undelor înfrângând valurile de nepătruns și dominând în această împărăție tăcută, de vis. Într-o fâșâire aspră câțiva din ei părăsiră, asemeni unor scăpări de văpaie lumea apei, înaintând spre cerul cu stropi aurii. Glasul lor vesel și luminos se ridică în ecoul depărtat al litoralului străpungând o boare a serii. Litoralul, una din mândriile țării noastre, strălucește semeț și-n fiorul amurgului, oglindind printre numeroase
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
anunțau începutul unui concert, în timpul căruia parfumul amețitor al poeticelor lunci cu flori liliachii ademenea spre misterioasa baltă. Pelicanii și berzele înspumau cu albul lor ghiolurile bălții. Dar un cântec nemelodios străpunse profunzimile misterioase, cântecul lebedei, iar pe scările de văpaie ale lunii se intensifica ninsoarea de stele ce lumina cărările de păcură. Adierile dulci, mirositoare, boarea serii, te făceau să visezi la o lume unde aceste frumuseți sunt veșnice, unde este liniște și toți se înțeleg unii pe alții, unde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
intensifica ninsoarea de stele ce lumina cărările de păcură. Adierile dulci, mirositoare, boarea serii, te făceau să visezi la o lume unde aceste frumuseți sunt veșnice, unde este liniște și toți se înțeleg unii pe alții, unde moartea nu există. Văpaia lunii îmi demonstra că pământul nu rămâne niciodată singur, luna și soarele străjuindu-l neîncetat. Dar, după acest vis, undele nopții ne purtară spre casă, călăuzindu-ne cu lumina argintie, văzând cum ning steluțe albe de fericire că aceste locuri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mărimi și specii își creau cărări cu înotătoarele prin apele acelea care erau pentru ei imense întinderi dătătoare de viață. Licăririle amurgului se stingeau încet făcând loc înserării. Soarele asfințise de mult timp, iar luna țesea pe apă scări de văpaie. Apele deveniseră cărări de păcură, acolo unde lumina argintie nu putea pătrunde pentru a ninge steluțe fine și mici. Frigul se lăsase ușor, pe nesimțite. Împreună cu pescarul care ne adusese acolo ne-am suit în barcă și am plecat, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ar fi ceasul unor aeriene trenuri accelerate. Peste tot, domnește un parfum amețitor. Cerul este parcă acoperit de o pătură de culoare închisă, iar pe această pătură sunt luminile mici, licăririle amurgului. Luna, astrul serii, dă lumină în scări de văpaie și văpaia ei împrăștie lumina argintie peste tot: peste lacul nesfârșit, peste munți, peste câmpie, peste pădurea apropiată, peste bolțile de sălcii și cărările de papură, peste insula plutitoare din mijlocul lacului și peste noi toți. Te simți ca într-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ceasul unor aeriene trenuri accelerate. Peste tot, domnește un parfum amețitor. Cerul este parcă acoperit de o pătură de culoare închisă, iar pe această pătură sunt luminile mici, licăririle amurgului. Luna, astrul serii, dă lumină în scări de văpaie și văpaia ei împrăștie lumina argintie peste tot: peste lacul nesfârșit, peste munți, peste câmpie, peste pădurea apropiată, peste bolțile de sălcii și cărările de papură, peste insula plutitoare din mijlocul lacului și peste noi toți. Te simți ca într-o poveste
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
buciumul stânelor, izvorul cu murmurul său, dar mai ales pădurea. Zile întregi stătea în pădure, cu brațul drept sub cap, la umbra unui stejar bătrân, ascultând murmurul izvoarelor și foșnetul frunzelor. Când răsărea luna, privea ceața de pe câmpuri, stelele și văpaia de pe apă. De multe ori se culca chiar acolo, în mijlocul pădurii. Se înțelegea foarte bine cu fratele Ilie care îi citea romanul Robinson Crusoe, povestindu-i peripețiile înfruntate de el. Cartea aceasta l-a îndemnat să citească și altele. În
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai jucați! — Înmulțească-ți-se și dumitale făina, după cum ne-ai urat nouă. Iar dacă jocul nostru frumos vrei să fie Însutit, mai vină să-l vezi și-n altă sărbătoare! Îi răspunsese un glas de femeie din vîrtejul de văpăi, nu se știa care, dar lucru dovedit e că, de atunci, nu le-a lipsit făina din casă. Cum dădea să se isprăvească, se umplea la loc sacul. PÎnă ntr-un alt ajun de SÎnziene cînd, luîndu-se cu treburile, mama Floarei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Înainte de toate, imageria ei, invenția plastică, spectacolul metaforei. L-am iubit enorm și-l iubesc și astăzi pe Macedonski pentru acuitatea descriptivă, pentru coloritul meridional al tablourilor sale, Îl ador pe Arghezi pentru forța cu care-ți azvîrle În față văpăi ascunse, prin care Întreține gherila fără șir a concretului, pe Trakl pentru priveliștile parcă preistorice, pe Apollinaire pentru epica și cromatica lui cu brîndușele de culoarea cearcănelor, pe Rilke pentru capacitatea de a deflagra instantanee memorabile, pe Dylan Thomas pentru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lupii În mai multe rînduri, dar a scăpat cu focuri de armă și mulțumită cutezanței cailor. O singură dată era să nu mai vadă lumina soarelui. Iarna, ziua siberiană nu ținea mai mult de trei, patru ceasuri. Izbucnea ca o văpaie și se stingea cu aceeași repeziciune. Pomean lua de fiecare dată cu sine cîte un mujic din cătunul prizonieratului său, pare-se că asta era regula, iar de la o vreme, Îl prefera pe Zahar, un tînăr bălai și gros, puternic
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
început să vorbească, așa, cu cineva căruia-I spunea Tată și rănile au început să se vindece, pe urmă picioarele s-au făcut strălucitoare și veșmântul Lui s-a făcut alb ca zăpada, pe urmă s-a aprins ca o văpaie care nu arde, doar strălucește și am auzit și eu vorbele Lui, i-am văzut pe ceilalți doi (da' nici unul nu strălucea ca El) unul era bărbos și parcă i se aprinsese capul dar numai așa, nu știu cum, două raze-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta". Mă întreb, oare de ce tocmai asupra lui Saul și-a pironit privirea? Și nu era în ochii aceia nici teamă, nici durere, nici ură, nici răzbunare. Ci doar o mare iubire. Ca o văpaie. Pe care nici apa morții n-a reușit s-o stingă. Ce este autentic: textul egiptean; pasajele din Biblie; aprecierea distanței și direcției de mers de la Ierusalim spre Emaus (spre vest); izvorul din Emaus, unde se spune că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]