2,775 matches
-
arderea incompletă a benzinei, azbest etc. Lucrările de modernizare, efectuate pe tronsoane, au dus pentru anumite perioade de timp, la creșterea cantităților de poluanți. O altă sursă de poluare o reprezintă râul Prahova în care se deversează substanțe (Combinatul de var de la Comarnic) sau resturi menajere, neexistând stații de epurare eficiente sau lipsind cu desăvârșire. În ceea ce privește calculul presiunii umane asupra mediului prin modul de utilizare al terenurilor, au ales patru categorii de utilizare predominantă și anume: teren arabil, pășune, fânețe, livezi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în special construcțiilor realizate fără studii de specialitate. 8.2 STAREA DE SANOGENEZĂ A STAȚIUNII Orașul număra azi 19000 locuitori repartizați diferențiat pe cele 10 localități componente. Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor, legate de prelucrarea lemnului: dulgheria, șindrilăria, rotăria, precum și fabricarea varului, creșterea vitelor, se păstrează și astăzi în cea mai mare parte. Profilul economic al orașului este mixt: industrial - agricol - turism. Principala direcție de dezvoltare rămâne turismul - odihnă, activitate ce-i conferă statut de stațiune de odihnă. Direcțiile de dezvoltare a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
R. în timp ce o urmărește cu privirea pe Teodora, cum se depărtează cu pas destul de vioi, fără a se uita înapoi. Închide fereastra, se întinde în pat și-și fixează privirea în tavan pe un loc de lângă plafonieră, exact acolo unde varul a început să se coșcovească. „Asta-i viața!”, își șoptește resemnat. Apoi își adună lucrurile în servieta voluminoasă - (și cam veche!), pregătindu-se să se îndrepte din nou spre Gara C.F.R. „Căsătoria este primul pas, iar pensionarea este al doilea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să-și crească copiii..., iar pe mine, faptul de a ști toate astea mă ajută, atunci când mă podidește lehamitea, să reîncep să scriu. Și totuși cum rămâne cu vorbele-n vânt?” De ce nu răzbesc, dincolo de o retorică a îmbărbătării, ade varurile bine rostite? Cum de i s-a răpit la noi adevărului forță devastatoare a rostirii lui răspicate? De ce, oricât de bine rostite, adevărurile nu mai intervin în mersul evenimentelor și au devenit „vorbe-n vânt”? Ce a făcut puterea de la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de prindere de planșeul cota ± 0,00. Operațiile de montaj, scoaterea pentru intervenții se vor realiza prin golurile tehnologice practicate în planșeu. Clădirea anexă necesită lucrări de renovare ce constau din: - completări cu mortar de ciment după caz; - vopsitorii cu var lavabil; - verificarea și repararea tabloului electric; - toate construcțiile metalice vor fi curățite și după caz revopsite în vederea recepției la terminarea lucrărilor. Pereții chesonului stației de pompare la interior vor fi tratați special prin utilizare soluție XYPEX. Totodată se vor face
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
a latul câmpului, arși de frigul pătrunzător, înțepați până în străfunduri de imagini în care un trup prăbușit agoniza acoperit încetul cu încetul de giulgiul troienelor. Mirosul de vin fiert îi excită nările aproape lipite, iar soba mare, albă, spoită cu var, îi apăru în față ca o paradoxală Fata Morgana. Știa că nu poate fi decât o iluzie, prima treaptă a scării care ducea către despărțirea definitivă de realitatea înghețată, dar motanul tolănit lângă sobă își mișca lasciv coada și părea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sora mea cea mare. Atunci a murit bunicul, tatăl tatei! L-am iubit pe bunicul, era un bătrân interesant. Făcuse Primul Război Mondial și povestea mereu ce i se întâmplase, cum fusese aruncat, împreună cu niște cadavre, într-o groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici el nu-și explica cum a reușit să se salveze, să fugă, să scape. Era obsedat și acum, la peste 90 de ani, de grozăvia acelui moment prin care trecuse. Bunicul, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele noi cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de altădată. Casele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele noi cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de altădată. Casele și acareturile au fost construite, în marea lor majoritate, de meșteri locali, unii dintre ei adevărați artiști: Dumitru Coștiug
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile cheamă preotul să facă aghiazmă, acum când se dă iarăși de pomană. Următoarele pomeniri au loc la 40 de zile, la jumătate de an, la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iași, pe care a absolvit-o în 1930. Între anii 1957 și 1959, a urmat cursuri de calificare ca profesor în specialitățile științe naturale, geografie și chimie. A funcționat ca învățător la școlile din Boureni - Iași, Vișnița, Lucavăț - Storojineț, Hărmănești, Var - Caransebeș, Tătăruși, Lespezi și la școala Heci, din 01.09.1954 până la 31.08.1973, când s-a pensionat, ca profesor de geografie și chimie. A îndeplinit funcția de director coordonator, a girat postul de subinspector școlar la Plasa Mălini
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu butoiașele de țuică s-a descurcat mai ușor. Le-a adus în patru căruțe mari, ardelenești, acoperite cu prelate pe care scria VAR NESTINS. Virginia îi pregătise pe copii de întoarcerea la Brașov. Îî trimisese la Constanța cu Ionică să le cumpere haine și ce le mai trebuia pentru școală și la internat. Mircică ar fi vrut tot costum de comandă de la București
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
beciurilor lui Arghezi. Între ei, o iubire tuberculoasă, o fată din Constanța, care-și zice întîi Olivia, pe urmă Maria-Maria. Scurta lor viață promisă într-o noapte de unire în contra mizeriei trece între scene comice, precum despăducherea la groapa cu var, și suferind-distinse, ca niște cearcăne - poeziile lui Eminescu așezate la capul fetei, pînă "intrase în țara viitoare." Un amestec de opulență și foame face tragedia, atîtă cîtă e, atenuată de poză, a mărturisirilor. Proprietăreasa-cerșetoare, contrabandistă, la colț de stradă, de
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
pe loc", e-o strofă din parodia "originală" după Viața la țară a lui Depărățeanu: "Cînd se ia cîte-o măsură,/ Lumea-njură/ Pe agentul sanitar/ și-l întreabă fără noimă:/ - Ce-ai cu noi, mă?/ Pentru ce să dăm cu var?...". Sau trecerea bucolică a unei cete de lăieți, la Coșbuc, ajunge, la Topârceanu, prilej de-a arăta înfruntarea, comică, a două omeniri: "S-a oprit lîng-o poiată/ Un țigan răzleț de ceată, -/ Ochii-i fug după găini.../ Strîns își ține-acum
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
Hai să mai vedem ce mai putem face! Așa curăță, taie, adună, apoi când soarele timid începe să topească urmele iernii trecute, bunicul intră în livadă să vadă urmările bătăliei grele. După aceea sapă pomii la rădăcină, îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie noi, ca de îngeri. Într-o zi, l-am urmărit cum vine aducând cu el o găleată, un hârleț și niște pomișori cumpărați din târg. Ce faci, bunicule, cu ei? Vreau
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și fugă țopăită, Pasăre, încartiruit într-un conac din Câmpia Dunării, soldat în "detașament de execuție" e încarnat de Fiscuteanu ca un sărman Tom shakesperian, într-o învolburată furtună a istoriei. Cu viclenie aburită el se mișcă, hurducăind găleți de var stins, ștergând urmele crimei, pe "pământul nimănui", la hotarul dintre nebunie și înțelepciune. îmi amintesc finalul: obrazul îi devenise o mască chinuită intrată adânc în carne. Bietul Pasăre e o făptură deosebită, alcătuire omenească aparte într-o vreme aspră, tensionată
In memoriam - Ion Fiscuteanu - Moartea unui înger trist by Myra Iosif () [Corola-journal/Journalistic/8969_a_10294]
-
limbă care voia să-l întrebe pe/ Dumnezeu ce gust au cuvintele/ și în cer ajungeau doar imnul și lauda" (Nici adevărurile nu ne fac mai liberi). Fraza se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava, sufletul duhnește a carne acrită, viața e un ghem de vipere, sărutul e de nisip, moartea se prelinge din memorie asemenea
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
de familie, care poate spune însfârșit junei soții: "Uau, Mi-ai născut un băiat!" Sau tot el, urlând îngrozit din prag: "Uau! Iar vine soacra!" Ori, să zicem, îl putem auzi pe Bulă, căruia i-a căzut o căldare cu var în cap: "Uau! Cred că sunt victima unui accident de muncă!" Sau pe majoreta Ramona: "Uau! Ce fundul meu se țin de mine toți puțoii?"... Dar am proceda incorect dacă n-am recunoaște că arhaicul nostru vocabular s-a îmbogățit
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
de apoi/ în care cred" (in). O precipitare de senzații domoale trădează starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
a lui Victor Olaru se făceau pregătiri intense pentru a Întâmpina Nașterea Domnului, așa cum Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu rușânia”. Maria trăgea „brâie” pe pereții care miroseau a var proaspăt și se pregătea să scuture lăicerile mai vechi ori mai noi, pichirile grena și cele cu galben și negru, să prindă perdelele proaspăt spălate și călcate, să ștergă geamurile, ușile pentru ca abia la urmă să „lichiascî pi gios”. Casa
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
în coșul pieptului...Nenea Jănel o căzut cum cade un copac falnic doborât de furtună...După un timp, brancardierii au dat de el. Zăcea într-o baltă de sânge. Parcă nici nu mai sufla...Când l-au văzut alb ca varul, li s-o părut că nu mai este viu și dădeau să plece...Norocul lui o fost că unul din brancardieri era Ilie al lui Oiște, din sat de la mine. Lui Ilie i s-o părut că îl cunoaște pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mitruță. Să spuie Pâcu, pentru că el s-o luptat cu ei, nu eu...Hai, Pâcule! Nu o face pe mortul în păpușoi. Păi, nu vă spuneam? Nici nu știu când am coborât din pod... Jos, mă aștepta fimeia, albă ca varul. „Mai este necuratul în pod?” m-o întrebat ea, clănțănind din dinți ca lupul. „Acum sunt trei, nu numai unul...Numai că s-o făcut mititei cât niște șoareci.” „Ce spui? Doamne ferește! Chiar trei sunt?” „Cum mă vezi și cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
perne din care a vrut să scoată praful: fața de pernă s-a rupt și fulgii plutesc liber. Își cere scuze: -„ Mă scuzați“ - și intră în casă. — Bă, da’ știu că v-ați speriat, râde Lionel de ei, alb ca varul. Kiril, care a rămas cu ochii îndreptați în sus, vede un chinez pe acoperișul blocului. Chinezul duce ceva în brațe. Se apropie de streașină. Strigă: — Société Générale, n-o să mă ai! Sare în gol. Kiril se așază exact sub chinez
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
acum o conștientizează și el... O să vă povestesc cîte ceva despre unii din studenții mei. Mai precis, despre ticurile lor verbale: D.A. : tiribombă (merge la orice: facem o tiribombă? Sau i-am băgat tiribomba! etc.), fermoar (adică, mucles!), dă cu var (măgulește), je pronunțat fonic (eu); G.M.: ciorbeanu, fomeanu (vrea papa); macioalfe (fete); ieși cu marinarii pe covertă!(scoate bani); mă iertați, mă duc să micționez (nu mai e nevoie de traducere); P.F.: parfum! (bun); șampanie! (minunat); bagaboante (colege). L-am
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
voia domniei tale, oștenii de care-mi vorbești pot fi prielnici și Măriei Sale și țării în multe chipuri. Iaca, de pildă, am văzut că se năruie un corn din zidul dinspre miază-zi al cetății; dă-le în mână piatră, nisip, var și mistrie și pune-i să dreagă ce-i stricat. Pe urmă, în aripa unde-și au ei cămările, bălăriile au ajuns de-un stat de om; dă-le coase și greble și îndeamnă-i să facă lumină împrejur, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]