2,083 matches
-
griji mărunte vorbe am să spun în gând,... XXV. ÎNVĂȚ SĂ NU-MI FIE DOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul, Care mă poartă vagabond printre-amintiri, M- agăț timidă de prezent și chem alături viitorul, Dar dorul mă acoperă și-mi intră în simțiri... Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului, De lumea în care asemeni florilor creșteam eu... Când cerul era albastru
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
cosită de bunicul cel blând, De cântecul mierlei ce se-ntrece-n cântec c- un cuc, De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând... Citește mai mult Încerc în fiecare zi să lupt din răsputeri cu dorul,Care mă poartă vagabond printre-amintiri,M- agăț timidă de prezent și chem alături viitorul,Dar dorul mă acoperă și-mi intră în simțiri...Mi-e dor de lumea pierdută în abisul trecutului,De lumea în care asemeni florilor creșteam eu...Când cerul era albastru
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
gândit mai târziu. Era un copil al străzii. Haine găsea mai ușor decât hrană. Un copil al nimănui. Fără casă. Fără părinți. Fără rude. Fără nimeni pe pământ. Adăpostul lui - o bancă. Masa lui - un tomberon. Prietenii lui - niște câini vagabonzi. Pe ce lume trăim! Eu sunt primul vinovat al acestei lumi. Nu am făcut nimic pentru acest copil. Și nu îl voi mai întâlni. Nici măcar numele nu i-l știu. Dar cred că numele lui este Simeon. Simeon Stâlpnicul Care
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
călător, dar un călător dornic să știe, să cunoască, să afle multe lucruri despre lumea în care ajunge în periplul său maritim. În această ipostază, mitul lui Ulise are o reprezentare strălucită în opera lui Panait Istrati. El însuși un „vagabond de geniu”, un hoinar pe aceleași mări ca și Ulise - Mediterana cea strălucitoare care „prezintă cerului albastru mici lacuri de safir și de smarald”, „cu nenumăratele sale insule singuratice pline de poezie, de culori, de soare” (În lumea Mediteranei - Răsărit
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în cuvinte o frescă pastelata a României de după căderea comunismului, o imagine a României care să se situeze cât mai departe, să se detașeze de cea distorsionată prezentată de reportajele de la CNN sau alte posturi TV prin documentare despre copii vagabonzi, orfelinate, etnophobie, despre o societate măcinată de corupție, etc. Am vrut să arăt că România e infinit mai mult decât atât, că e o țară cu o istorie veche, palpitanta, o țară turistică, frumoasa, cu oameni interesanți, inteligenți, chiar dacă mulți
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_autor_dorina_neagu_mara_circiu_1381320548.html [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
mai frumoasă decât însăși vocea lui de când era tănăr și frumos, și iubit, și înșelat... S-a căutat pe sine permanent și, spre deosebire de atât de mulți artiști, s-a găsit pe sine, prin inefabila nedesăvârșire a permanentei deveniri. Trubadurul acesta vagabond, evreu canadian, ne bântuie sufletul cu chitara, cu vocea, cu prietenii lui artiști, cu pălăria pe ochi, pe nas, pe bărbie. Îngenunchiend. Nu melodramatic, ci umilit și cufundat în mierea de penumbră a dăruirii de sine. Și la aplauze, înflorește
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1479124602.html [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
am bani./ Nu am bani”. Leonard Cohen cântă, prin versurile lui de o viață, iubirea, eșecul ei, prietenia, trădarea, revelațiile religioase, spiritualitatea, sexul, puterea, neputința, acceptarea sorții, a vieții așa cum e ea, bună sau rea. Leonard Cohen murmură melodic Omenescul. Vagabondul înțelept cântă parcă într-o tavernă. Sau chiar pe stradă. Citez din „Bogie Street”: „Un gât de vin, o țigaretă/ și-acum o șterg din nou;/ mi-am acordat în chicinetă,/ bătrânul meu banjou./ Sunt așteptat. E-un trafic des
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1479124602.html [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
manipulați de presa știrilor de senzație. După șapte ani de locuit în România - și nu în capitală, ci în creierul munților, prin sate cu străzi încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonzi sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
luptă surdă (dacă revolta lui solitară și anarhică se poate numi așa) cu toată lumea din jurul lui, căci nu se putea la acea vreme să faci ce vrei și să spui ce crezi. De aceea, el a îmbrățișat postura clasică a vagabondului, a „perpedesistului”, angajându-se în uzine și pe diverse șantiere din țară, fie și vremelnic. Primea deseori corecții pentru „comportament huliganic și antiso "cial”, pentru că „nu-i plăcea munca, nu era consecvent și nu avea voință”, lată ce spune în privința
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_taina_scrisului_19_ion_iancu_vale_1344502832.html [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
Dumnezeu m-a creat, Ella m-a desăvârșit”, remarca undeva poetul) de a vedea această carte publicată în întregime se îndeplinește de-abia acum, chiar dacă sub un alt titlu: „Înger sechestrat”. Ion Iancu Vale a fost aproape toată viața un vagabond și un rebel, adulat și deopotrivă înjurat. A rămas însă, în final, dincolo de poezie, un om întreg, mai ales după ce noua și tânăra lui soție, Felicia Elena, l-a făcut tată, aducând-o pe lume, în 1999, pe inegalabila Măria
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_taina_scrisului_19_ion_iancu_vale_1344502832.html [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
crezut că m-ai adunat din umbra nopții și că diminețile vor înflori în curcubee; șchiopătam cu un nor pe umeri, orbisem de înjurătura ce o primeam aruncată ca un codru de pâine uscată, la colț de stradă unui câine vagabond... Mă credeai prostituată și eu eram cerșetoare de iubire întindeam sufletul fiecărui trecător- câte o firimitură ca să ajungă până la tine... vântul îmi mătura palmele, pașii grăbiți călcau ofranda cu indiferența omului grăbit, mereu mai grăbit... doar orbii se aplecau să
CÂNTECUL LEBEDEI -CERŞETOARE DE IUBIRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_cersetoare_violetta_petre_1361273928.html [Corola-blog/BlogPost/351822_a_353151]
-
goi, timpul e însetat, bea sângele mieilor calzi. Zeii cântăresc flori și femei rătăcite pe talere de argint, își întorc buzunarele pe dos în fiecare stație de tramvai, au coborât simandicoși și țicniți: să fluiere în stații săraci și câini vagabonzi, parcă au pierdut ceva, parcă au găsit ceva! parcă ar fi venit la întâlnirea cu timpul sictirit de delirul mieilor; de când și-a schimbat ora își caută secvențial, ceasul deșteptător și-n fiecare secundă scoate câte un banuț pentru fiecare
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1425226237.html [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
o atitudine de relaxare. -Al doilea lucru pe care vi-l cer ilustre prinț este să-l arestați pe Irod Agrippa, un nepot al tatălui meu, marele Irod și din nefericire frate al Irodiadei. Agrippa Irod e doar un tânăr vagabond care cutreieră țărmul oriental al Mediteranei înșelând pe unii și pe alții din Egipt până-n Palestina și mai sus spre Siria. -Vrea să meargă la Roma? -Cred că da! Vreau să-l arunc în temniță pe înșelătorul acesta care îmi
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1453070680.html [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
spui de ce a tras javra la mine, dacă am lovit-o? Gary se grăbi să-i răspundă. - Știi tu, John, încă din cele mai vechi timpuri, încă din Epoca de piatră... - Du-te dracu', tu trebuia s-ajungi filosof, nu vagabond. - Am cui semăna! - Mă, da' bine le mai potrivești... Și John îl îmbrățișă cu dragoste de frate, apoi îi trase un pumn zdravăn peste umăr ceea ce, cu alte cuvinte, însemna - așa e, ai dreptate. - Ce dracu' te-a apucat? - Te-
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_cornel_arm_ioana_voicila_dobre_1360647829.html [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
clipele ei și să le aruncăm pe căi lăturalnice, când putem să trăim extazul vieții, aducându-ne lumea la picioare, prin iubire? Când am citit în poemul ,,Regăsirea de sine”, a poetului Ion Grigoroiu: ,,De peste tot răsar ca iarba/ Câini vagabonzi, mistreți bezmetici.../ Se umple lumea cu de-a sila/ Cu oameni proști, tâmpiți, eretici”/ am crezut că sunt prea dure versurile. Însă acum, încep să-i dau dreptate. Și nu că trădarea n-ar fi răscolit mereu sufletul omului! Ba
O FILĂ DIN MIEZ DE IARNĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/O_fila_din_miez_de_iarna_cornelia_viju_1328976626.html [Corola-blog/BlogPost/346744_a_348073]
-
instituțională, încercând să “zboare” spre un nou tărâm - strada. Alături de Criști, un micuț adus de pe drum la căminul de orfani, acesta se decide să încerce. Cu atat mai mult cu cât în mintea lui persistă cuvintele spuse cândva, de fostul vagabond. “Eu eram domn pe stradă. Acolo faci numai ce vrei tu, nu ce zice altul. Vrei să dormi? Dormi. Vrei să mănânci? Mănânci. Și acolo nu te bate nimeni. E răi viață când nu te bate nimeni.” Vlad încearcă să
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
dar Râul, desi Vlad insistase, nu se dădu înapoi...” Vlad se recuperează, atât fizic, cât și psihic. Începe să iși făurească de acum înainte, altfel de vise. Iar acestea se leagă de biserică și de Cuvântul lui Dumnezeu. Și astfel, vagabondul de pe strada intra în lăcașul unde se predică salvarea. Vlad deschide la propriu, ușa și iată-l în Casa Domnului. “Fascinat de melodie și cuvinte, biată ființă neștiind ce înseamna conformismul, mănat doar de noua lui descoperire a iubirii pe
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/_tragedie_si_triumf_un_roman_al_iubirii_de_dumnezeu_si_de_aproapele.html [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
vii dumneata la mine - Doamne ferește! Vreau să vă aduceți aminte de mine și de cei ce veneau cu mine la dumneavoastră la hotel, la Long Beach și puneam pe foc sticlele de coniac, așa cum eram atunci: eu cu acordeonul și vagabonzii care cântau : Așa beu oamenii buni”. Așa începe scrisoarea adresată lui Dumitru Sinu (nea Mitică) de către Mike Florian, prietenul său, scrisă pe un pat de spital din Reno (Nevada) doar cu câteva zile înainte de a închide ochii pentru totdeauna. Pe
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
făcea de chefuri - să tot fi fost vreo zece; mâncam împreună ce ne gătea Nicole, soția mea. Ne simțeam tare bine împreună. Hotelul meu avea și apartamente, cu fire place în living room, iar când venea Mike cu prietenii săi, vagabonzii - cum îi plăcea lui să-i numească, - ne retrăgeam într-un apartament, făceam focul în cămin și se-ncingea distracția atât cât ne țineau balamalele!” Chefurile de la Long Beach rămăseseră ca amintiri frumoase în sufletele lor. Mergeau mulți amici de-
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
1550-1574) le dă răgaz de două luni pentru plecare; cei care nu plecau făceau pușcărie 3 ani, iar femeilor și copiilor li se tăia părul imediat, erau rași pe cap; în anii 1612-1666 - se dă o nouă lege contra acestor „vagabonzi”; la 11 iulie 1682 - Louis al XIV-lea dă o altă lege contra satanicilor, cum erau numiți de către francezi. Germanii, englezii și spaniolii - începuseră și ei să-i bage în pușcării, să le dea foc la căruțe. Îi numeau copii
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
grijă în țandăra unui gând curat din mintea și inima fiecăruia dintre noi. Și când fierbințeala voluptoasei veri se mai stingea un pic, venea la rînd, în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit, iar când la urmă de
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mircea_dorin_istrate_1443014680.html [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Audiovizual (UPFAR-ARGOA). Cu sprijinul: Centrului Național al Cinematografiei și al Arhivei Naționale de Film - Cinemateca Română. Parteneri: UNATC “I.L.Caragiale”, ActorieDeFilm.ro, DaKino, Micro Film, UNATC “I.L.Caragiale”, Movie Production Entertainment, Hi Film, GÂT Transilvania Films, La Steaua Film Studios, Vagabond Film, Easy Film, East Movies. Parteneri media: Radio România Cultural, CineFan.ro, Cinemagia.ro, CineAmator.ro, Edge and Back, MovieNews.ro, Aarc.ro, Cinemap, Zile și Nopți, alt.radio, Cooperativa Urbană, StarFilme.com, Radio 1. Detalii pe site-ul www
A XI-a EDIŢIE by http://www.zilesinopti.ro/articole/14288/a-xi-a-editie-ipiff-2016 [Corola-blog/BlogPost/96800_a_98092]
-
apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ” Până la capăt” (2002), ”Liber să sufăr” (2003), ” Din doi în doi” (2003), ”Antiprimăvara” (2005), ” Un om pe niște scări” (2006), ” De mamă și de foaie verde” (2006), ”Copaci fără pădure” (2006), ”Vagabonzi pe plaiul mioritic” (2007), ”Rugă pentru părinți” (a IV-a ediție, 2007), ”Încă viu” (2008), ”Libertatea de unică folosință” (2009). A scris și literatură pentru copii, proză fantastică (”Cărțile poștale ale morții”, 1970), reportaj (”De la Bârca la Viena și înapoi
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic by http://uzp.org.ro/in-memoriam-adrian-paunescu-cinci-ani-de-la-moartea-poetului-si-omului-politic/ [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
și urmărit de umbre ale unor câini nevăzuți, între blocuri comuniste și accentul repezit al unui oraș pe care ne place să îl ponegrim. Să îl desființăm prin afirmații tăioase, să îl etichetam ca fiind murdar, plin de țigani, câini vagabonzi și cu iz de bazar. Adăugăm hoția pe față a taximetriștilor când ești ud leoarcă și nu ai altă opțiune decât o cursă cu preț triplat, șoferii care uită să conducă pe timp de furtună, localuri modeste cu prețuri exorbitante
Do you speak tifflish? by http://www.zilesinopti.ro/articole/7149/do-you-speak-tifflish [Corola-blog/BlogPost/98683_a_99975]
-
conducă pe timp de furtună, localuri modeste cu prețuri exorbitante pe bază de Lipscani și avem cocktailul numit capitală. Vine Tifful. Unii bucureșteni vor veni pentru o doză de ardelenism riguros și se vor mira găsind și aici cerșetori, câini vagabonzi, taximetriști care te duc de la aeroport spre Mănăștur via Alba Iulia, ba chiar și trafic haotic pe vreme de furtună. Ca să vezi?! Și atunci, în fața marilor ecrane, sub influența magică a tot ceea ce înseamnă frumos și bun, mesmerizați de imagini
Do you speak tifflish? by http://www.zilesinopti.ro/articole/7149/do-you-speak-tifflish [Corola-blog/BlogPost/98683_a_99975]