138 matches
-
În loc să camufleze corpurile dizgrațioase, aceste haine scot în evidență grăsimile, bolile, diformitățile; sau pur și simplu dezgolesc în sens gratuit trupuri normale, dintr-o lipsă demonstrativă de pudoare. Este ca și cum mahalagismul ar fi găsit veșminte pe măsură: țața, țoapa și vampa (ca să iau doar trei ipostaze ale feminității de periferie) intuiesc în vestimentația lor o formă de limbaj cu „cârlig” pentru receptorii pe care îi vizează. Mahalaua arhitecturală Periferiile orașelor românești, dar și centrul cetăților foste comuniste, dau la iveală o
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
din postcomunism (sau tranziție) nu face altceva (cu puține excepții) decât să cultive un sentiment românesc al mahalalei. Emisiunile TV propun un fel de râvnite arhetipuri (pilduitoare! - în sensul de adaptate la noile vremuri) din mitocan, șmecher, țoapă, țață și vampă (cu toții recognoscibili în tipologia VIP-ului de astăzi): aceste erijate arhetipuri trebuie să le demonstreze telespectatorilor accesibilitatea la „lumea bună” (a bogaților, dar și a oamenilor simpli și norocoși sau a „artiștilor”), inculcând ideea (falsă, de altfel) a unei comuniuni
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
mie - formidabil. Niște băieți descurcăreți vindeau prin târg poze color cu ea și, deși nu arăta chiar ca modelul meu de femeie, am dat imediat banii și am pus poza bine. Era Madonna. O gagică trăznet, deși cam ieftină, o vampă de discotecă, dar care avea o prospețime extraordinară. Produsul părea comun, de serie. Dar nu era așa. Prietenii mei erau toți atinși de morbul Michael Jackson. Apăruse Thriller, un album într-adevăr senzațional, și toți se rupeau în figuri imitându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
au urmat Like a Virgin (1984), Like a Prayer (1989), Erotica (1992), Ray of Life (1998), Music (2000), American Life (2003), Confessions on a Dance Floor (2005). Le-am selectat pe cele în care evoluția ei este vizibilă. Pentru fosta vampă de discotecă, cheia gloriei a fost transformarea. A fost altfel de la un album la altul, aproape fiecare reprezentând o etapă distinctă. Un nou conținut, o nouă imagine și, prin extensie, un nou trend. S-o comparăm cu Cher, o artistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
obicei e vorba de o „amoreză blondă“, „sulemenită nomad“, cu „ochi atrăgători“, „bucle inopinate“, „sâni preciși“, „pasul pasager“ și „flerul râzător“. Alădată e o „puștancă dată în brânză“ sau niște persoane „sută la sută fete“. Fiind „adult cu tichet“, „adună vampe simple“, se duce la fotograf, film, cofetărie și într-un bar unde cântă un „tenor brizat“. În hol sunt „chestiuni bronzate“ și „păpuși de carbid“. În tavernă stă cu un „idol cultivat“ sau „c-o misă de categorie“ și are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cel din Moartea unui slujbaș), dar, în destule rânduri, și de cei români. Astfel, capitolul Visul lui Ionel Pâslari se construiește dintr-o ambiguitate îndelung întreținută cu privire la chestiunea dacă muncitorul Pâslari este într-adevăr în stare să suscite pasiuni bizare vampei de partid Veronica Lapteacru sau e vorba pur și simplu de o închipuire bețivănească a aceluia. Tehnica amintește, bineînțeles, de jocurile cu cititorul ale lui Caragiale cel din La hanul lui Mânjoală sau Grand Hôtel „Victoria Română“. În plus, toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
prin oraș, recăpătându-și, cu fiecare casă și fiecare cunoscut întâlnit, amintirile. Porumbeii - care fuseseră ai lui - dau ocoluri strategice incursiunii lui în trecut. Incursiune minată la tot pasul de posibile deturnări, urmărite de Stefek, de departe, cu inima mică-mică. Vampa orașului pare să-l fi prins în mreje pe tatăl fustangiu, care, scăpat ca prin minune, pare să sucombe farmecelor sirenelor rurale, iar apoi riscă să se înece în râul adânc de 10 centimetri. Până la urmă, îți dorești atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
lui Seiji Ozawa. Într-un univers obscur, personaje uniforme, sărăcite de individualitate, umplu spațiul, precum elemente arhitec turale fără utilitate. Nu le reții chipul, nu le simți rolul. Între ele, o figură punk, cu părul stacojiu tuns periuță, machiaj de vampă, mănuși și mantie de culoarea sângelui. Viorica Iocasta. "Până la urmă, aici mi-am putut da seama de totala disponi bilitate a Vioricăi. Când i-am propus să fie altcineva, o ființă diametral opusă, a dat proba inteligenței sale. Meta morfoza
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
copie a cheilor de la biblioteca familiei, pentru a avea acces la cărțile interzise, precum și una a ieșirii de serviciu, asigurându-și astfel independența. Odată ajunsă afară, stând în fața vitrinelor magazinelor sau în mijloacele de transport, Dominique se farda "ca o vampă". Astfel împodobită pentru scenă, se aventura în viața pătimașă și tumultuoasă după care tânjea. Pe când nici nu împlinise 15 ani, Dominique își propune, din ostentație, să dea concursul de admitere la Conservator și, "în mod miraculos sau din întâmplare", reușește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
creștine. După cum subliniază Dominique Desanti, nu-i păsa de reputația ei nici cât negru sub unghie, căci ea nu se afla în căutarea "meschinei uniuni legitime, ci a "unei mari iubiri mistuitoare"". Ea, care încerca să se metamorfozeze într-o vampă, într-o femme fatale. Unda romantică, care începuse să cuprindă societatea franceză în secolul al XIX-lea, continuă să se propage. Mai spune-mi de iubire, Ți-e plină vorba de dulceață, A ta splendidă rostire Aș sta să o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al marii iubiri, simbolizat prin sărut, îi corespund noi modele feminine și masculine, puse și ele în circulație de către cea de-a șaptea artă. La începuturile sale, cinematograful moștenise desigur marile arhetipuri tradiționale. Până în anii '20, vor triumfa pe ecran vampele nimicitoare Theda Bara de pildă, o adevărată diavoliță distrugătoare de căsnicii, întruchipare a păcatului cărnii și reprezentările victoriene Mary Pickford, Lillian Gish, care dezarmează cu puritatea lor, cu ochii lor imenși și încrezători. Cu toate acestea, treptat-treptat stereotipul binar începe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de striptease pe jumătate, cele în costum de baie sau petrecute pe plajă. Sărutul languros dintre Clark Gable și Vivien Leigh în Pe aripile vântului (1939) rămâne celebru și în zilele noastre. Însă întreaga Americă visează de asemenea la Marilyn, "vampa umedă din Niagara, complet goală sub rochia roșie"165, sau la înlănțuirea legendară dintre Burt Lancaster și Deborah Kerr din De aici în eternitate (1953). Întinși alături pe o plajă din Honolulu, cei doi iubiți sunt acoperiți de resacul valurilor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
admira pe Rita Hayworth în Gilda, își asumă în cele din urmă propria-i cochetărie. Această fostă "aprigă militantă cu șosete scurte" se străduiește acum să se îmbrace și să se fardeze precum starurile de cinema, să se transforme în vampă. Într-o zi, în timpul unei escapade cu Stef într-un hotel de la malul mării, se îmbracă în stilul Ritei Hayworth. În timp ce iubitul său face fotografii de modă cu manechine profesioniste pe plajă, Nadia se strecoară într-un furou negru, asortat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se metamorfozeze ea însăși, la ora la care soțul se întoarce de la slujbă, într-o ființă de vis. Acum femeia nu mai trebuie să fie madonă sau târfă, ca în perioada Belle Époque, ci madonă și târfă: soție, mamă și vampă. Nu este întotdeauna ușor să interpretezi multitudinea aceasta de roluri. Drept compensație, femeile pretind din partea bărbaților, soți sau amanți, mai multă atenție și delicatețe, atât în timpul zilei, cât și noaptea. Femeile se așteaptă ca bărbații să continue și în alcov
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
impunînd ca acceptabilă orice combinație de haine și ornamente, după chef. Ea însăși a devenit rapid un model pentru moda adolescenților, iar fetele care o imitau reproduceau fără discernămînt cele mai mici detalii ale stilului său de îmbrăcăminte "flashy trash" (vampă îmbrăcată țipător). Ea a făcut legătura între modă, exhibiționism și sexualitate agresivă, combinînd atitudinea rebelă în domeniul modei cu cea în domeniul sexului și cu o utilizare neconvențională a unor simboluri religioase precum crucifixul. Ca atare, Madona a legitimat atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
marketing i-a permis Madonei să-și extindă cu succes audiența de la fetele albe din clasa muncitoare și din pătura de mijloc din zona urbană, dar și suburbană care se identificau cu revolta ei și cu moda ostentativă arborată de vampe, la o largă categorie de ascultători, atrăgînd noi fani cu fiecare mișcare succesivă făcută în cariera sa, așa cum voi încerca să argumentez mai jos. Chiar din primele sale videoclipuri, Madona folosește moda, sexualitatea și construirea propriei imagini pentru a se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu preț scăzut care să imite stilul Madona: lenjerie care să depășească lungimea fustei sau să iasă din fustă, tricouri largi, brățări ieftine, cercei, lanțuri și crucifixe care completau aspectul. Stilul Madona s-a impus rapid ca stilul "flashy trash" ("vampă îmbrăcată țipător"), așa încît orice adolescentă putea să-și permită să arate ca ea și să-i împărtășească atitudinea și stilul. Moda Madona le-a permis adolescentelor să-și producă propriile identități, să-și afirme propriul stil în modă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stil de îmbrăcăminte și a unor valori tradiționale. Această etapă a evoluției vedetei, în care ea folosește imagini mai tradiționale ale femeii și sexualității, îi reduce caracterul subversiv de emblemă a modei și de model pentru femeile tinere. În vreme ce stilul "vampă" din perioada mai timpurie legitima crearea propriului stil vestimentar și a propriei afirmări prin intermediul acestuia prin combinarea elementelor de vestimentație ieftină, Madona abordează acum imaginea tradițională a femeii frumoase, suple, bine îmbrăcate, obligîndu-și astfel imitatoarele să frecventeze saloanele cosmetice, să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publicului ei spre gimnastică, regimuri de slăbire, cultul supleții cu scopul obținerii unei imagini a femeii ideale. Mesajul transmis de imaginea Madonei din revistele de modă era că se purta din nou vestimentația scumpă și cu gust și că stilul vampă și lipsa de eleganță erau deja demodate. Din 1987 pînă în 1989, Madona a adoptat o vestimentație și o atitudine mai tradiționale și a încercat să apară în ipostaze mai respectabile și mai tradiționale. Încercînd să salveze imaginea după mariajul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Încercînd să salveze imaginea după mariajul eșuat cu Sean Penn, ea apărea în videoclipuri interpretînd melodii de dragoste romantice ("True Blue"), cîntînd despre bucuriile oferite de fidelitate, devotament și dragoste adevărată. Vedeta s-a hotărît să renunțe la aspectul de vampă și de jucărie pentru bărbați în favoarea unei înfățișări mai feminine. Așa cum arăta Forbes: "A început să cînte cu o voce mai profundă, mai serioasă, iar într-un videoclip din cel de-al doilea album avea părul de culoarea mierii, auriu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o altă patrie, dincolo de reale, unde s-ar zice că îndur un surghiun "de plăcere". Dar nu e deloc așa, fiindcă și aici trebuie urmate anumite reguli, păstrată cu chibzuință măsură semnificațiilor și sensurilor lizibile, alungate Eriniile cu chip de vampe moderne ce doresc să răzbune infernul părăsit al vieții pedestre. Când scriu poezie, pe metereze de fum, lupta care pe care rămâne tot timpul nedecisă; când împung cu floretă, pe planșă criticii, exercițiul devine subit înviorător; când răscolesc prin arhive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vizavi. Apoi râde. De ce credeți voi toți că inventez? face. Mă rog care toți? O fi ceva adevărat cu șeful ei și toată inocența ei e doar mimată? Sau folosind pluralul i se pare interesant să joace rolul ăsta de vampă. Bea insinuant din ceașca aia fără toartă. S-a spart odată când am încercat s-o spăl și a venit apa neagră, mâloasă, s-a izbit de chiuvetă, mi-a fugit din mână. Bea, așa, cu figura aia mofturoasă, râzgâiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
colo, destule nume cunoscute, de pildă: pe al lui Gh. Murnu (eminentul profesor de la facultatea de litere din Capitală), D. Karr (vechiul pseudonim al scriitorului Karnabat), Jules Brun (scriitorul cunoscut, fost redactor șef al ziarului "La Roumanie"), A. Toma, Laura Vampa, Ștefan Cruceanu, P. Grigoriu (traducătorul "Nopților" lui Musset) etc. Dar prezența tuturor acestor nume (atâtea din ele uitate azi) nu indică de fapt decât colaborări ocazionale. Ce interesante plimbări în trecut se pot face adesea, cercetând colecțiile vechi de ziare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
steluțele din pomul de Crăciun reflectate În irisul ochilor lor scânteietori și ele ne tachinau, ne priveau pe după umăr, participau cu bucurie la visurile noastre vag festive, dar aceste nimfe aparțineau unei alte categorii de făpturi decât frumoasele adolescente și vampele cu pălării mari după care tânjeam noi cu adevărat. După ce m-a obligat să pecetluiesc cu sânge un jurământ de păstrare a tainei, Iuri mi-a povestit despre doamna căsătorită din Varșovia de care a fost Îndrăgostit În secret la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
P. D. Christodulo, a editat câteva suplimente cultural-literare: „Țară. Supliment de duminică”, între 4 aprilie și 11 iulie 1894, și „Ilustrațiunea”, de la 15 ianuarie la 19 martie 1895. Din redacție au făcut parte Panait Macri, Paul Scorțeanu, Eugen Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul Scorțeanu, Eugen Vaian), se îndreptau către crezurile literare profesate de „Contemporanul” și de „Evenimentul literar” sau către modernism. O rubrică
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]