343 matches
-
Atelierul a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcția are două încăperi. Atelierul de olărit este construit din bârne de brad cioplite în 4 muchii, îmbinate „în amnari” (tehnică de construcție) și întărite cu „șpraițuri”. Pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Temelia construcției este din piatră de râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de tip cameră-tindă-cameră, cu plecătoare pe latura din spate și cu prispă de lut pe două laturi. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. Oloinița este o construcție tradițională, folosită de țărani pentru obținerea „oloiului”, denumirea arhaică
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
data de 14 iunie 2006. Construcția avea rolul de locuință, cu două camere și plecătoare pe o latură. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în tehnica „amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și văruiți. Acoperișul este înalt, având pante abrupte pentru scurgerea apei de ploaie și a zăpezii. Pardoseala este din lut stabilizat. Grajdul din Câmpulung Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în zona montană, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
în anul 2004. Gospodăria este formată din casă de locuit, cu două camere și bucătărie de vară. Construcțiile sunt realizate din cununi orizontale de bârne de brad îmbinate la colțuri în sistem cheutoare (tehnică de construcție), lutuite pe pureci și văruite. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupațiile de bază ale localnicilor, pomicultura. Casa de locuit are două camere („casa cea mare” și bucătăria) și o tindă în partea stângă, de unde se pătrunde în ambele camere. Temelia este din zidărie
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
zona de podiș a județului Suceava. Pereții casei sunt construiți din cununi de bârne despicate și cioplite cu toporul, îmbinarea la colțuri realizându-se prin tehnica „coadă de rândunică”. Atât pe exterior, cât și la interior, pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul din draniță este realizat în patru ape. Casa de locuit din satul Iacobeni (zona etnografică Dorna) ce a fost reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
biserica a suferit unele modificări constructive. Astfel, în secolul al XIX-lea s-au adăugat două turnulețe, fără legătură cu bolțile, precum și un mic pridvor care a încadrat ușa de intrare de pe latura sudică. Fațadele exterioare au fost tencuite și văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959, iar biserica voievodală a devenit biserică de parohie. Maicile în vârstă au fost trimise la mănăstirile
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
casă cu grădină (plaț) ocupă . Pârâul străbate satul prin mijloc, trecerea peste apă se face pe trei poduri de beton și două punți pietonale. Casele construite în jurul anului 1900 erau din bârne de lemn, pe fundație de piatră, tencuite și văruite. Majoritatea erau alcătuite dintr-un hol numit "tindă", unde se afla vatra focului, și două camere de locuit de o parte și de alta În perioada interbelică a început construcția de case din cărămidă arsă, acoperite cu țiglă, astfel încât prin
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
în raport cu înălțimea turlei și de o simetrie impunătoare. Acoperișul, astăzi din tablă, este unitar pentru corpul de bază și ceva mai scund pentru altar, iar pereții exteriori au fost cu grijă placați cu șindrilă, în interior biserica fiind tencuită și văruită. Ancadramentul ușii de intrare din pridvor este bogat decorat, prin incizii cu motive geometrice, alternând cu altele florale, stilizate. Pe partea superioară a lui au fost încrustate în lemn datele edificării bisericii în Mănășturu Românesc, anul 1754, luna mai, cu
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
îl țin pe Ciuhandu în post de 16 ani. Ici, colo, clădiri de birouri sparg în cioburi imaginea de burg medieval din centru. Fațadele clădirilor istorice nu prea sunt renovate. Nici măcar clădirea în care este sediul PNȚCD nu a vost văruită. Despre un proiect gen Sibiu, oraș european, care să rezolve situația, nu am auzit. Găuri în asfalt, parcări, ioc, murdărie ca în Capitală...Pe site-ul personal, Ciuhandu întreabă ” De ce îl voi realege pe Gheorghe Ciuhandu primar al Timișoarei?”. Asta
Timişoara, needitată - Shaorma, găuri în asfalt, faţade căzute, istorie în mizerie - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/25236_a_26561]
-
nici respingere, dar nici Încurajare. Copacii, Îndrăzni ea din nou pe un ton ceva mai apăsat, oare sunt plopi? E greu să distingi forma frunzelor. Sunt cam desfrunziți. Obraz lângă obraz, priveau Împreună În Întuneric la peisajul confuz cu copaci văruiți. Ca să-mi ajut prietenii să intre În starea necesară pentru a vizita Lijiangul, inclusesem În itinerar și o traducere a sentimentelor unui arhivar amator localnic: „De-a lungul ultimelor opt secole, cutremurele dese care au afectat regiunea, unele de până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
celui care a conceput manualul? 6 iunie 2004 "Rușii de astăzi se nasc cu o karma deosebit de dificilă". Propoziția este rostită de un tânăr yoghin rus, la lumina unei lumânări de ceară care-i arunca umbra tremurândă pe un perete văruit grosier în alb. Totul se găsește într-o bijuterie de film intitulat Efremov, lettre d'une Russie oubliée de Iossif Pasternak, nici o legătură cu poetul. Efremov este orășel aflat cam la 200 km sud de Moscova. "Reformele Țarului se opresc
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
întregime din lemn. Bisericuța e în mijlocul acestui patrulater. Parcăm mașina lângă gardul înalt de la intrare unde e un tăpșan pardosit cu pietriș și intrăm. E o ordine, o curățenie și o liniște exemplare. Bisericuța, curată ca un pahar, e proaspăt văruită, acoperită cu draniță și dată cu catran. Măicuțele sunt în trapeză, la masă și rugăciune. Slujba s-a terminat. Intrăm și ne închinăm. Chiar înainte de-a termina, în urma noastră a intrat cineva și ne așteaptă în pridvor. E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
satului Ostrov, vizavi de Dunăre. Comuna Ostrov venea În față și comuna Dăeni puțin În dreapta... Și noi eram prima colonie din capătul dinspre Ostrov. Fusese mai Înainte acolo o colonie de drept comun, că erau niște saivane reamenajate... Erau curățate, văruite, pe jos dormitoarele ăstea mari erau pavate cu cărămidă, lustruită bine, că acolo curățenia Începea cu măturatul, spălatul, și ca să fie curat bine trebuia să râcâi cu piatră cărămizile ăstea, să le faci roșii. Și atuncea Într-adevăr era dormitorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care le-am dat meseriașilor. Aceștia erau obligați să facă anumite munci pentru primărie, dar aveau spatele acoperit de către 75 secretarul primăriei (lucrau la casa acestuia) și mă refuzau ori de câte ori îi chemam să lucreze. Pe la mijlocul lunii august, căminul era reparat, văruit, scena care fusese începută era terminată, se înlocuiseră geamurile sparte, iar camera de pe hol am transformat-o într-un mic birou unde puteam sta liniștită, să-mi fac materialele pentru ședințe. Pentru a putea începe activitățile în cămin, trebuia făcut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
încă ieșea praf. Cei câțiva locatari din bloc strigau disperați după ajutor. La scurt timp au apărut câțiva vecini cu scări lungi și ne-au ajutat să ieșim din imobilul distrus de seism. ANIVERSARE UNICĂ În urma cutremurului, Căminul Cultural, proaspăt văruit și reparat, și-a arătat din nou vârsta în crăpăturile care au brăzdat pereții abia cârpiți. Pentru că se apropia festivalul concurs inter comunal, am acoperit cu ipsos crăpăturile și am dat cu var pe deasupra. Încercarea mea de a face ca
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vasele și scutura fața de masă de firmituri, stătea pe jumătate prăvălită în scaun, iar becul ascuțit ca vârful coifului unui ofițer prusac arunca o lumină galbenă și rea pe umflăturile asemeni unor dovlecei și pe ridicăturile și denivelările peretelui văruit. Când o necăjea ceva nu făcea scene; pur și simplu se abandona durerii. Nu făcea nici un fel de scandal și nici nu plângea, ci într-un mod extrem și teribil părea să privească în gol pe fereastra bucătăriei, până când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
toltecilor nu e grandioasă decât când se exprimă cu brutalitate, lecția mării nu e copleșitoare decât într-un ceas ca acesta. Totul în jurul meu e ca o flacără. Aerul, apa cu miros de alge și nisipul. Dincolo de gardul de ciment văruit care separă plaja de șosea, autobuzul ne așteaptă să ne ducă la aeroport. Un baobab azvârle pe asfalt un enorm sombrero de umbră. Poate, e exagerat să numesc "fericire" ce simt, dar întotdeauna la mare m-am mulțumit cu puțin
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
făcându-l pe băiat să se Întoarcă de la ușa grajdului improvizat Într-o odaie de lângă farmacie și să Îi cuprindă În brațe căpățâna cu ochi mari, uzi și nări negre și reci. Enin Împinse aproape cu teamă portița de uluci văruite. În nucul bătrân din fundul curții Dispensarului atârna cu capul În jos Canafas. Picioarele dinapoi erau legate de o creangă groasă cu bucăți de frânghie nouă, În care se zăreau, ciufulite Încă, firișoare galbene de cânepă bătută. Calul zâmbea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cheme. VI Cotnari, nume de poveste și legendă, Nu vei pieri, moldovenii, românii te cântă Ca pe-un voinic, voinicit în mari bătălii, în Moldova lui Ștefan cea mare și sfântă. GHERASIM CONSTANTINESCU (n.22 martie 1902 în comuna Cișmeaua văruită) Urmează Școala Superioară de Agricultură Herăstrău (1929); specializări în Franța. Asistent și șef de lucrări la Facultate de Agronomie din București, apoi profesor, socotit unul dintre întemeietorii viticulturii românești moderne (ing.Dan Hodorogea), președintele Secției de Horticultură a Academiei de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sunt doar câteva case noi la construirea cărora s-au folosit alte materiale de construcție (bolțari, cărămidă). Aproape toate casele sunt bine întreținute (ținând seamă mai ales de vechimea de peste o sută de ani a acestora). Toate casele sunt recent văruite: „În fiecare primăvară nimeni nu trebuie chemat. Știe că trebuie să-și văruiască pomii, își face curățenie, își curăță șanțul pentru apă...” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani). primăria a emis în 2004 o hotărâre a consiliului local
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre secții și străzile destinate mașinilor, exemple de locuri în care staționarea nu e permisă nimănui din interior. Ele sînt spațiile de protocol, imediat observate de către orice vizitator. Frumos îngrijite, amenajate cu flori sau copaci, cu marginile trotuarelor vopsite sau văruite întotdeauna proaspăt, trebuie să semnifice oricui imaginea unei locații ordonate, curate. Pentru orice străin aflat în inspecție, acest spațiu este penitenciarul. Aici sînt aduși din celule deținuții pentru a vorbi cu oficialitățile. În centru sau în imediata apropiere se află
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]