400 matches
-
capriciilor, fiind o persoană labilă și instabilă; se manifestă o mare dorință de independență, dar ea nu este orientată către un scop precis; omul, în aceste circumstanțe, este incapabil să realizeze ceva util, în acest caz, căutarea fericirii eșuează în vagabondaj; c) viața medie este modelul de viață care se consideră a fi cea reușită; ea constă dintr-o administrare corectă, echilibrată, a propriei existențe, prin cultivarea valorilor pozitive, în mod selectiv, și prin apărarea lor; este tipul de viață echilibrată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
16 și 20 de ani îi sunt caracteristice tulburările psihice care pot apărea datorită crizelor de pubertate și adolescență, și anume: tulburări de comportament și adaptare, stări reactive diferite, formele de debut ale schizofreniei, unele forme de toxicomanie, fugă și vagabondaj, conduite deviante de tip sociopatic; grupei de vârstă cuprinse între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lor de absolut; ei se închid, se izolează sau se revoltă împotriva realității vieții, construindu-și un model propriu (mișcarea „Hippies”, muzica Pop etc.); apare nevoia de evaziune, tendința de „a pleca în lume”; apar frecvente conduite de refugiu (fugă, vagabondaj, suicid, consumul de droguri); h) incomunicabilitatea; tinerețea are „pereții” rigizi, ermetici; ea nu admite nici un fel de compromisuri și, concomitent, suferă de propria sa izolare; din acest motiv, tinerețea nu poate comunica, iar adolescentul se izolează de lume; i) solitudinea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apelul la suicid, revolta împotriva părinților și a familiei, reflecții metafizice stranii, idei politice reformatoare sau revoluționare, sentimente de ură, stări de reverie morbidă, lene morbidă, cinism etc.; se mai pot întâlni bufee de tipul tulburărilor de comportament, fugii sau vagabondajului, apetenței pentru alcool sau droguri, izolării morbidă cu preocupări de tip autist; schizofrenia, boală cu debutul fixat în perioada adolescenței, este frecvent întâlnită; fondul ei se grefează pe starea de inactivitate și indiferență a tânărului față de viață și față de propria
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai jos: curaj impuls creator realizări SUCCES recompensă sentiment de onoare hipertrofia Eului (realizare de sine, demnitate, autoritate, sănătate mintală optimă) angoasă inhibiție creatoare erori EȘEC pedeapsă sentiment de culpabilitate autonegarea Eului (sentimentul nerealizării de sine, complexe de inferioritate, fugă, vagabondaj, alcoolism, suicid, boli psihice) Se poate vedea atât rolul Eului, cât și felul în care Eul este influențat de această dinamică de viață a adultului. În ceea ce privește rolul Eului, în sensul menționat, reținem următoarele: Eul reprezintă sinteza tuturor percepțiilor interne și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportament, incapacitatea de a comunica, dificultățile de integrare în colectivul clasei sunt numai câteva dintre aspectele legate de „nevroza școlară”. Pe fondul acestor transformări apar tulburări propriu-zise de sănătate mintală, de următoarele tipuri: scăderea capacității/interesului școlar, absenteism, fugă și vagabondaj, tulburări de comportament, asociații în bande de tineri marginali, conduite de violență, acte antisociale de tip delictual, consumul de droguri. Unele dintre acestea pot duce în timp la forme severe de boli psihice, având în vedere că totul se desfășoară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de viață personală. În mod secundar, vor avea efecte și în ce privește familia etc. Nevroza profesională, despre care am vorbit deja, ca o consecință a situațiilor conflictuale datorate crizelor socio-profesionale și economice, poate favoriza apariția unor conduite negative de refugiu (alcoolism, vagabondaj etc.), a unor conduite protestatare sau a unor conduite vindicative antisociale (delincvență, criminalitate, revolte, acte de agresivitate colectivă etc.). Ele trebuie înțelese ca forme de „descărcare colectivă” cu semnificație nevrotică a unor frustrări sau conflicte cu efect psihotraumatizant, dar și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de respingere negativă a sistemului de valori ale modelului socio-cultural, nivel de aspirații limitat sau absent, schimbări imprevizibile; b) tulburări de comportament, care constau în: absența unei motivații pozitive, acțiuni la întâmplare, tensiune și conflicte în relațiile interpersonale, fugă și vagabondaj, acțiuni revendicative, cverulență, sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin conduite de violență, acte impulsive, sadism, suicid, omucidere, clastromanie, furt etc. 2. Stările depresive Stările depresive colective sau socio-depresiile sunt tulburări psihosociale care se datorează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară; în acest grup sunt incluse, ca manifestări de refugiu exterior, fuga, vagabondajul și migrațiile; iar ca manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica individuală sau psihosocială. În cazul conduitelor deviante de refugiu, distingem mai multe forme de manifestare: mitomania, fuga și vagabondajul, alcoolismul și toxicomania, refugiul în boală sau simularea bolilor somatice, psihice sau psihosomatice, spiritul de aventură. Le vom analiza pe rând. Mitomania este tendința constituțională permanentă a unor persoane de a prezenta în mod alterat adevărul, creând fabule imaginare (fabulație
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un caracter imperios, fiind imposibil de stăpânit. Fuga este solitară. O formă de a fugi este și dromomania. Motivațiile fugilor sunt numeroase: pulsiune imperioasă, stare de anxietate, tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări de comportament, boli psihice (epilepsie, alcoolism), tulburări de conștiință cu acte ambulatorii. Vagabondajul este o tendință obișnuită, permanentă, a unui individ de a nu se putea fixa în nici un loc stabil, pentru o durată mai lungă de timp. Motivele vagabondajului sunt următoarele: cauze sociale: șomaj, proscriși, emigranți, persecutați; cauze psihice: epilepsii, intoxicații, instabilitate, imaturitate emoțional-afectivă, toxicomani, traumatizați cranieni. Alcoolismul și toxicomania reprezintă un cadru vast al psihiatriei clinice și sociale, de etiologii diferite. Ca mecanism se poate incrimina un tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a găsi puncte de interes comun, de a se putea pune de acord; viața perverșilor este o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, expertize, condamnări, internări, încarcerări, dezertări, simulări, parazitism spitalicesc sau azilar, alcoolism și toxicomanii, vagabondaj; caracterul ireductibil al tendințelor perverse, recidivismul și incorijibilitatea acestora. 5. Măsuri de psihoigienă Domeniul discutat este deosebit de important, vast și polimorf, implicând o mare varietate de măsuri are se impun a fi luate în considerare de acțiunea de igienă mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
locuință O categorie specială o reprezintă pentru Programul de igienă mintală situația persoanelor lipsite de locuință. În această categorie intră persoanele abandonate (copii sau bătrâni), debilii mintal, bolnavii psihic cronici (schizofrenici, epileptici), alcoolicii și toxicomanii, psihopații impulsiv-instabili cu tendință la vagabondaj, sociopații etc. La aspectele legate de „tarele psihice” ale acestei categorii de indivizi, se adaugă un nivel de educație extrem de scăzut, analfabetismul, absența familiei, asocierea în grupe marginale de delincvenți, prostituate, dependenți social etc. Măsurile care se impun au un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
duce la situații de anomie, dezechilibru, anarhie, haos și în final la dezechilibrul și dezagregarea sistemului social, a instituțiilor, comunicării, conduitelor, activității etc. Apar stări de tensiune și conflicte care vor naște conduite de violență antisocială (delincvență, suicid, alcoolism, toxicomanie, vagabondaj, violuri, criminalitate etc.). Crizele sunt expresia scăderii până la anulare a factorilor de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică” a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a toxicomanilor Se impun în primul rând măsuri de psihoprofilaxie. Se va ține seama de terenul și de ereditatea psihologică și somatică a acestor indivizi. Astfel, vor fi evitate contactele cu anturajele vicioase, răul model, modul de viață dezordonat, vagabondajul, conduitele de dependență, stările depresive și anxioase, situațiile de eșec și orice ar putea duce la o „retragere din lume” cu refugiu în imaginar sau izolare. O mare atenție trebuie acordată stărilor hiperemoționale sau ciclotimice, întrucât acestea pot să complice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tulburările de dezvoltare/formare a personalității fac ca această categorie de persoane să prezinte, datorită „fragilității” lor psihice, un grad crescut de risc pentru afecțiunile psihiatrice. Formele clinice la care sunt cel mai frecvent expuse sunt alcoolismul, toxicomania, fuga și vagabondajul, tulburările cu potențial antisocial sau de dependență socială, psihopatiile. După perioada de instituționalizare, revenirea în societate a acestei categorii de indivizi va putea, în mare măsură, să compenseze frustrările și carențele acumulate. Unii, însă, datorită dificultățile de comunicare/relaționare și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plan individual, dezechilibrul moral al persoanei. Sintetizând cele de mai sus, M.B. Clinard propune o schemă de distribuție a modelelor de conduite deviante, după cum urmează: a) domeniul factorilor psihobiologici, de origine pur individuală, în care intră: delincvenții obișnuiți (furturi minore, vagabondaj, infracțiuni față de ordinea publică); prostituatele și homosexualii; delincvenții ocazionali (agresivitate, homicid, vandalism, violuri etc.); cazurile extreme de devianțe sexuale (exhibiționism, sadism, crime sexuale violente etc.); alienații mintal. b) domeniul factorilor socio-culturali, de origine pur socială, în care intră: delincvenții din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
escrocii; criminalii organizați: „killer”-ii, rețele de prostituție, traficanții de droguri, muncitorii clandestini; criminalii profesionali obișnuiți: bandele de tineri, bandele de adulți; criminalii „gulere-albe”: oamenii de afaceri, clericii, politicienii și funcționarii guvernamentali; criminalii obișnuiți neînnăscuți: cei care comit furturi neînsemnate, vagabondaj; prostituatele și homosexualii: cei care comit conduite homosexuale, prostituție; delincvenții ocazionali: cei care comit omoruri, acte de vandalism; devianțele sexuale: exhibiționismul, violul; criminalii patologici: bolnavi mintal. În ceea ce privește geneza conduitelor deviante de tip criminal, două grupe de factori intervin în cazurile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața socială: cerșitorie, debili mintal, imbecili, demențe, ASC, vagabondaj, psihopați, psihastenici, melancolici, epileptici, schizofrenici, PGP; b) crime și delicte contra persoanei: - crime capitale: homicid involuntar - alcoolici, epileptici, maniacali, schizofrenici; homicid cu premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deliberare, având motive susținute de rațiune ca valabile; acesta poate fi de următoarele tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]