466 matches
-
vizita Văratecul. Încă închinăciuni, Sora Irina Lecca Note Originalele celor trei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota . 1. În urma aprobării mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Pimen Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național din București. Există
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
Georgescu, dată în noiembrie 1928, Irina Lecca se stabilește în calitate de monahie la Mănăstirea Văratec. 2. Irina G. Lecca - Slutica. Roman. Botoșani, 1925, 130 pagini. 3. Falsă modestie. 4. Nu a fost publicat până acum. Manuscrisul se află în Biblioteca Mănăstirii Văratec. 5. Liviu Rebreanu era pe atunci director al Teatrului Național din București. Există două epistole ale lui Liviu Rebreanu către Ioan Bianu privitoare la manuscrisul piesei de teatru Slutica de Irina Lecca. [Scrisori către Ioan Bianu. Volumul 4. Ediție de
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
o Nouă Dacie, adică o Românie întreagă, o reconstituire absolută. El era ca un ivit din istorie, îmbrăcat în hainele etapelor succesive ale istoriei românești. E românul - un concentrat al românității.” Fragment dintr-un interviu inedit realizat în 2002, la Văratec, de Oana-Georgiana Enăchescu
Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Îmbrăcat în hainele succesive ale istoriei românești...“ by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Journalistic/3946_a_5271]
-
în împrejurări necunoscute până în prezent), Dimitrie Rachici (1999), Nicuță Tănase (5 sept. 1986), Sanda Stolojan (5 aug. 2005, Paris), Leonida Teodorescu (1994), Constantin Ștefuriuc (7 dec. 1994, Suceava), Ion Vlasiu (1997). în fine, Zoe Dumitrescu-Bușulenga n-a fost înmormântată la Văratec, ci la Putna. Și acum câteva observații privind iconografia. Se știe că nu există un portret al lui Ion Budai-Deleanu, că lumea literară s-a amuzat, în anii '50 ai secolului trecut, când, într-o ediție de popularizare a }iganiadei
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
exiguu... Pe palimpsest se reiau urmele cu desuetudine Ce cod urmează veți spune! Poză 4 Gloria e o umbră a noastră o perfidie care îl paște pe fiecare Ea e praful stelar de pe bocancii soldatului... Este miriștea din suflet extazul văratec și boala omului nemuncit. Între mine și ea este gardul cel viu foișurul/ cireșul/plopul/ograda și zarea Gloria începe și se sfârșește continuu la cimitir Poză 5 in memoriam Mircea Nedelciu Cazarma pare o zonă închisă pe simulacrul de
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
Nicolae Scurtu Notele, știrile și însemnările privitoare la prozatoarea, publicista, traducătoarea și memorialista Irina Lecca (n. 20 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt incomplete, inexacte și, uneori, derutante. Prezența Irinei Lecca în presa literară și nonliterară, din perioada interbelică, se datorează lui Nicolae Iorga, care a solicitat-o să colaboreze la ziarele și revistele sale. În paginile publicațiilor Neamul Românesc, Neamul Românesc
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și alții. Interesante, prin informațiile ce le conțin, dar și prin sentimentele relevate, sunt epistolele trimise de monahia Irina Lecca profesorului și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a României. Retrasă la Mănăstirea Văratec, după un nedorit accident, Irina Lecca citește și recitește Biblia, biografiile și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete exegeze ale textelor sacre spre a decripta sensurile fundamentale ale existenței noastre și, mai ales, spre a redescoperi
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete exegeze ale textelor sacre spre a decripta sensurile fundamentale ale existenței noastre și, mai ales, spre a redescoperi viața eternă, învățăturile, minunile și profețiile lui Dumnezeu. Epistolele de la Mănăstirea Văratec, concepute în clipe de liniște și meditație, surprind prin pragmatismul și obiectivele enunțate fără nici o ezitare. Ioan Bianu este insistent rugat să se intereseze despre destinul a două din cărțile sale, Slutica și Hazail, pe care dorea să le facă
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
obiectivele enunțate fără nici o ezitare. Ioan Bianu este insistent rugat să se intereseze despre destinul a două din cărțile sale, Slutica și Hazail, pe care dorea să le facă cât mai vizibile în lumea de dincolo de mănăstire. Aici, la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
la Mănăstirea Văratec, unde prezența lui Dumnezeu este atât de tulburătoare și atât de palpabilă, a meditat, a scris și s-a impus o cucernică stareță și o prozatoare lucidă și sensibilă la tensiunile și dramele umane. * M[ănăsti]rea Văratec, 11 aprilie [1]929 Mult stimate domnule Bianu, Mă umple de îngrijorare tăcerea d[umnea]voastră. Sunteți sănătos? Nu cred să fie Slutica 1 pricina tăcerii căci orice vot de blam ar fi primit, prefer să aud așa ceva, decât vreo
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Irina”, căci mi-am păstrat tot numele „din lume” din pricina pensiei. Dar întrebarea este - sunteți sănătos? Dea bunul D[umne]zeu să primesc un răspuns liniștitor cât mai curând. Închei cu cele mai alese închinăciuni. Irina Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 18 iulie 1929 Stimate domnule președinte și scump prieten, Iunie a trecut, iulie este pe trecute și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
D[umne]zeu să primesc un răspuns liniștitor cât mai curând. Închei cu cele mai alese închinăciuni. Irina Lecca * M[ănăsti]rea Văratec, 18 iulie 1929 Stimate domnule președinte și scump prieten, Iunie a trecut, iulie este pe trecute și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu am o detașare acolo pentru înființarea unui dispensar - și lipsesc o zi, două pe săptămână de la Văratec. Slutica
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
și Văratecul nu v-a văzut încă. Rog a nu schimba proiectul. Și dacă veniți anunțați-mă înainte sau vizitați și Agapia, căci eu am o detașare acolo pentru înființarea unui dispensar - și lipsesc o zi, două pe săptămână de la Văratec. Slutica mea ce a devenit? Am inspirația cum s-o prescurtez fără a reduce părți însemnate din ceea ce voi scoate din acte. Alese și calde salutări, Maica Irina Lecca * M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
M[ănăsti]rea Agapia, 26 iulie 1929 Mult stimate domnule Bianu, Scrisoarea d[umnea]voastră am primit-o la Agapia. Rog faceți tot posibilul ca să veniți să vă odihniți la Agapia, deoarece eu stau acum aici mai mult și la Văratec sunt doar musafir. De la București porniți cu un tren de noapte, ca să ajungeți dimineața la Pașcani, unde sunt camioane de cursă pentru mănăstire. Uneori, însă, aceste camioane neavând destui pasageri, rămân în T[âr]g[u] Neamț. În acest caz
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
în T[âr]g[u] Neamț. În acest caz veniți până la m[ănăsti]re cu o trăsură de piață, care costă cel mult 150 lei. Să știu numai din timp, ca să vă oprim camera. De la Agapia vom merge și la Văratec. Într-adevăr că, de când nu ați fost pe aci, totul vă va părea nou și frumos. Pe Slutica mea de ați putea-o scoate în toamnă din gheara morții! Vă scriu pe întuneric și grăbit că a sosit lume. Multe
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
Veronica Micle, cea care scria o poezie atât de funesta chiar a doua zi după moartea marelui poet :,,Ce n-ar da un mort din groapa pentru un răsărit de luna'', în condițiile în care ea se află la Mănăstirea Văratec, refuzandu-i-se să se mai apropie de ,,bădia Mihai'', îngrijit de sârguincioasa Harieta Eminovici, sora poetului. Literatura de specialitate, destul de bogată, nu te poate totuși convinge pe deplin că nu este vorba și de sugestie, de sugestologie, atâta vreme cât cercetările
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
Române peste hotare, în Egipt, Etiopia și India. Reîntors în țară, devine director al Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între anii 1976 -1982. În anul 1982 va ieși la pensie și se va retrage la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica scrisului, când și unde a început să lucreze la revizuirea traducerii în limba română a Sfintei Scripturi. În primăvara anului 1990, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Bartolomeu Anania a făcut parte din Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
dictatori care făceau totul pentru ... ... țară! Am urmărit acum, în Sâmbăta mare, o emisiune televizată care analiza viața și opera unui stâlp al literaturii și filosofiei românești „Zoe Dumitrescu Bușulenga (n. 20 august 1920, București - d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamț) care a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic și istoric literar, eseist, filozof al culturii, pedagog român și politician comunist. Zoe Dumitrescu Bușulenga a fost membră CC al PCR în perioada 1969
COLABORAŢIONISMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383547_a_384876]
-
atât mai puțin... definit. La Agapia domnul profesor se simțea ca la el acasă. Toate măicuțele l-au adoptat cu multă dragoste și respect. Până într-o zi, când cu sufletul frânt a părăsit Agapia și s-a mutat la Văratec. Povestiți-ne vă rog despre acea perioadă dureroasă din viața sa. - Într-adevăr, v-a apreciat în chip deosebit, a fost preocupat de viitorul dvs. și mulțumit când ați ajuns la liman. Mutarea de la Agapia la Văratec este o poveste
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
a mutat la Văratec. Povestiți-ne vă rog despre acea perioadă dureroasă din viața sa. - Într-adevăr, v-a apreciat în chip deosebit, a fost preocupat de viitorul dvs. și mulțumit când ați ajuns la liman. Mutarea de la Agapia la Văratec este o poveste mai lungă. Încerc s-o sintetizez. Sorin Ullea era deosebit de legat de acest loc încă din copilărie căci familia sa își petrecea aici verile. Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al cărui membru era și Dinu Pillat; discursul de bun venit în cinstea președintelui Ion Iliescu la venirea acestuia la mănăstirea Văratic... Aflând că Sorin este la Văratec dna Bușulenga a dat o masă cu mulți oaspeți în cinstea revederii lor, prilej cu care a ținut să-și motiveze atitudinea față de Dinu Pillat. - Pasiunea și studiul intens în Arta medievală românească i-a oferit perspectiva de a scoate
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Science Foundation (NSF), SUA și IEEE și editor a unor volume speciale de jurnal. Și ... III. EMILIA ȚUȚUIANU: PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
la facultate, au rămas prieteni. Sorin Ullea avea însă mai multe „nelămuriri” în evoluția ei ulterioară: membră a C.C. al P.C.R.; atitudinea față de Dinu Pillat în calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie și Teorie ... Citește mai mult - La Văratec, în casa maicii Ripsimia și Dionisia, a scris o parte din cărțile pe care le-a încredințat tiparului mai târziu. Liniștea și pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
pași, miile de uverturi, se vor contopi cu pașii ei, iar ochii ei catifelați, Întâlnindu-i pe ai lui, Îl vor Îmbăta mai strașnic decât vinul. Până și visurile sale erau acum viori Îndepărtate, plutind ca sunetele estivale În văzduhul văratec. Camera era cufundată În Întuneric, cu excepția lucirii palide a țigării lui Tom, care ședea lângă geamul deschis. Închizând ușa după el, Amory a rămas o clipă cu spatele sprijinit de ea. — Hello, Benvenuto Blaine. Cum a mers azi publicitatea? Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]