386 matches
-
greu să reintrați în ritmul normal. Noi, unii, o să ne petrecem majoritatea timpului visând la zilele fericite de festival, la distracție și la muzică. Escapada din cotidian ne-a prins foarte bine și ne e greu să renunțăm la feeling-ul văratic care s-a instalat în noi. Ei bine, ca să ne fie tranziția mai ușoară, ne vedem la cea mai nouă ediție Rooftop Daydreaming, care îl are ca invitat special pe nimeni altul decât Jan Blomqvist. Artistul bazat în Berlin este
Cele mai tari petreceri din weekend [Corola-blog/BlogPost/100204_a_101496]
-
obicei, vă puteți aștepta la muzică nouă și veche, zgomotoasă și calmă, analoagă și digitală, haos și ordine, toate într-o atmosferă nu prietenoasă, ci de-a dreptul intimă. vineri 24 iunie 22.00 Summerscape Pool Party @ Ștrand Clujana Petrecerile văratice continuă și sâmbătă cu Summerscape Pool Party. Trecem de la deal și din club direct la piscină, unde vom avea la dispoziție muzică cool și un MC pentru sesiuni de dans cât mai mișto, o grămadă de drinkuri și shoturi și
Cele mai tari petreceri din weekend [Corola-blog/BlogPost/100308_a_101600]
-
prezente formații ilustre precum Biffy Clyro, Editors, Röyksopp și The Kooks, dar și o serie de producători prodigioși precum cei de la Soul Clap sau PillowTalk, Fritz Kalkbrenner sau Denis Ferrer. Toți și toate într-o locație perfectă pentru un festival văratic, adică pe malul mării, la Năvodari. Rockstadt Extreme Fest (11-14 august) e cel mai mare festival open air de muzică metal din țară, organizat anual în Râșnov, unul dintre cele mai idilice orășele din România. Ediția aceasta îi așteaptă pe
August în festivaluri [Corola-blog/BlogPost/100915_a_102207]
-
obrajii copți la soare - Răsplata-n hambare. 2. Ciori în gâlceavă Îi răpesc omului roada - Nucul își zornăie darul. 3. Strugurii trași pe roată Varsă-n ciubere lacrimi rubinii - Buze dulci, în răsfăț. 4. Cer zugrăvit în pepit Spre orizonturi văratice - Neobositele călătoare. 5.Chipuri de oameni În tărtăcuțe de dovleci - Copiii le dau viață. 6. Codrul îmbracă Straie de carnaval - E Duminica lui. Referință Bibliografică: BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 638, Anul
BLITZ-URI DE TOAMNĂ (HAIKU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343863_a_345192]
-
septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Din vremuri vechi, bătrâne, bat valuri unduite În țărmul singuratic ce-i margine de mare Și sărutări fugare primesc, mereu grăbite, Nisipuri mângâiate de razele de soare. Acolo-n legănare te văd plutind o clipă Văratică iubire în abur străveziu, Venind din neștiuturi pe-a vântului aripă Să-mi înfiori simțirea secundei de târziu. Ne ducă-a mării valuri spre locuri neumblate Cu lumi unde-s palate de aur și mărgean, Ca în iatac de vise
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
curtea casei noastre? Ce-ai căutat și-n grădina femeii? o tot luă Natalia la întrebări pe nepoată-sa. - Dar să vezi bunico, că nu eu am zis să mergem la babă. Cici a spus că baba Ionașcu are mere văratice și că deja s-au copt, încercă Mirela să se scuze, dând vina pe verișoară-sa, smiorcăindu-se în pumni. - Las' că vă dau eu văratice la amândouă de nu o să le puteți duce. Auzi afurisitele! Să-i tăvălească grădina
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
am zis să mergem la babă. Cici a spus că baba Ionașcu are mere văratice și că deja s-au copt, încercă Mirela să se scuze, dând vina pe verișoară-sa, smiorcăindu-se în pumni. - Las' că vă dau eu văratice la amândouă de nu o să le puteți duce. Auzi afurisitele! Să-i tăvălească grădina femeii pentru niște mere viermănoase! Potochivar Dumnezeu de năstrușnice. Îmi picați voi în mână și de nu vă voi chelfăni eu, atunci nu vă mai chelfănește
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
al vremilor eterne/ Ah, ce perfidă este lumea/ Nu vrea să știe de amor,/ Clădeam o lume de iluzii/ Pe-aripi de corb croncănitor...” După cele două săptămâni de stat în București, s-a simțit rău și a plecat la Văratic. Părăsirea Bucureștiului îi făcu bine căci, după moartea poetului, lumea începuse s-o arate cu degetul ca singura cauză a nefericirii lui, urmare a colportărilor a fel de fel de legende, una mai năstrușnică decât alta de către junimiști. Din București
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Minar ar fi falsificat o serie de documente, totuși, multe din ele sunt originale, chiar unicate, care aduc pentru prima dată date noi despre viața lui Mihai Eminescu și a Veronicăi Micle. Lumea știa că după moartea ei dramatică la Văratic „a lăsat în urmă un volum de corespondență cu unul dintre poeții cei mai cunoscuți ai României”, fiicele poetei urmând „în curând” să pună sub presă „acest volum” Ca și sora ei mai mică, Valeria Micle- Sturdza a scris versuri
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
cu succes, iar mama Ioana trebuia să-l însoțească la grădiniță pe Ionuț. Își urară noapte bună și fiecare se retrase în camera sa, unde patul le aștepta îmbietor. Toamna fusese destul de generoasă, cu vreme nespus de frumoasă, cu temperaturi văratice, doar seara se mai răcorise. Dimineața însă, când s-au trezit, cerul era plumburiu și ploua mărunt, mocănește. Nu le-a plăcut, dar serviciul este serviciu, indiferent de vreme. Pe Ionuț au hotărât să nu-l trezească și să nu
EP.24 de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378851_a_380180]
-
murmurată se înalță din izvoare strecurată printre sfinți și-n miresme de altar viu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadar cruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântă șapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântă ierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastă nor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastă și pornesc lucrări serafii și orânduiri heruvii gura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii: către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mist din drum graiul nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
sub vânt de soarerugăciune murmurată se înalță din izvoare strecurată printre sfinți și-n miresme de altarviu lumina mântuirii plouă peste-al meu zadarcruci de vulturi din tărie liturghii binecuvântășapte turme-n vârf de munte mistice tăceri descântăierburi din poieni văratici unduiesc liniștea vastănor de raze îl pogoară pe Hristos aici pe coastăși pornesc lucrări serafii și orânduiri heruviigura mea-i pecetluită - precum deltele de fluvii:către Mare ea rostește cuvântări de Înalt Mistdin drum graiul nu-l întoarce - ci-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380569_a_381898]
-
depene povești despre viața ei și despre dragostea ei cu Eminescu...Se țesea o legendă...Iar clopotele spărgeau asurzitor întunericul senin al nopții, tot cu lună, și tot cu stele...Se-nfiorau florile, plângeau copacii, agoniza micuțul pârâiaș și tot Văraticul era răscolit de cumplita durere... Prinzând de vestea morții de la călugărițele ce se boceau pe cărăruie, doctorul Taussig lăsă trăsura încet și începu să se închine: - Dumnezeu s-o ierte! - Dumnezeu s-o ierte, domnule doctor! Apoi tăcut, intră în
MARTIRII LUI EROS-PREZENTARE DE LILIANA-CORINA GLOGOJANU-BOIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373382_a_374711]
-
astă dată, ia să vezi! De câte ori n-am înfruntat urgiile acolo sus, cu gândul la el! Avea vocea caldă și sigură, ceea ce-i inspira, ca de fiecare dată în trecut, încredere. S-au așezat împreună într-un colț de iad văratic și așteptau să se facă lumină, să vină de două ori zorii. - Stai aici, îi zise Mihai deodată, ridicându-se brusc și privind prin fereastra spartă. Se auzeau voci și se zăreau lumini împrăștiate prin ploaie. Erau Bogdan și Maria
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
cu un frățior... Am plecat de frica honvezilor care i-au pricinuit lui tata atâta rău în timpul răscoalei Iancului... Am trecut prin Pasul Dornelor în frumoasa ta Moldovă... Am copilărit în ținutul Neamțului, lângă Cetate și Ozana, lângă Agapia și Văratic, având drept strajă Ceahlăul și toți Munții Moldovei... Apoi am plecat la Ieși la Petru Câmpeanu... Restul cred că-l bănuiești! -Restul - se întrebă Eminescu - care rest? Iar tăcură și urcară un deal molcom prin împrejurimile Vienei. Și ce lună
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic. Nu este puțin lucru ca la cele mai importante momente ale vieții să fii înconjurat de chipuri luminoase!... În lună iulie anul 1989 a susținut examenul la Institutul Teologic de Grad Universitar din București, unde a frecventat cursurile anului I
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
în ținutul Neamțului, la Mănăstirile nemțene. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, așa cum afirma într-una din cărțile Sfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina călcând pe urmele sihaștrilor de la Neamț, Sihăstria, Agapia, Văratic, precum și la schiturile dimprejur, pământ binecuvântat și sfințit de rugăciunile și lacrimile multor nevoitori ce au părăsit toate pentru Iisus Hristos și Împărăția Cerurilor. Îl ascultăm zilnic la Radio Trinitas, ori la Televiziunea Trinitas ale Patriarhiei Române și mereu rămânem
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
treci pe lună, treci pe toamne călătoare, domnul poeziei noastre, când te mai vedem noi, oare? arzi pe gânduri în ospiciu și te stingi ca un proscris, când mai scrii o poezie, când te mai apuci de scris? veronica la văratic te așteaptă printre brazi ca să-ți mângâie făptura, ochii tăi atât calzi, ea era melancolia, cu păr blond și brațe albe tu, profetul, cel din vise ce-i puneai în păruri salbe, suia dragostea agale, urcând dealul printre timp, cu
EMINESCU, COLŢ DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346443_a_347772]
-
razelor astrului zilei ce revarsă asupra întinderilor lumină și căldură. Localitatea se întinde ca teritoriu, cum sosești dinspre Râmnicu Vâlcea și Călimănești-Căciulata, la ieșirea din defileul Oltului, pe malul drept al acestuia. Pe Olt, spre amonte, are în suburbie satele Văratica pe stânga Oltului, chiar la confluența cu Lotru, apoi pe dreapta Golotreni, Corbu, Proieni, mai sus din nou pe malul stâng al bătrânului râu se află Drăgănești și se încheie cu satul Călinești situat pe malul drept până aproape de Sfântul
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
toate roadele pe care Domnul le-a dat pe pământ: strugurii îmbietori ai viilor de pe dealurile care străjuiau satul meu, cuprinzându-l ca într-un cuibar de liniște și pace, nucii cei bătrâni de pe Coastă, pomiștea popii cu merii cei văratici și perele zemoase și dulci ca un sărut de fetișcană, care cu parfumul lor îmbietor mă îndemnau la păcatul furăciunii, frăguțele din Continit ce-și împleteau aroma lor suavă, vaporoasă cu cea a cimbrișorului veșnic verde, toată mura cea neagră
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
cea pe care conu' Mihai pretindea că o străvede din campanila sa de la Copou, deslușindu-i chiar, printre irizări, Ceahlăul. Ce lume, boieri dumneavoastră! Cum venea vara, cum ardea vipia, pleca toată lumea (bună) într-acolo. Promenada de la Agapia sau de la Văratic, dar și cea de la Bălțăteștii Adelei lui Ibrăileanu refăceau Lăpușneanu și Carol. Unde-i lumea aceea îmbătată de propria ei frumusețe! Dar și lumea mai de dincoace! Rămînînd un împătimit al trotuarelor, îmi doresc, la părăsirea muțeniei atelierului, să-ntîlnesc pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros al Ceahlăului, atît de bătut cîndva de aceeași lume (bună) venită la Agapia și Văratic. Și cu... Of! Ce ploaie mocănească și ce pîclă! Ghinion! De asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
, Marcela (4.VI.1948, Văratic, j. Edineț), poetă. Este fiica Anastasiei (n. Velișcă) și a lui Procopie Benea. Absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1972), B. a fost profesoară, apoi redactor la Editura Cartea Moldovenească și la Radioul de Stat
BENEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285696_a_287025]
-
Chirițescu. În articolul Cum scriau clasicii noștri, G.G. Orleanu identifică modelul piesei Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi în La Sapho de Quimpercorentin de Théodor Leclercq; tot el publică versurile lui M. Kogălniceanu, Când la Sfântul paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen Sylva, Elena Farago (Fatma), Maria Baiulescu, Natalia Iosif, Riria (Coralia Xenopol), Maria Mavrodin, Maria Cunțan; Scrierile doamnei Sofia Nădejde, Între morminte - despre literatura epitafurilor. La rubrica „Cronica”, Duiliu
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
turn” - Câmpul. În Semne pe scut vara devine, prin imaginea razei transformate în pulbere, „un anotimp pierdut”, asemeni anilor tinereții. Odată cu instalarea sentimentului de singurătate, apar accente elegiace și modificări perceptibile la nivelul structurilor vizuale, încă destul de luminoase și de văratice un timp, dar marcate acum de tristețe, reflectând apropierea de apusul existenței: „Doar o statuie-n ceață a mâhnirii, / Nimic alt nu va rămâne-n urmă” - Elegie. O altă latură a activității lui G. este aceea de autor de antologii
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]