637 matches
-
nu se justifică în următoarele situații generale: carii, pulpite cronice sau necrotice, gingivite cronice, abcese INFECȚII ODONTOGENE 119 parodontale, tulburări inflamatorii ale erupțiilor dentare temporare, celulite cronice, alveolite uscate. Antibioticoterapia pre și post implant este utilă la pacienții cu imunodepresii, valvulopatii și implanturi protetice, dar nu este necesară la pacienții anterior sănătoși. În plus, pacienții cu valvulopatii și implanturi protetice necesită antibiotice pentru desmodontite, accidente ale erupțiilor dentare temporare, gingivite cornice și alveolite uscate. Antibioticele recomandate de primă intenție pentru infecțiile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ODONTOGENE 119 parodontale, tulburări inflamatorii ale erupțiilor dentare temporare, celulite cronice, alveolite uscate. Antibioticoterapia pre și post implant este utilă la pacienții cu imunodepresii, valvulopatii și implanturi protetice, dar nu este necesară la pacienții anterior sănătoși. În plus, pacienții cu valvulopatii și implanturi protetice necesită antibiotice pentru desmodontite, accidente ale erupțiilor dentare temporare, gingivite cornice și alveolite uscate. Antibioticele recomandate de primă intenție pentru infecțiile stomatologice sunt aminopenicilinele, imidazolii macrolidele sau streptograminele. Asocierea amoxicilină acid clavulanic este rezervată pentru terapia de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
relevante despre evenimente declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apare și pe un cord normal. După riscul de a se complica cu endocardită, cardiopatiile se clasifică în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aortică scade, iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-un studiu bazat pe datele furnizate de Euro Heart Valve Survey, au demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente valvulopatii ale vârstnicului. Aceiași autori au menționat că 64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi - cativă, nu sunt considerați candidați pentru intervenția de corecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi - cativă, nu sunt considerați candidați pentru intervenția de corecție chirurgicală. Aceste date demonstrează clar faptul că valvulopatiile pacienților vârstnici reprezintă nu numai o problemă în creștere la nivel diagnostic, ci și o problemă importantă de management terapeutic (18). Modificări la nivelul structurii arteriale și cardiace Studiile populaționale au demonstrat că principalele modificări la nivelul arterelor elastice mari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
2%), unul din patru pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
fatigabilitate. Turgescența venelor jugulare și zgomotul 3 de galop sunt mai specifice pentru diagnosticul insuficienței cardiace la vârstnici. Pentru a facilita diagnosticul sunt necesare determinarea markerilor specifici acestei afecțiuni, ca peptidul natriuretic atrial, precum și efectuarea ecocardiografiei transtoracice. 10.3.3. Valvulopatiile La pacienții vârstnici cu valvulopatii, severitatea leziunii valvulare nu poate fi evaluată doar pe baza unui examen fizic corect efectuat. Investigația diagnostică standard este ecocardiografia Doppler, deoarece permite diferențierea între scleroză și stenoză, permite cuantificarea regurgitărilor valvulare și evalurea calcificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
zgomotul 3 de galop sunt mai specifice pentru diagnosticul insuficienței cardiace la vârstnici. Pentru a facilita diagnosticul sunt necesare determinarea markerilor specifici acestei afecțiuni, ca peptidul natriuretic atrial, precum și efectuarea ecocardiografiei transtoracice. 10.3.3. Valvulopatiile La pacienții vârstnici cu valvulopatii, severitatea leziunii valvulare nu poate fi evaluată doar pe baza unui examen fizic corect efectuat. Investigația diagnostică standard este ecocardiografia Doppler, deoarece permite diferențierea între scleroză și stenoză, permite cuantificarea regurgitărilor valvulare și evalurea calcificărilor valvulare. 10.3.4. Boala
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
diastolică și ulterior sistolică; -alterarea funcției cardiace, latentă în repaus, devine manifestă la efort sau la orice echivalență de efort. Vârstnicul are frecvent dispnee și îi scade toleranța la efort; -afectarea intrinsecă a structurilor cardiace crește riscul de aritmii și valvulopatii dege - nerative. Se poate trata îmbătrânirea? Prevenția este o pârghie terapeutică larg dezbătută, susținută, așa cum s-a menționat, de faptul că anumite modificări morfo-funcționale pot fi influențate de exercițiul fizic, între- ruperea fumatului și dieta sănătoasă (64). Pornind de la fenomenul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
1. Stenoza aortică 22.1.1. Date generale: repere epidemiologice, etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX. În consecință, valvulopatiile degenerative au devenit o problemă din ce în ce mai mare. În plus, prevalența bolilor valvulare crește cu vârsta, mai mult de un individ din 8 cu vârsta peste 75 de ani prezentând valvulopatie moderată sau severă (1). Studiile au folosit diferite criterii de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
început în a doua jumătate a secolului XX. În consecință, valvulopatiile degenerative au devenit o problemă din ce în ce mai mare. În plus, prevalența bolilor valvulare crește cu vârsta, mai mult de un individ din 8 cu vârsta peste 75 de ani prezentând valvulopatie moderată sau severă (1). Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolnavii cu boală cronică de rinichi. Frecvența relativă a cauzelor bolilor valvulare aortice este variabilă în funcție de zona geografică. La nivel global, boala valvulară reumatismală este cea mai frecventă cauză, fiind însoțită deseori de afectare valvulară mitrală. În America de Nord și Europa, valvulopatia aortică se datorează în principal calcificărilor valvulare pe o valvă tricuspidă sau bicuspidă congenital. Prevalența relativă a valvei tricus - pide versus o valvă anormală congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
congenital, în funcție de vârstă, a fost examinată la un grup de 932 de pacienți, tratați chirurgical pentru stenoză aortică izolată (2) . Pacienții cu stenoză mitrală sau proteză valvulară mitrală au fost excluși din studiu, pentru a se asigura excluderea celor cu valvulopatie reumatismală. Din studiu au fost de asemenea excluși pacienții cu valvotomie aortică anterioară, indicând obstrucție valvulară severă datorată unei boli con- genitale. 54% dintre pacienții incluși în studiu au prezentat o valvă anormală anatomic: 49% valvă bicuspidă și 4% valvă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
activarea enzimei de conversie (16);alți mediatori inflamatori ca interleukina‑1‑beta și factorul de creștere beta-1 (17);up-reglarea moleculelor de adeziune și alterarea activității metaloproteinazelor (18). Un studiu imagistic efectuat pe un grup de adulți cu grade diferite de valvulopatie aortică degenerativă a demonstrat existența inflamației în stadiile precoce de boală și apariția calcificărilor progresive în stadiile avansate, pe măsura progresiei bolii (19). Tardiv în evoluția bolii apare chiar formarea de cartilaj sau os. Acest fapt a fost demonstrat într
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
bolii apare chiar formarea de cartilaj sau os. Acest fapt a fost demonstrat într -un studiu anatomopatologic pe 256 de valve aortice sever calcificate excizate, dintre care 83% au prezentat osificări la examenul histologic (20). Scleroza aortică poate progresa la valvulopatie aortică degenerativă, cu obstrucția fluxului sanguin, deoarece foițele valvulare îngroșate, rigide, nu se deschid suficient în timpul ejecției ventriculare. Spre deosebire de ateroscleroză, în care evenimentele clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
clinice se datorează rupturii plăcii și trombozei, obstrucția din stenoza aortică degenerativă este mecanică, neevidențiindu-se elemente de instabilitate a plăcii. Mulți dintre factorii de risc pentru ateroscleroză se asociază cu scleroza valvulară aortică, ceea ce a condus la sugestia că valvulopatia aortică degenerativă, calcificantă, este asemănătoare procesului aterosclerotic. Deși stenoza aortică degenerativă are multe similitudini cu ateroscleroza, între ele există și diferențe semnificative (13). În plus, nu există date suficient de convingătoare că tratamentul cu statine poate încetini progresia bolii dacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
de factori de risc, care cresc morbiditatea și mortalitatea postoperatorie a bolnavilor operați pentru leziuni endotoracice noncardiace. Se consideră că există cinci maladii cardio-vasculare importante care se pot agrava în perioada per- și postoperatorie a unui operat toracic: cardiopatia ischemică, valvulopatiile, tulburările de ritm și tulburările de conducere, insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială. Boala coronariană manifestă sau latentă reprezintă principalul factor de risc. Riscul de infarct miocardic perioperator este de 0,15% la pacienții fără antecedente coronariene. Bolnavii cu un infarct
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
sine nu provoacă o stare septicemică sau sindrom febril. Din discuțiile avute cu urologi cunoscuți, din țară sau străinătate, pe această temă, s-a desprins concluzia că, pacienții cu risc (cei cu diabet zaharat tip I, protezați valvular sau cu valvulopatii, cu stare biologică precară și, mai ales, cei cu repetate infecții urinare În antecedente) să primească pre-ESWL, profilactic, antibiotice. Pentru pacienții afebrili, fară antecedente sugestive de infecție urinară, la care urocultura era În lucru, am practicat ESWL sub protecția unei
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
central și periferic; b) PFV; ... c) contraindicații: ... ● conjunctivite și cheratite cronice; ● boli cronice ale căilor respiratorii superioare; ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● boli cronice ale sistemului nervos central; ● boli cronice ale aparatului cardiovascular: ateroscleroza, boala cardiacă ischemica, valvulopatii; ● etilism cronic; ● hepatopatii cronice; ● dermatoze. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... PFV - anual; RPS - la 5 ani de la angajare și apoi din 3 în 3 ani; tiocianați în sânge sau în urină la sfarsitul schimbului de lucru - anual
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
contraindicații: ... ● vârstă peste 45 de ani; ● obezitate (peste 20% din greutatea normală); ● etilism cronic; ● boli cronice O.R.L.: otite, sinuzite, catar ototubar; ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● boli cronice ale aparatului cardiovascular: hipertensiune arterială, boală cronică ischemica, valvulopatii, ateroscleroza; ● osteoartropatii inflamatorii sau degenerative; ● boli cronice ale sistemului nervos central sau periferic; ● retinite, glaucom; ● afecțiuni endocrine. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... examen O.R.L. - din 3 în 3 luni; examen neurologic - din 3 în 3 luni
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) examen O.R.L.; ... ECG; examen sumar de urină; c) contraindicații: ... ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● otite, mastoidite, sinuzite cronice; ● conjunctivite, dacrioadenite cronice; ● boli cronice ale aparatului cardiovascular (boală ischemica cronică, HTA, valvulopatii, ateroscleroza); ● sindrom Raynaud; ● nefropatii cronice; ● afecțiuni reumatice cu pusee repetate. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... ECG - anual; RPS - anual, la indicația medicului specialist de medicină muncii; b) 7 zile. ... Fișa 10 Vibrații mecanice (trepidații) Examenul medical la
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
orice fel; ● hiperergia la tuberculina; ● fibroze pulmonare de orice natură; ● bronhopneumopatii cronice (inclusiv astmul bronșic) (în funcție de rezultatele PFV); ● boli cronice ale căilor respiratorii superioare care împiedică respirația nazala, rinite atrofice; ● deformații mari ale cutiei toracice, afecțiuni ale diafragmului; ● boli cardiovasculare: valvulopatii, miocardiopatii; ● boli cronice care diminuează rezistență generală a organismului: diabet zaharat, hipertiroidie, colagenoze (P.C.E., sclerodermie, lupus eritematos diseminat etc.) Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual; ... RPS - la 5 ani de la încadrare și apoi din 3 în 3 ani
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
Deficiență funcțională medie Deficiență funcțională ușoară În situația realizării dezide│20-49% Deficiență funcțională medie Nu se încadrează. Deficiență funcțională medie Ob. - suflu șiș- │Bolnavii cu S.Ao moderată Nu se încadrează. Nu se încadrează. În aprecierea diagnosticului funcțional într-o valvulopatie se va ține seama de: - sediul leziunilor; - existența unor leziuni multiple; - starea funcțională a inimii (conform clasificării NYHA) și a sistemului vascular; - existența factorilor cre indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite); - existența complicațiilor; - posibilitatea și
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sediul leziunilor; - existența unor leziuni multiple; - starea funcțională a inimii (conform clasificării NYHA) și a sistemului vascular; - existența factorilor cre indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite); - existența complicațiilor; - posibilitatea și rezultatele tratamentului chirurgical specific în valvulopatii VALVULOPATII MITRALE Afecțiunea Încă- Nu se încadrează. Fără deficiență funcțională Fără deficiență funcțională Afecțiunea Încă- Insuficientă Ao │Fără deficiență funcțională Deficiență funcțională medie În raport de intenși- Deficiență funcțională gravă POST INTERVENȚII CHIRURGICALE (comisurotomii, proteze valvulare) Afecțiunea Încă- Post operator
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]