440 matches
-
din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea pediculului renal provoacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea pediculului renal provoacă vasoconstricție și scăderea debitului venos al rinichiului, iar secționarea lui produce vasodilatație și creșterea diurezei. Creșterea volumului sanguin, de exemplu, stimulând baroreceptorii cardio-pulmonari, stimulează aferențele vagale spre nucleul tractusului solitar, centrii vasomotori și complexul hipotalamo-retrohipofizar secretor de hormon antidiuretic (ADH). Reducerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dacă integritatea inervației renale este păstrată. Stimularea directă și reflexă a nervilor renali determină, în cazul fibrelor simpatice, modificări atât ale filtrării glomerulare, cât și ale diurezei, însoțite de hematurie și proteinurie. Scăderea debitului de filtrare și diurezei se datorează vasoconstricției arteriolare și capilare glomerulare, produsă de noradrenalina și renina eliberată de aparatul juxta-glomerular, bogat în filete adrenosimpatice. Excitarea nervoasă prelungită se însoțește și de modificări degenerative tubulare, care pot merge până la necroza tubului distal. Denervarea provoacă efecte inverse, reprezentate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controlați de LH hipofizar, denumit și ICSH (hormon de stimulare a celulelor interstițiale). Erecția este un act reflex vascular, rezultat din creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului erectil penian. În afara actului sexual, arteriolele corpilor cavernoși, găsindu-se în stare de vasoconstricție, împiedică deplasarea sângelui spre vasele sinusoide ale acestora. În timpul excitației sexuale, de natură reflexă sau psihică, sistemul vascular arteriolar se dilată, permițând stagnarea sângelui și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardio-pulmonară, intervenții chirurgicale, traume vasculare etc.). Vasele coronare, de asemenea, formează și reacționează la efectele vasoconstrictoare ale endotelinelor. Acțiunea coronaroconstrictoare a endotelinei-l de exemplu este mai puternică decât a angiotensinei în cazul efectelor stimulante asupra secreției de factor natriuretic atrial. Vasoconstricția endotelinică fiind calciu-dependentă este inhibată de blocantele canalelor de calciu. La nivel cerebral, endotelinele-1 și 3 se găsesc în concentrații relativ mari în hipotalamus, hipofiză, scoarță cerebrală, hipocampus, talamus, cerebel și bulb. În unele stări patologice, inclusiv cerebrale, eliberarea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calorice odată cu eliminarea apei (aprox. 0,6 cal/1ml H2O). Neuronii sensibili la cald inițiază reacții termolitice, vasodilatație cutanată și sudație. La rândul lor, neuronii hipotalamusului posterior sensibili la rece produc reacții termogenetice ce conduc la câștig caloric, însoțit de vasoconstricție și frison termic. Neuronii hipotalamusului anterior sunt sensibili, de asemenea, la variațiile glucozei, osmolarității și hormonilor steroizi sexuali, ceea ce explică interacțiunile existente între termoreglare și comportamentul alimentar sau sexual. Având rol integrativ, neuronii vegetativi hipotalamici sunt sensibili la variațiile termice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de căldură la suprafața corpului, cât și secreția sudorală. Fenomenele de predominanță simpatică provocate de frig, ca urmare a stimulării reflexe a termoreceptorilor cutanați și centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior, intensifică reacțiile termo-genetice la nivelul organelor centrale și reduc, prin vasoconstricția periferică, aportul de sânge la periferie și pierderile de căldură prin conducție, convecție și, mai ales, iradiere. Creșterea rezistenței vasculare cutanate realizată de vasoconstricția simpatică stă la baza reacției presoare produse de „testul presor la rece”. Când temperatura unei zone
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior, intensifică reacțiile termo-genetice la nivelul organelor centrale și reduc, prin vasoconstricția periferică, aportul de sânge la periferie și pierderile de căldură prin conducție, convecție și, mai ales, iradiere. Creșterea rezistenței vasculare cutanate realizată de vasoconstricția simpatică stă la baza reacției presoare produse de „testul presor la rece”. Când temperatura unei zone cutanate limitate scade sub +15°C, constricția inițială a vaselor este urmată de vasodilatație paradoxală, ca mecanism local de protecție tisulară contra pericolului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din căldura eliminată prin hipersudația produsă în condiții de temperaturi crescute ale mediului înconjurător. Evaporarea este cu atât mai intensă cu cât temperatura mediului ambiant este mai ridicată. Tendința la scădere a temperaturii corporale determinată de frig este contracarată prin vasoconstricție cutanată și reducerea secreției sudorale în vederea diminuării pierderii de căldură, întregită de vestimentație protectoare cu rol de sistem cvasifiziologic. Spre deosebire de căldură care provoacă vasodilatație periferică, sudație și evaporare crescută, frigul activează reacțiile termogenetice și concomitent inhibă procesele termolitice. Piloerecția reduce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la scădere a temperaturii nucleului central al corpului uman determinată de frig sau de reducerea proceselor termogenetice este contracarată prin reacții neuro-reflexe inverse, de intensificare a termoproducției dublate de inhibarea reacțiilor termolitice. În general, organismul se apără contra frigului prin: - vasoconstricție în teritoriul cutanat, pentru a reduce pierderile calorice prin iradiere, conducție și convecție; - scăderea secreției sudorale, în vederea diminuării pierderii de căldură prin evaporare și conservării sale la nivelul nucleului termic central al organismului; - activarea proceselor metabolice celulare pe cale nervoasă (frisonul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu funcțiile vegetative (cardio-vasculară, respiratorie) și endocrino-metabolice, indispensabile asigurării substratului energetic al contracției musculare. La rândul lor, suprasolicitările psiho-emoționale se însoțesc de reacții somato-vegetative de diferite grade, reprezentate de fenomene de încordare sau de presiune neuro-psihică, de predominanță simpatică (tahicardie, vasoconstricție, paloare, transpirații) sau parasimpatică (spasme intestinale, defecație, micțiune, aritmie sau chiar stop cardiac), întregite de descărcări hormonale multiple (adrenalină, glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, gonadali etc). Intensitatea și durata acestor reacții condiționează performanțele fizice sau psihice, dependente, la rândul lor, de tipul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rândul său, mușchiul cardiac apare hipertrofiat și cu o densitate mai mare a mitocondriilor, favorizând extracția oxigenului și mărirea cu aproximativ 40% a cavităților inimii. Paralel cu creșterea volumului-bătaie, urmată de cea a debitului cardiac, fenomenele de predominanță simpatico-adrenergică determină vasoconstricție în teritoriul splanhnic, succedată de comutarea masei sanguine circulante spre musculatura în stare de activitate. Tendința la creștere a presiunii arteriale în timpul efortului fizic contribuie la distensia și reducerea rezistenței vaselor din mușchii în stare de activitate și la potențarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se soldează cu reacții neuroumorale adaptative și de apărare (fight or flight), stresurile cronice provoacă activarea complexului hipotalamo-hipofizo-adrenocortical. În cazul reacțiilor adaptative de apărare, se produc fenomene de activare simpatică cardiovasculară, reprezentate de creșterea frecvenței, debitului cardiac și presiunii arteriale, vasoconstricție viscerală și vasodilatație musculară, însoțite de pupilodilatație, piloerecție și activarea mecanismelor antinociceptive centrale. În cazul stresului cronic generalizat, reacțiile multiple de apărare și adaptare au la bază activarea atât a CRH hipotalamic eliberator de ACTH adenohipofizar și corticoizi suprarenalieni, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
piciorului diabetic manifestat inițial prin reducerea senzației termoalgezice, apoi a sensibilității tactile și vibratorii. Urmează șunturi arterio-venoase datorate denervării simpatice cu artere dilatate și rigide. Această situație duce la ischemie distală paradoxală în ciuda creșterii fluxului sanguin total, fluxul capilar scăzând. Vasoconstricția precapilară redusă modifică distribuția sistemică a sângelui (La o persoană sănătoasă la trecerea în ortostatism circa 700 ml de sânge se vor acumula în picioare și în organele interne, producând o scădere de aproximativ 20% a debitului cardiac. La un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
8.10. Zona de confort în funcție de temperatură și umiditate. (Bailey, 1982 apud. Smither, 1988). Menținerea temperaturii constante a organismului depinde de păstrarea echilibrului între termogeneză (producerea de căldură) și termoliză (pierderea de căldură). dacă temperatura scade, organismul reacționează atât prin vasoconstricție periferică cu reducerea pierderii de căldură, cât și prin intensificarea termogenezei. metabolismul crește de câteva ori peste valoarea normală; mărirea tonusului muscular - „tremurat de frig”; dacă temperatura crește peste limita superioară a zonei de neutralitate termică (320C), aceasta determină o
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
faza de contrașoc, prin care organismul Încearcă o contracarare rapidă a efectelor vegetative produse În faza de șoc. Derularea acestei etape se realizează prin mecanism hormonal, implicați fiind aici hormonii suprarenalieni (adrenalina și hidrocortizonul) și hormonii tiroidieni. Efectul va fi vasoconstricția generalizată, creșterea tensiunii arteriale, tahicardie, tahipnee, transpirații, a căror traducere În plan metabolic va fi o accentuare a catabolismului cu eliberarea resurselor energetice necesare pentru a pune organismul În stare de alertă și reacție. De reținut faptul că această etapă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Nu se folosește terapia la rece când jucătorii au alergii la rece, dureri articulare, greață și stări reumatismale. Băi reci - calde - Prin alternarea terapiei la rece cu cea la cald, jucătorii beneficiază de acțiunea de „pompare” a mușchilor (vasodilatație sau vasoconstricție) care fac ca sângele să circule prin corp mai repede, furnizând substanțe hrănitoare și oxigen celulelor musculare. Băile reci - calde alternează dușul rece de 1 minut cu cel fierbinte timp de 5 minute, începând și sfârșind cu rece, pornind de la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și H+2 , fiind mai importante în controlul respirației. In controlul funcției cardiovasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, prin fenomenul de hiperpnee de cauză hipoxică și prin creșterea secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz) observate în hipotensiune. Reflexul voloreceptor Reflexul voloreceptor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și întinderea peretelui vascular prin presiunea sanguină. Producția de ET este stimulată de diverși mediatori: adrenalină, angiotensină II, vasopresină, trombină, interleukina 1. ET produce o varietate de efecte în organism: vasoconstricție prin acțiune directă asupra mușchiului neted, dar și vasodilatație endoteliodependentă (autocrin), efecte inotrop pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție presinaptică. Noradrenalina ca mediator principal și cotransmițătorii (ATP și neuropeptidul Y) acționează sinergic, prin intermediul receptorilor corespunzători din membrana miocitului neted vascular, pentru a asigura cotransmisia în această joncțiune neuro-efectoare simpatică. Vasoconstricția simpatică este mediată mai ales de adrenoceptori postsinaptici α1 (uneori și α ) și de purinoceptori P2 2x în oarecare măsură. Contracția neurogenă a mușchiului neted vascular este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai sus implicarea NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de obicei la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind în general predominantă, dar o vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
activată de factorul XII al coagulării activat (formare promovată de plasmină) și de kalikreină. Kininele sunt inactivate de kininazele I (carboxipeptidază) și II (enzima de conversie a angiotensinei). Serotonina, eliberată de celulele enterocromafine și de plachetele sanguine, induces vasodilatație sau vasoconstricție, în funcție de receptorii ce predomină în membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]