139 matches
-
B/7 țel. 129709 7374 ALECU FRUSINA (n. 1943) Ploiești, Str. Cibinului nr. 9, bl. A13, ap. 12 țel. 136377 7376 ALEXANDRU MARCEL (n. 1952) Ploiești, Str. Cumpătul nr. 17 țel. 170452 17888 ALEXANDRU STELIAN (n. 1940) Com. Sirna, Sat. Varnița țel. 5 7307 ANGHEL RADITA (n. 1938) Vălenii De Munte, Str. B. Delavrancea nr. 1, bl. C/B/17 țel. 280471 7382 ANGHELACHE GHEORGHE (n. 1936) Urlați, Str. Ț. Vladimirescu nr. 10 A, bl. 2, ap. 6 țel. 271385 7383
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
patrimoniul de valori ale lumii contemporane... Acum, ascultând Miorița, m-am dus cu gândul la anii în care regele nostru, Carol al XII-lea, după dezastrul de la Poltava, din 8 iulie 1709, a rămas în sudul Basarabiei, în localitatea românească Varnița, lângă Cetatea Tighina, numită de turci Bender, împreună cu rămășițele oștirii sale, până în toamna anului 1714. În toți cei 5 ani în care suveranul Suediei a încercat să-i determine pe turci să pornească împreună într-un război decisiv și vindicativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ucraine, pe care o dorea eliberată de ruși într-un faimos memoriu, intitulat Diariusz, păstrat în arhivele franceze la Quai-d'Orsay, în nu mai puțin de 14 volume în manuscris, consemnează în limba poloneză momente sugestive din anii șederii la Varnița, lângă Tighina. Documentul acesta îi interesează deopotrivă și pe istoricii români. Fiindcă autorul relatează cum a trecut granița de nord a Moldovei, Ceremușul, venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
venind din Polonia și a întâlnit și a vorbit cu românii din aceste teritorii, unde nu a auzit vorbindu-se nici rusește, nici rutenește, nici poloneza, ci numai românește. Apoi, din relatările memorialiste, pe care le-am citat acolo, la Varnița, în preajma Cetății Tighina sau Bender, cum i-au zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus iar gazdele au acceptat să-i învățăm Perinița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și a zis să facem o mișcare de rezistență, poate putem scăpa de ei... El era Învățătorul care mă Învățase și pe mine... Și În 23 iulie ’50, Într-o duminică seara, ne-am adunat aicea Într-un loc, la Varniță Îi spune, că așa Îi terenul ăla de-acolo, și ne-am sfătuit și ne-am organizat toate comunele ăstea, că poate putem scăpa de ei... Și am Întrebat eu atunci, Înainte de a Începe, pe Învățătorul ăsta, pe Toader Bușilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rolul clasei boierești autohtone în conducerea statului a fost, cu anumite excepții, admise în împrejurări deosebite, aproape anihilat. Rezultatele bătăliei de la Poltava au grăbit evoluția statutului Principatelor Române în direcția amintită. După ce s-a refugiat la Bender, de fapt, la Varnița, o mică localitate românească situată în vecinătatea cetății, în împrejurările bine cunoscute, Carol al XII-lea și însoțitorii săi s-au grăbit să pună la punct planul retragerii în Suedia, traversând Polonia. Rapiditatea cu care Petru I și-a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
progresivă, a situației internaționale a Suediei, astfel încât Carol al XII-lea a fost nevoit, după cum iarăși bine se știe, să rămână timp de câțiva ani la Bender. Prima consecință a acelei stări de lucruri s-a concretizat în faptul că Varnița, dintr-o localitate total necunoscută, a devenit o veritabilă „fortăreață de necucerit“, pe „harta diplomatică a Europei“7. Deoarece, regele Suediei a încercat nu numai să anuleze urmările nefaste, pentru el, ale bătăliei de la Poltava, ci să modifice și echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
7. Deoarece, regele Suediei a încercat nu numai să anuleze urmările nefaste, pentru el, ale bătăliei de la Poltava, ci să modifice și echilibrul de forțe din Europa Est-Centrală. Căci, așa cum s-a constatat, Carol al XII-lea voia ca, din Varnița, „să guverneze... imperiul sultanilor, regatul Suediei, regatul Poloniei, hanatul tătarilor, țara cazacilor și principatele dunărene“8 (s. Ven. C.). Din punctul de vedere al românilor, rezultatele bătăliei de la Poltava aveau relevanță tocmai din perspectiva statutului Principatelor Române. În viziunea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
va birui și pre acesta“ (s. Ven. C.)32. În schimb, simpatia cronicarului a fost câștigată, fără rezerve, de soldații regelui care fuseseră încartiruiți în Moldova. Deoarece aceștia, aflând despre atacul întreprins de turci și de tătari asupra sa, la Varnița, au declarat, în unanimitate, că erau hotărâți să lupte și să moară pentru regele lor. Ca urmare, nu și-a reținut bucuria de a fi cunoscut și „oșteni și oameni de cinste“, fiind sigur că „n-or fi alți oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hran... și informații precise asupra derul...rîi acțiunilor de represiune. Iat... aici, printre altele, dou... sentințe referitoare la „favorizatorii” care Îi ajut... pe lupt...torii refugiați În munții Bucovinei: „În octombrie 1948, cînd Cenuș... Constantin st...tea În p...durea Varnița, Puzdrea Ilie, din Vicovu de Jos, l-a hr...nit timp de aproape trei s...pt...mini. În prim...vară lui 1949 le-a dat de mîncare lui Motrescu și Cenuș...”. „Grigore Sandu, membru important al organizației G...rzile lui
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
limbile greacă și latină, turcă și tătară, polonă și italiană), A. a fost timp de cinci ani (1709-1714) secretar de cancelarie și interpret al regelui Suediei Carol al XII-lea, aflat, după înfrângerea de la Poltava, în refugiu basarabean, în satul Varnița, lângă Tighina. Relațiile sale la Poartă și serviciile aduse suedezilor nu-i impun scrupule de fidelitate, căci întreținea relații epistolare și cu hanul tătarilor, dușmanul regelui. Ulterior, calitățile sale diplomatice sunt bine apreciate la Curtea Moldovei, unde dobândește și ranguri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285327_a_286656]
-
Tov. Lăpușneanu Gheorghe, președintele Comit. Prov. i se atribuie sectorul III, din deal de sat, de la hotarul de Sud al comunei până la Podul Babei, spre răsărit. 2) Tov. Dumitrașcu Gheorghe, vice-președinte, i se atribuie sectorul IV, dela punctul Râpa Morii, Varnița și Ghindărești. 3) Tov. secretar Mereuță Ioan, i se atribuie sectorul VI și VII, punctul Ghindărești și Via Maicii. 4) Tov. administrator agricol, Mavrichi Neculai, i se atribuie sectorul IV și V, punctul Horanița (??, n.n.) și Buciumești. 5) Tov. Pavel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și a zis să facem o mișcare de rezistență, poate putem scăpa de ei... El era învățătorul care mă învățase și pe mine... Și în 23 iulie ’50, într-o duminică seara, ne-am adunat aicea într-un loc, la Varniță îi spune, că așa îi terenul ăla de-acolo, și ne-am sfătuit și ne-am organizat toate comunele ăstea, că poate putem scăpa de ei... Și am întrebat eu, atunci, înainte de a începe, pe învățătorul ăsta, pe Toader Bușilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50 metri cubi pe zi”. Evident, cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
romani imperiali - care atestă că populația din Moldova - carpii - întrețineau legături cu civilizația romană. Tot în satul Fruntești, la nord-est de Căminul Cultural, s-a găsit la suprafața solului ceramică aparținând secolului al IV-lea d.Hr., iar la punctele „Varnița” , „Coroi” și „La Movilă” s-au găsit materiale ceramice aparținând epocilor bronz și carpo-dacice. Astfel de așezări au fost descoperite și pe teritoriile localităților vecine comunei Filipeni. în satul Făghieni (comuna Izvorul Berheciului) la locul numit „Capătul satului” s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde se afla țarul, Simeon Vladislavovici mi-a vorbit de secretul care trebuie păstrat deoarece Moldova și Valahia erau sub oblăduirea sultanului. Ahmed III declarase în Decembrie 1710 război Rusiei, datorită uneltirilor regelui suedez Carol XII care se găsea la Varnița lângă Tighina. Scopul urmărit de Petru I era să câștige de partea sa pe domnitorii Valahiei și Moldovei. Ca împreună să-i bată pe Turci și țarul să se încoroneze la Constantinopole, căci în Rusia nu fusese încoronat. David Corbea
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
ea coboară mereu în urma scufundării regiunii dinspre Marea Neagră . Cercetările arheologice ne permit să afirmăm că cei dintâi locuitori ai orașului au fost triburile geto-dacice, urmele cărora au fost descoperite în regiunea cetății Tighina, precum și în satele din apropiere - Chițcani și Varnița . Pe teritoriul orașului au fost descoperite diferite materiale arheologice din epoca timpurie a fierului, secolele IV-III î.e.n. După cucerirea geto-dacilor de către romani și formarea provinciei Dacia, pe vatra actuală a Tighinei au apărut 3 așezări umane: unul pe locul palatului
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
numeroase clădiri . În vara anului 1574 Ion Vodă cel Viteaz o asediase cu armata sa, apoi în 1595 și 1600 făcuse două încercări și Mihai Viteazul. În aceeași perioadă, Tighina a fost atacat și de cazacii zaporojeni. În 1709 la Varnița, trecând prin Tighina, se refugiază Carol al XII-lea al Suediei împreună cu căpetenia cazacilor, Ivan Stepanovici Mazepa, după înfrângerea în războiul cu Rusia. Regele suedez spera să primească sprijinul sultanului în continuarea luptei sale împotriva țarului Petru și a armatei
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovka și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5 dimineața, detașamentul atacă
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
din Arad va derula tradiționala excursie a berbecilor la tabăra Căsoaia. Grupul va pleca din Arad sâmbătă, 25 martie, cu trenul de la ora 8. 05, va coborî la Ghioroc și va parcurge traseul: Ghioroc - sub Vf. Capra - Valea Cladovei - Valea Varniței - Vf. Cârciuma (501 m) - tabăra Căsoaia (unde se rămâne peste noapte) - Vf. Crucea Țiganului (546 m) - creasta Radnei - Radna (în lungime de aproximativ 19 + 19 km km). Excursioniștii vor reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la 19. 08 - la
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
nu prea am ce spune despre această epocă. Dar văd că-mi vin în minte multe lucruri. Așa, un lucru mare a fost pentru mine clădirea unei case mari în ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
minte multe lucruri. Așa, un lucru mare a fost pentru mine clădirea unei case mari în ograda școlii - adică pregătirile clădirii: grămezi mari de scânduri, șanțuri, varnițe etc. Aveam "case", locuri ascunse, locuri de siguranță, în șoproanele pentru scânduri, în varnițe și șanțuri. Tot în acea ogradă era și biserică. Ce mai de nopți frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos - ce sentimente atunci de ceva și straniu și intim
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vede daniile de tot felul către sfânta Mitropolie se înmulțesc pe zi ce trece... Nu mai departe de 2 martie 1766 (7274), când Catrina Petculeasa dăruiește Mitropoliei: „Un pogon și giumătate de vie ci este la Podul lui Bâtcă, la Varniță”. Află, curiosule, că Grigorie Ioan Calimah voievod a găsit și alte căi de a se pune bine cu cele sfinte. Știu ce vrea să spună sfinția ta. Dacă-i așa, atunci să deșertăm sacul... La 22 aprilie 1769 spune vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dintr-un “Ispisoc din anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale s-a trezit datoare cu vreo nouă lei: “cinci lei... pe niște vin... luat de la Gherasim chelariul Mitropoliei și patru lei de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]