396 matches
-
oaste maghiară. Litovoi a fost ucis în bătălie, iar fratele sau, Bărbat, a fost luat prizonier, fiind răscumpărat cu o mare suma de bani. Fapt ce dovedește că românii vor să se elibereze de suzeranitatea străină, să rupă relațiile de vasalitate și că se aflau într-un stadiu evoluat al organizării politice și militare. Răscumpărarea indică un potențial economic ce depășea cadrele unui simplu cnezat. Această ruptură a fost cauzată însă și de criză politică din Ungaria, izbucnită după moartea regelui
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
dăruit nepoților lui Dragoș, care au fost primiți la curtea regală.Succesul lui Bogdan se explică prin ajutorul diplomatic și probabil militar pe care l-a primit din partea lituanienilor și tătarilor.Descoperiri arheologice recente indică chiar o posibilă relație de vasalitate față de Hoardă de Aur. Procesul de unificare a teritoriilor de la est de Carpați a continuat până în timpul lui Roman I, care a reușit să adauge și regiunile sudice până la mare.
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
ca drepturile de moștenitor să fie transmise fratelui acestuia, Andronic al IV-lea Paleologul (1381), apoi însă a poruncit ca anume Manuel să fie cel care va conduce detașamentele grecești, trimise în Asia Mică în ajutorul turcilor, conform obligației de vasalitate a Bizanțului. Ne putem imagina ce simțea Manuel, fiind constrâns să participe, în decursul operațiunilor sultanului, la asediile orașelor grecești! , La întrebarea mea cum se numeau aceste orașe, -se revărsa durerea din rândurile scrisorilor sale, trimise acasă-cei pe care îi
Manuel al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317671_a_319000]
-
moldovean a provocat nemulțumirea curții maghiare, în contextul în care Regatul Ungar avea nevoie de asigurarea spatelui față de Polonia rivală, date fiind luptele cu otomanii. Cu scopul de a scoate Moldova de sub suzeranitatea Poloniei și de a o înlocui cu vasalitatea față de Ungaria, Sigismund de Luxemburg a organizat așadar o campanie militară "„contra moldovanos”". Odată cu începerea anului 1395, Sigismund a declanșat pe direcția Cristuru Secuiesc - Pasul Oituz invazia, printr-o avangardă comandată de comitele secuilor Ștefan de Kanizsa. Aceasta care a
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
astfel încât la 10 mai 1866, cu o unanimitate de voturi, prințul prusac a fost ales domn al Principatelor. La presiunile Franței și Marii Britanii, Imperiul Otoman a acceptat păstrarea unității Principatelor, cu condiția însă ca principele străin să recunoască statutul de vasalitate în fața Înaltei Porți, ceea ce acesta a și făcut: în 23 octombrie 1866 a fost emis un firman imperial prin care Carol a fost recunoscut domn ereditar al Pincipatelor Unite sub suzeranitatea sultanului. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
a plecat cu un alai mare, printre însoțitori fiind D. Ghica, D. Brătianu, Ioan Gr. Ghica, V. Boerescu, Gh. Costa-Foru, G. Știrbei, D.A. Sturdza și alții; vizita a fost un succes, deși domnitorul a semnalat prin gesturi că nu accepta vasalitatea în raport cu sultanul. În octombrie 1866 au avut loc alegeri cenzitare pentru camera inferioară; întrucât nici una dintre cele trei grupări (liberali, guvernamentali și cuziști/separatiști) nu a obținut majoritatea, s-a creat o situație excepțională: deși nici una dintre grupări nu agrea
Guvernul Ion Ghica (2) () [Corola-website/Science/306968_a_308297]
-
din 1555. Învestitura unui fief(feudă) protestantă, Ducatul Prusiei era mai bine pentru Polonia din motive strategice decât un fief catolic a Ordinului teuton din Prusia, supus în mod oficial Împăratului Sfântului Imperiu Roman și Papalității. Ca un simbol de vasalitate, Albert a primit de la regele Poloniei un drapel cu blazonul prusac. Pe pieptul vulturului negru prusac de pe blazon s-a pus o litera "S" (de la Sigismundus) și o coroană în jurul gâtului ca simbol al supunerii față de Polonia.
Omagiul Prusac () [Corola-website/Science/329251_a_330580]
-
Sixtus al IV-lea a trimis subsidii regelui Matia, iar domnitorului moldovean i-a trimis vorbe frumoase, deși solii lui Ștefan i-au explicat că acesta nu este supusul regelui Ungariei, ci stăpân deplin al țării și al poporului său. Vasalitatea lui Ștefan cel Mare față de regele Ungariei a fost de fapt acceptată de acesta într-adevăr în anul 1475, sub presiunea invaziei otomane, dar tratatul de fapt, ascuns sub termenii feudo-vasalici specifici, reprezenta în fapt un tratat de alianță, diferit
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Mare față de regele Ungariei a fost de fapt acceptată de acesta într-adevăr în anul 1475, sub presiunea invaziei otomane, dar tratatul de fapt, ascuns sub termenii feudo-vasalici specifici, reprezenta în fapt un tratat de alianță, diferit de cel de vasalitate care exista până la conflictele moldo-ungare din perioada 1461-1467, încheiate cu înfrângerea lui Matia Corvin în Bătălia de la Baia. La venirea primăverii, nici un principe european nu era pregătit să trimită ajutoare lui Ștefan. Campania de răspuns a lui Mehmed al II
Bătălia de la Vaslui () [Corola-website/Science/303399_a_304728]
-
Otoman se stabilise ultima oară la Congresul de la Viena din 1815. Intre timp însă echilibrul astfel stabilit a început să se destrame. mai deosebit din cauza crizei interne in Imperiul otoman, denumit "omul bolnav de la Bosfor". principatele Române aflându-se in vasalitate in raport cu Imperiul Otoman. Încă din anii de dinainte Rusia țaristă începuse planurile sale de expansiune in direcția Europei centrale si a Balcanului, cu o tendință revanșistă in restabilirea influenței sale istorice si in Moldova si Valahia. Folosind ca
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
nu au căzut de acord. Împăratul Constantin al VII-lea afirmă că aceasta ar fi fost de doar trei ani, în vreme ce cercetătorii din zilele noastre consideră că ar fi fost vorba de trei secole. Alți cercetători sugerează că starea de vasalitate a ungurilor față de hazari ar fi putut începe pe la anul 840, când documentele perioadei nu mai menționează nimic despre existența unui popor distinct de cel al hazarilor în regiune. Pecenegii, înfrânți de către hazari pe la anul 850, au cotropit Levedia, i-
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
13-lea. În timpul lui Carol Robert, puterea Ungariei a ajuns să influențeze proaspăt unificatul stat român, Țara Românească. Conducătorul său, Basarab I, a ocupat Banatul de Severin. Carol Robert a cerut lui Basarab retrocedarea Banatului și prestarea unui jurământ de vasalitate. În urma refuzului lui Basarab, Carol Robert atacă noul stat dar este respins în bătălia de la Posada. După moartea lui Carol Robert, se urcă pe tron fiul său, Ludovic. El a instituit pacea înăuntrul statului, a reorganizat armata și a dezvoltat
Regatul Ungariei () [Corola-website/Science/303245_a_304574]
-
ei îi alegeau pe cei însărcinați cu înființarea de garnizoane în orașele de graniță. Instituția "antrustion"ilor pare să fi dispărut în secolul al VIII-lea, în perioada de anarhie. În mod eronat, unii consideră că din "antrustion" a derivat vasalitatea. Doar regele avea "antrustion"i în subordine, nu și feudalii. "Antrustion" era o instituție militară, în timp ce vasalitatea era o instituție socială, cu origini foarte complexe. "Antrustion" este unul din foarte rarele cuvinte din limba franceză terminate în "-tion", de genul
Antrustion () [Corola-website/Science/321833_a_323162]
-
pare să fi dispărut în secolul al VIII-lea, în perioada de anarhie. În mod eronat, unii consideră că din "antrustion" a derivat vasalitatea. Doar regele avea "antrustion"i în subordine, nu și feudalii. "Antrustion" era o instituție militară, în timp ce vasalitatea era o instituție socială, cu origini foarte complexe. "Antrustion" este unul din foarte rarele cuvinte din limba franceză terminate în "-tion", de genul masculin (ca și "bastion", "cation", "himation").
Antrustion () [Corola-website/Science/321833_a_323162]
-
va fi încercat în Franța, din 1716 până în 1720, mai întâi cu succes, succes care a permis Băncii Generale — organism strict financiar —să sporească până la înghițirea companiilor și activității coloniale franceze a societății sale surori, Compania Perpetuă a Indiilor. Dar vasalitatea acestui sistem al statului francez, cerându-i-se să ia în sarcină datoriile finanțelor franceze, și speculația care se joacă pe acțiunile companiei lui Law vor ruina, până la urmă, sistemul. Când acționarii, în 1720, vor cere să-și recupereze aurul
Sistemul lui Law () [Corola-website/Science/323616_a_324945]
-
avea nevoie de recunoaștere internațională, și aceasta nu putea fi asigurată decât de un monarh străin. Bogdan Hmelnițki a căutat protectoratul Imperiului Otoman în 1651, când au fost schimbate delegații oficiale de ambasadori. Turcii le-au oferit cazacilor statutul de vasalitate în aceleași condiții cu cele ale Hanatului Crimeii, Moldovei și Țării Românești. Ideea subordonării unui monarh musulman nu a fost bine primită de populației. O altă posibilitate a fost subordonarea față de Țaratul Rusiei ortodox. Rușii priviseră cu multă precauție la
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
le transmiteau ordinele imperiale. În timpul lui Charlemagne începe practic ascensiunea aristocrației, care, acaparând din ce în ce mai multe pământuri și asigurându-le țăranilor protecție, își consolidează poziția în stat; pe cale de consecință s-au întărit relațiile feudale, țăranii devenind treptat dependenți; relațiile de vasalitate își au originea tot aici. Obligațiile țăranilor față de nobil erau de trei feluri: „la corvée” - obligație în muncă, „le prélèvement seigneurial” - predarea unei părți însemnate din recoltă seniorului și la „dîme” - reprezentând 1/10 din recoltă, ce era datorată Bisericii
Dinastia Carolingiană () [Corola-website/Science/303585_a_304914]
-
de Champagne îl fac pe duce să se declare vasal al acestuia pentru câteva seniorii din vestul ducatului câtre anul 1220. Un secol mai târziu, căsătoria dintre Ioana de Champagne și regele Franței Filip al IV-lea plasează ducatul sub vasalitatea monarhului francez. În timpul Războiului de o sută de ani sprijindind întâi Franța, apoi trecând de partea burgunzilor. La urcarea pe tronul burgund al lui Filip al III-lea, ducele Carol al II-lea încearcă să ducă o politică de neutralitate
Ducatul Lorena () [Corola-website/Science/315051_a_316380]
-
voievodatului în special împortiva invaziilor turco-tătare. Între timp, Litovoi încearcă să unească aria Jiului sub domnia lui. Dar în anul 1272 Litovoi este înfrânt în luptele de la Râu, iar voievodatul său se reduce ca întindere. În 1279 refuză să recunoscă vasalitatea față de regele maghiar, fapt pentru care regele Ladislau al IV-lea Cumanul trimite oști împotriva voievodului. Litovoi cade în luptă, iar fratele său Bărbat după ce se răscumpără din prizonierat îl urmează pe tron. Numele lui Litovoi este reprodus în documentele
Litovoi () [Corola-website/Science/299776_a_301105]
-
de materie, făcîndu-i imposibilă independența și eliberarea. Jainiștii și-au imaginat-o ca o masă de particule atomice magnetizate de sentimentele, de năzuințele și acțiunile lui "jiva". Cât timp karma rămâne în corp, sufletul se află într-o stare de vasalitate, puritatea, transcendența și strălucirea sa fiind acoperite esența karmică, întunecată și grosieră. Efectul este subminarea atributelor spirituale: balanța interioară este perturbată cauzând îndoieli și confuzie, omnipotența se anulează, natura fericită a sufletului este obscurată, ceea ce cauzează durere și suferință, puterea
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Raymond de Saint-Gilles se apropie foarte mult de împărat. Soluția lui Alexios a fost aceea de a le solicita în schimbul promisiunii de a asigura aprovizionarea și de a participa cu un corp de oaste la expediție, să presteze jurământul de vasalitate. Acesta nu exista în Bizanț, însă împăratul îi cunoștea valoarea pentru occidentali. După o primă reacție nefavorabilă, cavalerii încep să presteze acest jurământ, cu excepția lui Tancred. În plus i-au promit împăratului că îi vor restitui teritoriile ce aparținuseră odate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
care susținea de acțiunile de pradă ale soldaților germani. Mai puține probleme au creat francezii, care au fost mai disciplinați, însă odată ajunși la Constantinopol, aceștia sunt nemulțumiți în ceea ce privește dorința lui Manuel să obțină din partea lui Ludovic un jurământ de vasalitate. Acesta refuză, astfel că în tabăra franceză apare ideea cuceririi Constantinopolului. Regele refuză ideea de a asedia capitala bizantină și în cele din urmă ajunge la o înțelegere cu Manuel I care renunță la pretenția de a depune jurământ de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Acesta refuză, astfel că în tabăra franceză apare ideea cuceririi Constantinopolului. Regele refuză ideea de a asedia capitala bizantină și în cele din urmă ajunge la o înțelegere cu Manuel I care renunță la pretenția de a depune jurământ de vasalitate. Cele două armate reunite la Constantinopol au fost trecut în Asia Mică de flota imperială, însă expediția aproapre că eșuează. Conrad este înfrânt de selgiucizi și se retrage la Constantinopol, un contingent de trupe ajungând în Palestina. Însă cruciații nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
militare necesare. Nu a fost suficient și statul a creat bunuri militare de tip stratiotic, refăcând categoria țăranilor-stratioti. După cucerirea Constantinopolului din 1204, arhonții greci locali s-au supus cuceritorilor latini, cu condiția că fii acestora să respecte jurământul de vasalitate și serviciul militar în schimbul păstrării pronoiei. Țăranii dependenți-pareci au rămas pe loturile lor, dependenți de pronoiarii bizantini sau latini. Arhonții greci își puteau transmite pronoia ereditar. În Imperiul de la Niceea , organizarea militară era pe baza bunurilor stratiotice și sistemului pronoiar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unul dintre locotenenți săi, să fure provizii. Alexandru, într-un final, înfrânge trupele ilire datorită invincibilei sale falăngi și neglijenței barbarilor. Bătălia s-a soldat cu moartea a multor din soldați și capturarea unui număr mare de iliri. După restabilirea vasalității ilirilor, tracilor și celorlalte cetăți grecești, Teba a rămas singurul oraș ce a refuzat să recunoască stăpânirea Macedoniei asupra Balcanilor. În decembrie 335 î.Hr., Alexandru va înfrunta oștile tebane în bătălia de la Teba, deși a trimis nenumărați soli basileului pentru
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]