137 matches
-
veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt dintre cele mai bune. Făina de grâu obținută la ele este tare "faină", este "făina lux". Mi-amintesc că, nu era toamnă să nu merg cu tata, cu sacii, la măcinat. Era o plăcere pentru mine. Mă plimbam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din ura față de tatăl său Român și, răsturnând totul, dă o lecție magistrală avangardismului francez compunând câteva construcții dramatice cu sunet genial, Le roi se meurt sau Les chaises. Petru Dumitriu, un spirit „blestemat”, damnat, un uriaș talent, prins Între valțurile, Între teascurile istoriei și propria-i ambiție, se realizează, nereușind nimic: nu-i „reușește” nici perioada românească și, după cum o spune el Însuși, nici exilul. Ce aștepta el de la exil? Nu cumva ceea ce el Însuși nu putuse să facă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
era fixată o oiște de care erau legați caii care mergeau de jur împrejur, ca la arie. Un angrenaj de roți ajungea să învârtă fusul morii care acționa piatra, sfărâmând grăunțele. Mai târziu, Ion Borcea a făcut o moară cu valțuri, însă nu a fost rentabilă, și a vânduto pe nimică unuia de la Bacău. Făcuse moara cu bani împrumutați de la bănci și, dând faliment, a sărăcit. Proprietarul moșiei Dobreana, Gh. Sterian, a pusă bazele unei mori cu vapori (folosea forța aburului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i drept, dar merită ele să-ți amărăști sufletul tău, sufletul tău, dulcele meu amic, care ești atât de bogat de fericire? - Nu, nu merită să se supere cineva, zicea el atunci râzând, capul să traiască, belele curg! Apoi un valț prin casă, apoi [au] uitat tot! Într-o zi veni de tot supărat acasă. Un proces pierdut îi consumase o însemnată parte din averea lor câștigată ș-așa cu destulă muncă pe de-o parte și conservată cu destulă economie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am coprins cu beție talia ei cu amândouă mînile și-mi apăsai capul amețit de amor în poalele ei. Astfel, în atitudinea această, ea-și întinse brațele pe clape și-ncepu să bată clapele cu o vioiciune melancolică; era un valț turbat, înamorat și trist, a unuia din maeștrii germani, ce mă amețea, {EminescuOpVII 196} mă tâmpea și mai mult. N-auzeam note și armonie ci numai un vuiet melancolic și voluptos, care se pierdea încet, încet. Îmi ridicam capul, priveam
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fabricat, de regulă, în țara unde se consumă. Pentru obținerea zahărului, trestia este mai întîi tăiată în bucăți și apoi trimisă la defibrare și presare cînd se separă sucul. Acest proces se efectuează în baterii de 3÷ 4 mori cu valțuri, cu trei cilindri netezi, unde se adaugă apă pentru extracția completă a zaharozei. Presiunea exercitată de valțuri crește de la prima moară spre ultima. Apa circulă în contracurent cu tulpinile de trestie. La ieșirea din baterie se obține, pe de o
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
bucăți și apoi trimisă la defibrare și presare cînd se separă sucul. Acest proces se efectuează în baterii de 3÷ 4 mori cu valțuri, cu trei cilindri netezi, unde se adaugă apă pentru extracția completă a zaharozei. Presiunea exercitată de valțuri crește de la prima moară spre ultima. Apa circulă în contracurent cu tulpinile de trestie. La ieșirea din baterie se obține, pe de o parte un suc translucid de culoare brună, vesou, iar pe de altă parte reziduul solid, bagasse. Dintr-
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
fosfat de amoniu. Pentru a da un amestec de 2,7÷3,0% zaharuri fermentabile poate fi adăugat un curent de melasă diluată. Încărcătura de grîu este prelucrată prin hidroliză acidă. Cerealele sunt măcinate în mori cu ciocănele și cu valțuri, iar apoi sunt trecute la fierbere sub presiune și zaharificare. Zaharificarea se realizează cu soluție 0,8% acid sulfuric, la 4 atm timp de 60÷ 70 minute, la temperatura de 120÷130°C. Plămada dulce conține 8÷10% zaharuri. Melasa
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
poeziilor macedonskiene realizată de Mircea Coloșenco, reproducem poezia în întregime: "în scarcium/ Cu sbucium,/ într-una copii se dau/ Băiatul ce este mare,/ Cu gândul se vede mai mare./ Se-nalță pe valuri ce-l iau;/ Iar fata-nvârtește la valțuri,/ Pe sub policandre cu smalțuri,/ Ce rochie cu coada de-un cot;/ Și-n scarcium,/ Cu zbucium,/ Se dau pe cât pot,/ Copii, fericirea e-n scarcium". Revista "Universul copiilor" va continua să reproducă din versurile pentru copii ale lui Al. Macedonski
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
Încercările sale în direcția romanului social ne vor spune mai tîrziu ce a pierdut literatura noastră prin moartea lui”. Ceea ce Gala Galaction se mărginea să pună sub semnul posibilului: „Poate că acel volum pe care-l aștepta să pice din valțurile tipografiei va dovedi tuturor - mai mult decît primele două - că literatura noastră a pierdut în Gh. Cornea un pretendent de viță.” Din păcate, romanul n-a mai apărut și acest lucru este, neîndoielnic, cu totul nefiresc. Chiar dacă stadiul tipăririi lui
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
urechi: "sunt cel care se scaldă în râul deziluziilor/ mere-pere cine te vinde cine te cere/ scrie în fișa de observație: atenție, virusul romantic!/ nu te pune cu cel ce așteaptă să numere/ contul gras al vedeniei!". Recuperarea acestui sentimentalism, valțurile și temenelile cu parfum de Văcărești, scanați și scoși la imprimantă sunt în cel mai pur spirit postmodern, cu toate acestea, fără scepticism oțios, ci cu duh autentic. Bogăția de imagini și danteluțele stilistice fac din poetul Dan Mircea Cipariu
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
fiecare cînd îi venea rîndul. Pe Fotache l-au chemat ca să cînte, că dăduse relații despre el că e bun lăutar chiar al lui Guraliuc. Cică ar fi cîntat Fotache acolo cum nu mai cîntase niciodată în altă parte, ba valțuri, ba de-ale noastre, ba de la oraș, ba cîntece de jale. Fotache știa și cîteva cîntece rusești, că trăise pînă pe la zece ani la Cernăuți și acolo și învățase să mînuiască acordeonul și vioara. Tot umblînd pe la nunți, pe la botezuri
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
1889 ia ființă fanfara instrumente păstrate de localnici până în ziua de azi Populație cu tentă capitalista datorită fenomenului de emigrare în state că S.U.A.,Franța,Germania cu o cultură evoluata pentru acea perioadă, cu mijloace de productie moderne,moară cu valțuri pe apă și cu motor cu explozie,utilaje de timplarie complexe aduse din Viena,utilaje de agricultură batoze,tractoare,teascuri de vin,cazane de rachiu industriale,toate acestea aduc la sfîrșitul anilor 1949 numai necazurii;arestări,deportări în Bărăgan,domicilii
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
Și ce puțin le trebuie pentru a fi fericiți celor ce au disponibilitatea sufletească și înțelepciunea de a se bucura de împlinirile și de momentele favorabile pe care și le creează sau le sunt oferite de viață! Amintiri Trecută prin valțurile timpului și fărâmițată în zile și ani, viața este recompusă după imaginația și dorințele fiecăruia. În paginile așternute cu slove betege, curg șuvoaie de aduceri aminte, filtrate prin păienjenișul de vremi ce s-au destrămat ca un fum. Amintirile sunt
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
tehnologică merge din plin, cu zonele de prelucrare a polimerului încălzite la limita superioară. Sistemele de ghidare au viteza maximă, că muncitorul, care trebuie să conducă fîșia de polimer prelucrat, fuge tot timpul. Cînd ajunge la capăt și crede că valțurile vor prelua automat produsul, undeva pe la mijloc se aude un pocnet puternic, semn că iar s-a rupt. De dimineață, pe lîngă linia tehnologică e o agitație continuă. Sub bluzele de salopetă, maiourile muncitorilor sînt leoarcă. Ferește, ferește! strigă unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
De dimineață, pe lîngă linia tehnologică e o agitație continuă. Sub bluzele de salopetă, maiourile muncitorilor sînt leoarcă. Ferește, ferește! strigă unul, alergînd cu cîrligul de metal întins printre tunelurile de încălzire, în vîrful căruia poartă capătul benzii de polimer. Valțurile preiau banda, motoarele trag din greu, iar rolele din capăt aruncă în afară primii metri din fîșia care se lățește văzînd cu ochii. Apoi se aude o bubuitură pe la mijloc și motoarele încep să alerge nebune, semn că merg în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și ia cîrligul. Îi ascute vîrful la polizorul instalat lîngă perete și fuge spre prima zonă, să agațe iar banda. Gata, opriți! strigă Mihai. Atinge cu piciorul butonul de stop al zonei centrale și continuă să cerceteze cu privirea fiecare valț în parte. De vreo oră, stă numai lîngă zona din mijloc, acolo unde banda de polimer se rupe tot mai des. Ia fiecare capăt rupt și-l privește cu atenție, apoi îl așază pe masa de lîngă perete, alături de celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
găsește decît teorie. Chiar și acum, în capitolul destinat aliajelor de polimeri, din marea enciclopedie engleză a maselor plastice, nu citește, de-o oră, decît considerații teoretice. Iar acolo, în hala alăturată, pe linia tehnologică, banda laminată pocnește întotdeauna pe valțurile din mijloc. Știe că rezolvarea va fi simplă, cum simplu i se pare acum și procedeul de perforare prin scîntei electrice. Închide cartea și se pregătește de plecare acasă. Trece prin instalație, constată că linia tehnologică a trecut pe producție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
chimniță”). Așadar, Într-o zi, coborâse la bucătărie Însuși comandantul, cumplitul maior Buzescu Ion și urlase la ea - numai la mama, acuzând-o că... Îi strică cățeaua: «Îmi strici cățeaua, bandito, cu jocu tău, burghe’ și hiclăris’, de-i zici valț - dacă-l mai joci de față cu cățeaua, Îți rup eu, cu mâna mea, picioarele!» O Întrebasem ce era cu... strică-cățeaua? Care cățea? Cum, care: celebra Lady-de-la-Mediaș, o știe Întreg Ardealul; cățeaua-lup dresată să-l muște pe banditul (burghe’ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a zăgăzuit pârâul, care a făcut un iaz de baraj de doi kilometri, prevăzut cu un canal de fugă al apei, la capătul căruia a instalat lătocul ce o dirija, prin cădere, direct la roata morii. Pietrele, gata ferecate, și valțurile i-au sosit tocmai de la Viana, în timp ce instalarea coșului pentru grăunțe, artistic scobit dintr-un trunchi de plop uriaș, s-a așezat la locul lui odată cu slujba de sfințire și rugăciunea de dăinuire a tuturor instalațiilor făurite cu trudă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
se numea de-acuma locul cu pricina, unde rușii cu muscalii au săpat decuncuri; apoi a adaptat câteva piese inox de la niște tunuri părăsite pentru activitățile lui pașnice de morărit pe care le-a ridicat la cote destul de performante. Și valțurile erau acționate de-acum de motoare Diesel, recuperate de la două motorizate aducătoare de moarte. Și rândul se forma din nou, și rânduiala era desăvârșită, fără să treacă vreunul peste rând, și făina Di la Manole cum îi ziceau clienții ropceni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bunicului. Clădirea a înfruntat cu bine timpul și timpurile. Deși a trecut în stăpânirea altor proprietari, tot moara lui Manole i se zicea, potrivit celor care veniră la măcinat în număr mare în căutarea făinurilor de calitate. Că pietrele și valțurile tot acelea de la Viana au rămas, numai că de-amu sunt conectate la curent, că pre eram legați de apă care venea uneori în puhoaie și alteori nu venea deloc din cauza secetei, explicau oamenii... Dar tot aceeași făină de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aceștia, nu înțelegeau și nu înțeleg o iotă din ce făceau și fac. Totul trecea, și trece, prin capul și prin urechile lor, ca o apă, după a cărei evacuare, nu rămâne nimic: persoana de la pupitru seamănă cu una de la valț. Totuși, gândi Zâna, în străfunduri,în profunzime, e o diferență, o diferență colosală. În mai mare măsură, tehnologia de azi, performantă, duce la tâmpinizare, decât cea din trecut. Oamenii au intrat,în timpul actual, gata îmbătrâniți; epuizați, dea gata: istoria, doar
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
toate de rând De-ți trece vederea ș-auzul văzând, Cum este-n castelele regilor rând. În căruța aurită în fine Mireasa cu oaspeții vine. Ș-aleargă cu toții acuma-n galop Să-și aleagă în sală locșorul. La-nvărtit și la valț și la veselul hop Își alege oricare odorul. Ș-acum țiue, scripcăe, sun-zurăind, Se rotesc și foșnesc, șusăesc șfîrîind, Țistăesc, poșpăesc, șopotesc, svîrîind. {EminescuOpIV 493} Conțișorul privește și sigur El crede că zace în friguri. Ș-cum clappai și dappai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
evreu. Dar tot de pe la Botoșani le știu, am zâmbit, arătându-i farfuria cu sarmalele aburinde. Da, a râs ea, sarmalele Veturiei. Dar să știi, racii cu scordolea nu merg decât c-o mămăligă d-aia din mălai de moară cu valț, nu din ăsta de ne-a dat Veturia. Am lăsat sarmalele, apoi am ieșit pe balcon. M-am strecurat pe sub rufele întinse la uscat și m-am rezemat de rama metalică. Veturia avea câteva ghivece mari de flori, un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]