3,120 matches
-
neîntrerupt în care se trăia a favorizat construirea unei elite militare. Numai acești războinici, singurii care aveau libertatea de a-și alege stăpânul, au făurit ordinea de stat feudală. Feuda (sau feudul) reprezenta acel pământ pe care-l primea cineva (vasalul) în anumite condiții de supunere față de mai-marele său (seniorul). Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
seniorul). Așadar, o organizare care unea undeva, la vârf, toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
toate liniile de supunere și, în același timp, de stăpânire a pământului, cu țăranii care-l lucrau cu tot. De rege, care era cel dintâi împărțitor de pământuri, depindeau marii săi vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi și neliberi, se înrudeau numai între ei și erau
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
nu a fost numai un mijloc de existență, ci și un instrument de stăpânire. Domeniul feudal îi asigura nobilului atât putere economică, prin recolte și taxe, cât și putere politică. Dacă, la început, feudele erau acordate numai pe durata cât vasalul aducea servicii seniorului, mai târziu domeniile puteau fi lăsate ca moștenire urmașilor. Proprietarul a dobândit dreptul de a strânge dări de la țărani, de a-i judeca și aresta, drept ce înainte aparținuse statului. Unii seniori aveau dreptul chiar de a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
și o sursă de trai. În alimentația oamenilor din Evul Mediu, carnea de vânat era foarte căutată. Tinerii nobili învățau cum trebuie să urmărească cerbul sau mistrețul și cum să mânuiască armele de vânătoare. Aceste raporturi erau determinate de datină. Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Vasalul era obligat să-și recunoască în mod solemn dependența de seniorul care i-a dat pământ cu drept de posesiune. El se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
se prezenta înaintea seniorului pentru a-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
-și depune omagiul, declarând că devine „omul lui”. În schimbul jurământului, seniorul dădea vasalului o feudă (o bucată de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
de pământ, un sat, o parte dintr-un sat). Depunerea omagiului și învestirea creau între senior și vasal o serie de obligații reciproce. Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea și averea seniorului. Aceasta era datoria de credință (fidelitatea). Vasalul trebuia să-și însoțească seniorul în război (dar nu mai mult de 60 de zile pe an). El trebuia să ia parte la consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
consfătuirile la care îl convoca și să asiste la scaunul de judecată. Acestea erau îndatoririle de sfat. În cazul în care seniorul își înălța fiul la rangul de cavaler sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în cruciadă, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
care seniorul își înălța fiul la rangul de cavaler sau își mărita fiica sau când el însuși pornea în cruciadă, vasalul era obligat să-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
-i dea seniorului un ajutor în bani. La rândul său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
său, suzeranul era dator să-și susțină vasalul contra dușmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie și să-i ocrontească familia în caz de moarte. Seniorul și vasalul erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își pierdea drepturile asupra feudului. În principiu, toți nobilii erau egali. Întinderea pământului și
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
erau legați deci printr-un adevărat contract. Când vasalul sau suzeranul nu-și respectau obligațiile, jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își pierdea drepturile asupra feudului. În principiu, toți nobilii erau egali. Întinderea pământului și numărul vasalilor stabileau însă o ierarhizare pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. Biserica s-
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
-și înșela suzeranul se făcea vinovat de trădare și își pierdea feudul. Suzeranul care nu-și respecta vasalul sau abuza de drepturile sale față de acesta își pierdea drepturile asupra feudului. În principiu, toți nobilii erau egali. Întinderea pământului și numărul vasalilor stabileau însă o ierarhizare pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. Biserica s-a străduit să folosească forța și solidaritatea nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul cavalerului creștin - un ideal moral de oștean
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
pe care le putea oferi imperiul, cât și pe ocuparea tronurilor din Moldova și Muntenia, care erau încă țări bogate și, chiar mai important, se bucurau de un statut de autonomie (în ciuda faptului că trebuiau să plătească un tribut ca vasali ai otomanilor). Mulți greci au găsit un teren propice afacerilor lor în Principatele Române, mult mai avantajos prin comparație cu cel din Turcia și cu dificultățile pe care le întâmpinau negustorii în Imperiul Otoman, la fel ca și un teren
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
de-a lungul râului Escaut. După incorporarea Lotaringiei în Sfântul Imperiu Romano-German, pe teritoriul actualei Belgii se dezvoltă fiefuri cvasi-independente: Ducatul Brabant, Ducatul Limburg, Ducatul Luxemburg, Comitatul Hainaut, Comitatul Namur și Principatul Liège. În vest, Comitatul Flandra, cu toate că este un vasal al regelui Franței nu se află sub autoritatea acestuia. Începând din secolul al X-lea numeroase orașe se dezvoltă, în principal în Flandra și de-a lungul râului Meuse. Industria și comerțul, printre altele cu Liga Hanseatică, se dezvoltă, regiunea
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
de Lorena ca regent la Pavia. Prin intermediul lui Conrad, Berengar apare la adunarea imperială din 952 de la Augsburg, unde prestează omagiu lui Otto "cel Mare". Ca urmare, el și cu fiul său Adalbert se mențin ca regi ai Italiei ca vasali ai lui Otto, cu toate că sunt nevoiți să cedeze regelui german teritoriul fostei Mărci de Friuli, iar Otto o conferă mai departe fratelui său mai mic, ducele Henric I de Bavaria ca marcă imperială de Verona. Berengar a continuat să rămână
Berengar al II-lea de Italia () [Corola-website/Science/325419_a_326748]
-
Nouă.. Triburile medievale precum vikingii sau celții, care obișnuiau să execute incursiuni de pradă, erau dispuse să cruțe teritoriile vizate dacă potențialele victime erau de acord să ofere bani și bunuri în schimbul securității. Nobilii feudali pretindeau plata unui tribut din partea vasalilor și țăranilor de pe moșiile lor în schimbul protecției. Taxele plătite erau mai apoi folosite pentru recrutarea și plata armatelor profesioniste în lupta cu vecinii agresivi. Acest tribut avea să evolueze în impozitul medieval, care a coexistat alături de o taxă cerută de
Tribut () [Corola-website/Science/325693_a_327022]
-
schimbat locul de putere și cultura spre vest, după mai mult de un secol de declin. Pe 15 septembrie 1054, Ferdinant l-a învins pe fratele său mai mare, Garcia, în Bătălia de la Atapuerca și a redus Navara la stat vasal sub fratele său mai tânăr, Sancho al IV-lea de Navara. Deși Navara la acea vreme includea teritoriile castiliene Álava și La Rioja, Ferdinand a cerut doar cedarea teritoriului Bureba. În următorii zece ani, el a extins treptat controlul asupra
Ferdinand I al Leonului și Castiliei () [Corola-website/Science/331473_a_332802]
-
capitala la Moscova, până la urmă reușind să-i alunge pe tătari din Rusia. Foarte bine plasat în centrul sistemului de râuri rusești și înconjurat de codri și de mlaștini de nepătruns, Principatul (Cnezatul) Moscovei a fost la început unul dintre vasalii Cnezatului Vladimirului, dar în scurtă vreme situația s-a schimbat, Moscova absorbindu-și fostul suzeran. Un factor extrem de important în ascensiunea Moscovei a fost colaborarea cnezilor săi cu stăpânii mongoli, care le-a acordat titlul de Mari Prinți ai Rusiei
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Cristina a căzut bolnavă cu febră, ceea ce a întârziat călătoria. Căsătoria a avut loc la 6 august 1595 la Weissenburg și curând Maria Cristina s-a mutat în Transilvania. Căsătoria a fost considerată ca un câștig politic major; Sigismund, fost vasal al Imperiului Otoman, a format în prezent legături strânse cu Sfântul Imperiu Roman. Împăratul Rudolf al II-lea l-a numit pe Sigismund Prinț al Sfântului Imperiu Roman ("Reichsfürst"), și a asigurat posesia Transilvaniei în cazul în care cuplul ar
Maria Cristina de Habsburg () [Corola-website/Science/312825_a_314154]
-
Moravia și Luzația. Tratatul stipulează că a fost doar un omagiu personal, care nu a implicat obligații legale. O altă ipoteză presupune că teritoriile au fost transferate lui Mieszko de către Bolesław I, și, drept rezultat, Mieszko ar fi devenit un vasal al Sfântului Imperiu Roman. Poziția de tânăr prinț, atât la curtea poloneză cât și la cea imperială, a devenit mai puternică în 1013 când s-a căsătorit cu Richeza (Ryksa), fiica contelui Palatine Ezzoe de Lotharingia și nepoată a împăratului
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
să facă o alianță împotriva împăratului Henric al II-lea. Misiunea a eșuat și Oldřich l-a închis pe Mieszko. A fost eliberat doar după intervenția împăratului, care, în ciuda trădării planificate a lui Bolesław I, a acționat cu loialitate ca vasal al său. Drept rezultat, Mieszko a fost trimis la Curtea Imperială din Merseburg, ca ostatic. Henry al II-lea, probabil, a vrut să forțeze prezența regelui Bolesław I la Merseburg pentru a-l forța să-și explice acțiunile. Planul a
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]