849 matches
-
Neintegrare socială Încredere în liderii PSD 10,24 1,27 0,75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1,20 0,89 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 12 60 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă iar o valoare sub-unitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0.05
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
34 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0,28 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,06 1,05 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 11 19 15 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0,05
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Încredere în liderii PRM 3,90 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,43 0,40 Preferă siguranța riscului 0,68 Valorizează pozitiv persoanele care au o afacere 1,12 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 54 35 55 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică standardizați. O valoare supraunitară semnifică o relație de asociere pozitivă, iar o valoare subunitară asociere negativă. Lipsa unei valori arată lipsa unei relații semnificative statistic (p ≤ 0.05
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a realizat respectiva acțiune și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,78) a rezultat un factor principal: participarea politică (varianță explicată 51%). Disponibilitatea de protest variabilele p15-20 au fost recodate în variabile noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că este dispus să participe la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,76) au rezultat doi factori principali: disponibilitate pentru protest ilegal (varianță explicată 51%), respectiv legal (varianță explicată 22%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Protestul efectiv variabilele p9-14 au fost recodate în variabile noi cu valoarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă subiectul a declarat că a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a participat la respectiva formă de protest și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,70) au rezultat doi factori principali: protest ilegal (varianță explicată 38%) respectiv legal (varianță explicată 20%). scorurile factoriale obținute anterior au fost grupate prin analiză cluster în doi pași (măsură pentru distanță log-likelihood; criteriul de grupare BIC; număr fix de grupuri -3). Dotarea materială a gospodăriei variabilele rm3-14 au fost recodate în variabile noi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
noi cu valoarea 1 dacă subiectul a declarat că a bunul respectiv și 0 pentru restul variantelor de răspuns. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; rotație quartimax; KMO = 0,83) a rezultat un factor principal: dotare materială (varianță explicată 33%). Cunoașterea unei limbi străine variabilele rm36-41 (fără rm39) au fost recodate în variabile noi cu valoarea 0 dacă subiectul a declarat că nu vorbește deloc limba respectivă, 1 dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă înțelege puțin, 2 dacă poate lua parte la o conversație și 3 dacă vorbește fluent. în urma analizei factoriale a acestor variabile (metoda componentelor principale; KMO = 0,71) a rezultat un factor principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
principal: gradul de cunoaștere al unei limbi străine (varianță explicată 43%). Modernitatea în urma analizei factoriale a variabilelor, cunoașterea unei limbi străine și capacitatea de a utiliza PC-ul (metoda componentelor principale; KMO = 0,50) a rezultat un factor principal: modernitate (varianță explicată 73%). Nemulțumirea față de clasa politică scor factorial din afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
afirmațiile: partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, indiferent cine câștigă e la fel, moralitatea politicienilor este scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele votanților (metoda componentelor principale; KMO = 0,82; factorul rezultat explică 54% din varianță). Preferă siguranța riscului scor factorial din afirmațiile: e mai bine să ai un salariu mic, dar sigur decât unul mare, dar nesigur, în viață omul e bine să se călăuzească după obișnuință, oamenii ar trebui să fie precauți înainte de a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
face schimbări importante, nu merită niciodată să riști ca să pornești o afacere, e mai bine să ai mai puțini bani, decât să riști să îi pierzi într-o afacere (metoda componentelor principale; KMO = 0,72; factorul rezultat explică 44% din varianță). Valorizarea statutului de patron scor sumativ din afirmațiile: doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniți, e important să ai o carieră dar mai bine e să fii propriul tău patron. Stat maximalist acord pe o scală
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este mai scăzut și invers. Coeficientul de corelație Pearson (- 0,254 la pragul de semnificație 0,05) demonstrează existența unei relații invers proporționale semnificative. Calcularea coeficientului de regresie liniară (r = 0,254, r2 = 0,065) arată că numai 6% din varianța nivelului de stres e determinată de coping. Verificarea ipotezei a șasea (dacă eforturile de coping se intensifică, nivelul de hărțuire scade și invers) a fost făcută prin calcularea coeficientului de corelație Spearman. Acesta nu a fost însă semnificativ pentru nici un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
efectuat nici un test statistic pentru a face comparația. Și nici nu ar fi fost posibil un astfel de test, deoarece toate punctele de date din pattern erau simple numere - victimele Înregistrate În anul respectiv - pentru care nu se pot calcula varianțe. În prezent nu există o modalitate exactă de a stabili criteriile pentru interpretarea acestui gen de descoperiri. Se speră că diferitele patternuri sunt destul de contrastante (ca În cazul lui Campbell) pentru a face interpretări prin compararea a cel puțin două
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
categorii pentru clasificarea dovezilor • Crearea de diagrame - organigrame și alte grafice - pentru examinarea datelor • Tabelarea frecvenței diferitelor evenimente • Studierea complexității tabelelor de acest fel și a relațiilor dintre ele, prin calcularea numerelor de ordinul doi, cum ar fi mediile și varianțele • Ordonarea datelor În ordine cronologică sau folosirea unei alte scheme temporale. Acestea sunt Într-adevăr manipulări folositoare și importante care pot pune dovezile Într-o ordine preliminară. Mai mult, ele pot constitui un mod de adepăși problema Împotmolirii menționată mai
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
explicații alternative sau unul simplu, comparația fundamentală Între patternul prezis și cel real poate avea loc fără utilizarea criteriilor cantitative sau statistice. (Tehnicile statistice disponibile sunt susceptibile de a fi irelevante, deoarece nici una dintre variabilele patternului nu va avea o „varianță”, fiecare dintre ele reprezentând de fapt un singur punct de date.) Probabil că cel mai exact rezultat cantitativ se va obține dacă studiul are niveluri de evaluare prestabilite - de exemplu, productivitatea va crește cu 10% -, iar valoarea rezultatului propriu-zis este
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
către o filosofie morală - umanista, daca nu chiar spre religie. Parcursul lui Ernst Bloch, Leszek Kolakowski sau al lui Agnes Heller, fostă studentă a lui Lukăcs, autori, fiecare În felul său, al unei critici morale a marxismului, În particular a varianței sale leniniste, este cel mai bun exemplu. O „trădare a generoșilor” a avut loc În România În aceeași perioadă (În preajma lui 1900), cînd elită intelectuală a micului partid socialist a trecut În rîndurile partidului național-liberal pentru a-i Întări aripa
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în sensul că cei cu vârste sub 40 de ani își mențin o atitudine destul de favorabilă comparativ cu cei de peste 50 de ani, a căror atitudine se îndreaptă mult spre polul atitudinilor nefavorabile. În urma verificării datelor obținute privind analiza de varianță, utilizând ANOVA UNIVARIATE, se formulează următoarele concluzii: • prezența unui efect principal al variabilei tutore, în sensul că, există diferențe semnificative între părinți și bunicii - tutori, în ceea ce privește atitudinea față de eficiența educațională; • prezența unui efect principal al variabilei vârstă, în sensul că
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
eficiența educațională. • Există diferențe semnificative între atitudinea părinților și cea a bunicilor față de eficiența educațională, în sensul că părinții au o atitudine semnificativ mai favorabilă decât bunicii și pe fiecare factor al chestionarului. În urma verificării datelor obținute privind analiza de varianță, utilizând ANOVA UNIVARIATE, se formulează următoarele concluzii: • prezența unui efect principal al variabilei tutore, în sensul că, există diferențe semnificative între părinți și bunicii - tutori, în ceea ce privește atitudinea față de eficiența educațională, indiferent din ce grupă de vârstă fac parte aceștia; • prezența
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
li s-a aplicat Întreg protocolul de administrare al nicotinei și harmane. Rezultatele au arătat că nu au existat diferențe semnificative Între volumele băuturii absorbite Înainte de test. Doza de nicotină ingerată a fost În medie ≈ 1 mg/kg. Analiza de varianță pentru măsurătorile repetate a arătat o heterogenitate semnificativă Între curbele actimetriei Înainte de cușcă (p< 0,05) și mișcările de redresare (p< 0,02). Nici nicotina nici harmane administrate izolat nu au modificat curba activității În raport cu cea a băutorilor de apă
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
grupul primitor a asocierii nicotină selegilină, dispersia statistică a făcut imposibilă confirmarea acestei tendințe, fiind necesare verificări pe un număr mai mare de animale. Măsurarea consumului În situația de alegere este un efect voluntar perturbat de detaliile tehnice, sporind artificial varianța. Este clar totuși că administrarea orală nu aduce recompensă imediată care permite ușurința asocierii Între doză și efectul farmacologic. Se pot sensibiliza În prealabil șoarecii sub seligilină prin injecție de nicotină, sau studierea efectului IMAO-B sub autoadministrarea intravenoasă sau după
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
Între generații. Prezența simultană a unor generații adulte diferite, care au aproape același număr de persoane este un fenomen istoric nou și reprezintă o consecință a unor mutații importante generate de creșterea speranței de viață, de diminuarea mortalității și de varianța vârstei de deces. Acest aspecte vor antrena după sine o dinamică multiplicată de schimburi Între generații. Dar, În timp ce o structură piramidală pe vârste este favorabilă raporturilor de autoritate - pentru că gerontocrația e cu atât mai viabilă cu cât privește o minoritate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ansamblul subiecților, pe populațiile experimentale de pacienți și nepacienți, luate separat, a scos în evidență existența acelorași factori. Fiecare ansamblu constituit din apărări subordonate aceluiași factor ar corespunde unui stil defensiv distinct (Bond, 1995). Factorul 1 explică 50% din varianța totală și reunește șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite uneori la persoane cu o bună funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
furia celuilalt; - persoana care utilizează proiecția îi blamează pe ceilalți și aruncă responsabilitatea asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea primitivă și omnipotența însoțită de depreciere, și presupune clivajul imaginii de sine și al imaginii despre ceilalalți în imagini de tip bun/rău, puternic/slab. Dacă stilul defensiv descris de factorul 1 este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]