349 matches
-
mai cade câte-un picur Din norii-ngreunați și plumburii, În case-i bine-n sobe arde focul, Un mistic dans de flăcări aurii. Din când în când un scârțâit lugubru, Trezește din visare orătănii, E cumpăna ce-npunge orizontul Și vadra aplecându-se-n mătănii. Fântâna e secată, doar rugina Ce mușcă din bucata argintie, Mai spune că aici a fost odată, Izvor de apă rece, apă vie. Ca un oștean ce-și apără sorgintea, O troiță stă pavăză-n răscruce
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
că nu aducea combatanților nici o satisfacție. Era ca și cum ai omorî viermi de mătase puhavi și abulici, incapabili de vreo ripostă. În scurt timp, intrară toți în depresie și, precum bine știm, depresia se trata, putem spune acum, în mod tradițional. Vedre de țuică, de vin, votcă și alte băuturi, plus potoalele de rigoare. Comandoul era zi de zi pulbere iar necruțătorii oșteni cântau cu voci dogite cântecele damnaților: Hai nevastă să te bat cu scândura de la pat sau Magdaleno spune drept
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
Ana lu’ Marcu a făcut bani frumoși în urma muncii la război. Acum se mulțumește cu pensia de urmaș. Întunericul de pe gang și din pod dădea un aer sinistru jocului spre bucuria copiilor. Pe gang Ana lu’ Marcu mai avea patru vedre, o troacă, un lighean și câteva vase de lut. Grădina casei era mare. Pomii o încercuiau. La intrarea în grădină se afla un grajdi și un șopru. Ana lu’ Marcu iubea mult animalele. Avea mai multe vaci, toate cu vițel
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
folosințe, la repararea gardurilor care cedau cu timpul intemperiilor, la folosirea unor alte metode în distrugerea dăunătorilor care le invadau grădina de legume sau chiar câmpul cu cereale. În spatele casei, într-un vas mare din lemn, ce măsura peste două vedre , zăcea spre macerare un amestec de apă cu excrement de pasăre rău mirositor. Am înțeles, în discuția care a urmat între mine și Marin că acel preparat rudimentar era unul dintre medicamentele hrănitoare ale pământului și un protector al plantelor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
o lună încă o căprioară, le explică el pușcăriașilor...Și el nici una, nici două: Ia ascultă, bă, mă amenință, înfuriat, ție nu ți-e rușine să mă iei așa? Ai venit, ai băut în casa mea, ți-am dat acasă vedre de rachiu și-acu tu faci pe-al dracului?> <Dom’ Petre, nu m-am făcut al dracului, dar îmi trebuie și mie paralele...și-apoi, rachiul dumitale numai rachiu nu era, fusese preparat cu mitilic de la negru de fum de la
DUBLĂ CRIMĂ CU PREMEDITARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345861_a_347190]
-
a Creatorului făptură au numit adăpostul lor modest casă Era important ce intră și iese pe gură au numit vorba (cu)vânt și hrana masă # # # Azi, umbre grăbite venite la oraș Nici nu sunt priviți în ansamblu Privirea caută doar vadra cu caș Parabolă albă intrată-n meandru Ei știu să iubească dăruit, cu patimi a dâncul codrului, lumina și glia c e risipesc în stropii de lacrimi Cu care - au hrănit milenii România !! Pe câmp, aplecați - semn de întrebare Sunt
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
colind de intrare în casă: „Ce te, domn bun veselești?” etc. - colind de masă: „Dinaintea acestor case”, „De astă seară-i, seară mare”, „Sub cel roșu curcubeu”, „Colea jos, Doamne, mai jos” etc.. - colind de fată: „Cununa”, „Ia (numele fetei) vadra-n mână”, „Jiul”, „De când leul plaiu-și ține”, „Cununa-i de vinețele”, „Face (numele fetei) de-o cetate” etc. - colind de băiat: „Din țărmurile Dunării”, „Jos Doamne-n vadu teiului”, „Din jariștea șarpelui” etc. - colind de gazde: „Ale cui-s aceste
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
tine ți-am desenat chipul, la geamul ce dădea spre curtea mea ai aprins o lumânare, un câine lătra, iar apa înghețase în căușul fântânii, poarta de la grădină scârțâia bătută de vând, în timp ce coboram în beci pentru a scoate o vadră de vin ți-am auzit vocea, mirosea a ceară de lumânare iar șura era goală dezbrăcată de boi și vaci, am dat la o parte păienjenii de la ușa beciului care a început să se tânguie scârțâietor la deschidere, pustiu, și
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372683_a_374012]
-
considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era scos la vânzare prin licitație publică. Altfel spus, secolul al XVIII-lea (supranumit și secolul Luminilor) se constituie, așadar, într-o
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
nivel mai înalt al primilor secretari ai comitetelor raionale și orășenești, vom extinde acest drept. Tov. Coliu: Secretarii orășenești de partid sunt de zece ori mai superiori (sic!) față de organele M.A.I. respective. Tov. Gheorghiu-Dej: Este nejust din punct de vedre politic să ținem deoparte pe primii secretari regionali de problemele M.A.I.; creează la ei sentimentul că n-au dreptul să se amestece în munca profesională, că n-au acest drept pentru că nu se bucură de totală încredere, și pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
În ceea ce privește puțul, el era proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla pe o proprietate boierească sau mănăstirească, atunci mai mulți țărani asociați se învoiau cu proprietarul lui, plătindu-i bani sau dijmă (o vadră din zece). Adeseori moșierul folosea pentru exploatarea păcurii țărani dependenți, dar relațiile ce se stabileau între cel dintâi și clăcașii nu se bazau pe boieresc, ci pe „tocimală”, deoarece gropașii erau specialiști, iar munca lor cerea continuitate. De aceea, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în ținutul Bacău aproximativ 2841,26 hl petrol. În 1848 numai în ocolul Tazlăul de Sus (Bacău) s-au extras 14.761,89 hl petrol, iar în anii 1861-1866 au fost extrase în medie anuală numai de la Moinești 77.926 vedre (100.602,466 kg). Cantitatea de 275 tone de petrol extrase în România la 1857, reprezentând cifra oficială, după cum s-a arătat, este mult sub cantitatea de petrol extrasă real. Numai în Moldova extracția era estimată în acea epocă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este mult sub cantitatea de petrol extrasă real. Numai în Moldova extracția era estimată în acea epocă la cel puțin 9.163,37 hl anual. În România, până la 1863, Bacăul a avut producția cea mai mare de păcură - 151.300 vedre (195.318,300 kg) ceea ce reprezintă jumătate din producția țării, când a trecut pe locul al doilea, în urma Dâmboviței și în cele din urmă a fost depășit și de alte centre petrolifere ale țării, împărtășind în felul acesta soarta întregii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnițe, mai ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
zidește din nou la Iași, în mahalaua Muntenimia de mijloc, o berărie de piatră și cărămidă cu acoperământ de fier și celelalte ale ei”. În 1861 mai sunt menționate două berării la Florești-Stângacii (Vaslui), care produceau anual 14.750 de vedre, având 70 de lucrători plătiți anual cu 45.800 lei, și cinci berării în ținutul Neamț cu 22 lucrători plătiți anual cu 292.164 lei. Prelucrând anual 1.300 merțe de orz și cinci merțe hamei, berăriile produceau 7.200
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
având 70 de lucrători plătiți anual cu 45.800 lei, și cinci berării în ținutul Neamț cu 22 lucrători plătiți anual cu 292.164 lei. Prelucrând anual 1.300 merțe de orz și cinci merțe hamei, berăriile produceau 7.200 vedre bere. În statistica din 1860-1862, primele două berării n-au fost înregistrate, fie datorită faptului că în acel an ele nu mai funcționau, fie că au fost omise de către alcătuitorii statisticii. Prima ipoteză ni se pare mai plauzibilă. O comparație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procedeelor mecanice de obținere a berii și o dată cu aceasta capitalul străin pătrunde și în această ramură economică. În 1859, Moise Rot fabrica la Podul Iloaei, din apă și spirt, oțet. La fabrica lui a fost găsită o cantitate de 100 vedre oțet, în „afară de cel ce se lucrează în mașină, care nu se poate ști câte vedre poate să iasă”. Aceasta este singura știre cunoscută nouă, până în prezent, din care rezultă că în 1859, în Moldova, se afla o instalație industrială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
economică. În 1859, Moise Rot fabrica la Podul Iloaei, din apă și spirt, oțet. La fabrica lui a fost găsită o cantitate de 100 vedre oțet, în „afară de cel ce se lucrează în mașină, care nu se poate ști câte vedre poate să iasă”. Aceasta este singura știre cunoscută nouă, până în prezent, din care rezultă că în 1859, în Moldova, se afla o instalație industrială de producere a oțetului prin mijloace mecanice. În domeniul prelucrării produselor animaliere și cerealiere, în acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
incendia instalațiile companiei, asociații au reușit totuși să construiască la Solonț o rafinărie care a și intrat în funcțiune la 8 martie 1858. Ea era destul de rudimentară, după cum rezultă din faptul că asociații contractaseră de la arendașii moșiei Solonț doar 300 vedre de păcură lunar cu 16 lei vadra, care urmau să fie rafinate. În noiembrie 1858, o comisie a constatat că gazul avea o concentrare cam slabă - 34°, 35°, petrolul se vindea șase lei ocaua. În 1859, doi galițieni au mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]