578 matches
-
la rând presa română, în timp ce un alt caz, cu mult mai îngrozitor (un bărbat găsit eviscerat în apartamentul său din cartierul bucureștean Drumul Taberei), a trecut aproape neobservat? De ce presa străină s-a grăbit să preia știrea exorcizării de la mănăstirea vasluiană (ba chiar, prestigiosul ziar Le Monde a luat decizia să trimită în România pe cel mai mare ziarist al său pentru a realiza un reportaj despre exorcizările din schiturile noastre ortodoxe)? Ce lege a proximității (legea mort/kilometri) mai funcționează
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vă spună toate - acestea-n locul meu! SCLIPIRI SENTIMENTALE Ica Grasu vine din Tanacul Vasluiului, loc mirific, cu frumuseți naturale splendide și cu oameni plini de iubire față de elementele naturii cu care s-a înfrățit de-a lungul secolelor. Poeta vasluiană, pentru că poetă este, a fost purtată de valurile vieții în multe locuri din țară și străinătate, poate mai bogate, mai civilizate, dar a știut să rămână cu locurile natale în suflet, adesea un adevărat creuzet sentimental din universul nobil al
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
Doamne femeia Care să mă întărească În ispită Să mă scape de scârba De a fi viu. Elena MITITELU <biography> Semnătură de autor: Elena Mititelu Data și locul nașterii: 25 Septembrie 1950, Oșești, Vaslui, Colaborări la reviste: „Făclia”, „Meridianul”, „Învățătorul vasluian”, „Ecouri literare”, „Floare albastră” - Vaslui, „Românașul” - Iași; Debut literar: În revista Liceului Pedagogic „Al. Vlahuță”, Bârlad - „Făclia” nr. 6 -1977; Debut editorial: „Cuvinte spre cer” - Editura „Tiparul”, Bârlad - 2006; Volume publicate: „Cuvinte spre cer”; „Ferestre deschise” - Editura „Pim”, Iași - 2009
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
AURORA ȘTEFAN Cuvânt înainte Dascăl reputat, director de școală de renume în urbea vasluiană și organizator de manifestări științifice diverse, Aurora Ștefan este fără îndoială o prezență neobosită pe scena didacticii vasluiene, căreia îi face în adevăr cinste de câteva decenii. Nu se ține însă prea departe nici de aceea a literelor din târgul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
AURORA ȘTEFAN Cuvânt înainte Dascăl reputat, director de școală de renume în urbea vasluiană și organizator de manifestări științifice diverse, Aurora Ștefan este fără îndoială o prezență neobosită pe scena didacticii vasluiene, căreia îi face în adevăr cinste de câteva decenii. Nu se ține însă prea departe nici de aceea a literelor din târgul moldav, contribuind la diferite publicații locale cu articole pe teme literare. Interesul frecvent pentru limba și literatura română
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
ăreri tutovene” etc. Din opera sa literară cităm: „Zidiri”, „Dincolo de bine și de rău”, „Ispite lirice”, „O istorie ciudată”, „Tă râmul interzis” - roman etc. Este autorul Dicționarului de autori, publicații și societăți literare cu titlul: „Univers cultural și litera r vasluian”, Editura PIM, Iași, 2008. 53 COBOARĂ DOMNU‐N FIECARE NOAPTE (fragment) Nu știu cine mai crede astăzi în jurământ; E veche necredința noastră în cuvânt; Jurăm pe crucifix, pe viață, lucruri sfinte, Trecut în neființă de mult, pe vreun părinte, Pe mama
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
urat ei (eu nu știu ungurește și de aceea cred că e de bine), lo foso seghedbe, de Ziua Națională a României... Ce ascunde frunza Elenei Udrea? Pe timpuri, aveam un prieten care scria poezie, o poezie mediocră de nivel vasluian, să zicem, dar individul era foarte plin de sine și toată ziua, povestea cui voia și cui nu voia să asculte, despre cât de urmărit este el către simpatica noastră, fostă Securitate. Nu scria o poezie fulminantă, din aceea care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
socialismului, și la realizarea planului de temeri față de o instituție represivă, voiam eu să vorbesc aici, ci despre mine. Da, despre subsemnatul, nu vă mirați că doar aici e bucătăria mea, nu vedeți? Mă gândeam, ca să iau ideea acelui poet vasluian, pentru a mă simți și eu ceva important, un fel de sculă pe basculă a țării acesteia. La câte scule, face față actualmente bascula acestei țări, ce ar mai consta una în plus sau în minus... Și gândind așa, aș
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în malul Vaslului, și apoi apucă Vasluiul în gios pâră în gios de un
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
hramul “Sfântă Treime” a fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută în grecește pe icoana hramului de pe catapeteasma
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
o fală pentru viața noastră de unde ne tragem. Nu mi-am imaginat, până la citirea prezentei cărți ,,Vaslui,,Capitala Țării de Jos "...că aceste pământuri pline de istorie au putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind, răman uimit de mulțimea ,,stelelor" ce s-au înălțat dintre dealurile vasluiene. Îmi condamn ignoranța și rămân recunoscător amicului de o viață Ion N. Oprea pentru strădaniile sale de a-mi umple lacunele cu lumina unui trecut, de dânsul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
citirea prezentei cărți ,,Vaslui,,Capitala Țării de Jos "...că aceste pământuri pline de istorie au putut naște atâtea valori umane ce au strălucit pe frontispiciul culturii române! Vasluian fiind, răman uimit de mulțimea ,,stelelor" ce s-au înălțat dintre dealurile vasluiene. Îmi condamn ignoranța și rămân recunoscător amicului de o viață Ion N. Oprea pentru strădaniile sale de a-mi umple lacunele cu lumina unui trecut, de dânsul scos la iveală. În prefața sa ,,Înainte de carte" sunt înșiruite o seamă de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
neutru (Blândețea) și pentru un subtitlu provocator (Proze scurte și de neuitat), noua sa carte, tipărită la Editura Pim - Iași, 2o1o, adăugându se unui lung șir de opuri ce-l recomandă acum drept cel mai prolific prozator al spațiului literar vasluian. Dacă adăugăm că este și cel mai vârstnic nu facem altceva decât să enunțăm un adevăr evident, chiar fără superlative explicite. Nu este un merit în sine să fii bătrân, după cum nu este nici un defect. Senectutea rămâne un fenomen natural
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
volume; după mine, dincolo de frumusețea expunerii și a izvorului ei de bună dispoziție - scrierile din „sufragerie” sunt adevărate fotograme demne de atașat la o viitoare istorie a patriei ce se va scrie în viitor după mărturii olografe îngălbenite prin arhive vasluiene. „Amintirile din sufragerie” sunt doar felul întâi și cu toată criza, autorul are o „cămară” plină pregătită să o dăruie flămânzilor de adevăr, hrăniți doar cu iluzii și alte manipulări ca desert. Deocamdată salutăm cu reverență revenirea domniei sale la serviciile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
situații când au fost descoperite și câte cinci sau șase puncte diferite (Roșiești-Gară și Costești). Întrucât numărul acestor puncte arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt detaliate în Corpusul din finalul volumului de față, menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din raionul Însurăței (actualmente, județul Brăila). De fapt, acolo ne-am cunoscut, profesorul Corcoțoi fiind deoist [cu domiciliul obligatoriu, n. ed.] puțin mai vechi decât mine. Cornel Corcoțoi fusese, Înainte de arestare, profesor secundar de istorie și se trăgea din comuna vasluiană Codăiești, localitatea natală și a vestitei evreice Ana Pauker, una dintre cele mai crunte, mai urâte și mai vindicative ființe bolșevice de la noi, cea care, Împreună cu Dej, băgase spaima nu numai În burgheji (cum glăsuia un teribil slogan ce făcuse
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
scriitorul având dibăcia de a-și Împărți foarte inspirat timpul Între masa de scris, vânătoare și pescuit. Păstrând proporțiile, exemplul emblematic este Sadoveanu. Așa cum am constatat și altădată, distanța dintre publicistică și proza de ficțiune este destul de mică la autorul vasluian, adept al unei modalități insolite de Închegare a prozelor scurte, amestec derutant de narațiune alertă și consemnare reportericească . Mărcile vizibile ale scriiturii sunt structurile oralității, cuvintele neaoșe, onomastica pitorească (inclusiv poreclele), toponimele realiste și o viziune În cheie veselă, tristă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales că sunt foarte multe la oraș, care după câteva numere de apariție, mor". * Nr. 4 aprilie 1936 Spicuiri din revista „Invățătorimea vasluiană" (pagina 182). Glasul nostru. Organ de propagandă culturală la sate, anul II, Nr. 66, Ianuarie 1936. Redacția și administrația, Satul Văleni, comuna Băsești, județul Fălciu. „Deși număr vechiu, deci inactual, ca evenimente, am putea zice, perimate, totuși, pentru că ne vine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colegului, din tot sufletul, ca să aibă parte de cât mai multe aniversări ale acestei publicații sătești, ce cu atâta demnitate și curaj o conduce ". Cele de mai sus, scrise în aprilie 1936 despre „Glasul nostru” de la Băsești în revista „Învățătorimea vasluiană” probează că publicația de care s-au ocupat învățătorii Gheorghe Arteni și Ion Balan a avut, totuși, viață îndelungată pentru perioada aceea. În „Glasul nostru” a scris „un articol teoretic, foarte interesant, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
V aslui, Bârlad și Huși, publicația acordă spații largi și evenimentelor din Bârlad, numărul din 3 octombrie 2003, oferind b ârlădenilor, în afară de o bogată publicitate, articolele: „Locatari înnebuniți” „Ecusoane pentru angajații Primăriei Bârlad”, „Rețea de «carderi» descoperită la Bârlad”, „Hoț vasluian, în «vizită» la Bârlad”, „Analize mai ieftine pentru pensionari ‐ membri CARP Bârlad vor putea să‐ și facă o ecografie sau o electrocardiogramă plătind mai puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel Mare Vaslui în 2007, ” 229 arătat. Cum autorul citat afirmă în continuare că primul ziar local din orașul reședință a județului a fost „Vasluiul” apărut în 1886, când noi am făcut dovada că întâietatea a avut-o ziarul „Albina Vasluiană” din 1875, dar și „Vocea Racovei” din 1882 (vezi și volumul „Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii - 1875-2005, p.8 și 461-462, TipoMoldova Iași 2005) s-ar putea ca și „Glasul Tutovei să nu fie decât... „Vocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca act d i, între 2 ernațional de pres rinzând ș um. N|ZUINȚA, reapărut sub redacțiunea profesorului Ion Moraru în 1965, dar mai ales seria nouă din 1990 (sub conducerea lui D.V. Marin). Au mai apărut Frângurele (1933), ~nvățătorimea vasluiană (1934) și o foaie din Vremea nouă (1944), înlocuită de Cronica, jurnal de informație generală. Dintre jurnaliștii și publiciștii de până la al II-lea Război: Al. Dobrescu (n. Vaslui 1890, profesor L.M.K., cercetător, publicist, m. 1967), Gheorghe Talaz (pseudonimul lui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
autor satiric, dramaturg, redactor la România liberă, Flacăra, Contemporanul, România literară, colaborator la publicații din 18 țări, în mare parte vizitate, și care începând cu ediția a II-a, devine sufletul Festivalului Umorului de la Vaslui. A impulsionat mult viața culturală vasluiană. Autorul acestor rânduri s-a bucurat de marea sa prietenie. Constantin Antip, n. Zăpodeni în 1925; a condus printre altele Magazin istoric, colaborează la numeroase ziare din țară și din străinătate (Pravda) ș.a.; Titi Gheorghiu (1927 1991) colaborează la numeroase
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de comunicare deschisă, Dumitru V. Marin, directorul singurului grup de presă din județ, jurnalist, etnolog, romanciar, manager, editorialist, deci de decenii în atenția provinciei,... așadar oameni mereu expu și analizei publice "în balanță" cu Petru Necula, autor al "Dicționarului personalităților vasluiene" împreună cu Mihai Ciobanu, sau Daniel Grosu, cu trei romane mediocre, care n-au nici o prezență, dar absolut nici o prezență publică vizibilă în viața Cetății. Sau Marina Costea care și adună volume de maculatură drept piedestal pentru ... poetă, sau Constantin Jomir
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]