508 matches
-
astfel de substanță și HTA din uremie. Creșterea tonusului simpatic, prin implicarea sodiului în metabolismul, stocarea și eliberarea noradrenalinei [Zucchelli et al., 1992]. Un exces hidric de peste 6% din greutatea corporală induce activarea sistemului nervos simpatic și eliberarea neuropeptidului Y vasoconstrictor [Oder et al., 1998]. Alterarea peretelui vascular, prin acumularea sodiului la acest nivel, ce poate avea drept efecte creșterea tonusului vasomotor și a rigidității arteriolare, ca urmare a efectului osmotic sau a alterării matricei proteice, precum și potențarea sistemului noradrenergic [Ribstein
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
patogeneza HTA induse de EPO: creșterea sensibilității vasculare la catecolamine [Bode-Böger et al., 1992; Hand et al., 1995], stimularea SRA [Eggena et al., 1991], stimularea producției de endotelină [Carlini et al., 1993; Takahashi et al., 1993], creșterea eliberării de prostaglandine vasoconstrictoare și reducerea celor vasodilatatoare [Bode-Böger et al., 1996], un efect vasoconstrictor direct al EPO [Vaziri et al., 1995; Heidenreich et al., 1991], dar nici una dintre acestea nu a fost confirmată. Datele existente sugerează că patogeneza HTA induse de EPO e
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
et al., 1992; Hand et al., 1995], stimularea SRA [Eggena et al., 1991], stimularea producției de endotelină [Carlini et al., 1993; Takahashi et al., 1993], creșterea eliberării de prostaglandine vasoconstrictoare și reducerea celor vasodilatatoare [Bode-Böger et al., 1996], un efect vasoconstrictor direct al EPO [Vaziri et al., 1995; Heidenreich et al., 1991], dar nici una dintre acestea nu a fost confirmată. Datele existente sugerează că patogeneza HTA induse de EPO e cauzată de creșterea Ca++ citosolic bazal și a rezistenței la acțiunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
calcineurină, în special ciclosporina A (CsA), au un efect prohipertensiv cert. Aakhus et al. [1999] au evidențiat HTA la 51% dintre pacienții tratați cu CsA, față de 33% la cei fără CsA. Efectul hipertensiv al CsA se explică prin: (1) acțiunea vasoconstrictoare, perturbarea funcției endoteliale și reducerea sensibilității musculaturii netede vasculare la NO; (2) activarea sistemului nervos simpatic; (3) activarea SRA; (4) inhibarea sintezei peptidelor natriuretice. Efectul vasoconstrictor al CsA este dependent de doză și, ca atare, maxim în perioada precoce post-TR
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
33% la cei fără CsA. Efectul hipertensiv al CsA se explică prin: (1) acțiunea vasoconstrictoare, perturbarea funcției endoteliale și reducerea sensibilității musculaturii netede vasculare la NO; (2) activarea sistemului nervos simpatic; (3) activarea SRA; (4) inhibarea sintezei peptidelor natriuretice. Efectul vasoconstrictor al CsA este dependent de doză și, ca atare, maxim în perioada precoce post-TR, când HTA este și ea mai importantă [Luke et al., 1991; Curtis et al., 1997; Porter et al., 1990; Morales et al., 2001]. Tacrolimus are un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
au dovedit eficienți în reducerea TA, precum și a proteinuriei, putând avea, ca și inhibitorii ECA, un rol important în prevenirea atât a complicațiilor cardiovasculare, cât și a progresiei nefropatiei cronice a grefonului [Del Castillo et al., 1998]. Calciu-blocantele antagonizează efectul vasoconstrictor al CsA [First et al., 1994; Curtis et al., 1994; Luke et al., 1985, 1991] și cresc nivelul seric al acesteia, permițând utilizarea unor doze mai mici [Luke et al., 1991]. Dată fiind hiperactivitatea simpatică la pacienții cu TR, blocantele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Reducerea sensibilității organelor-țintă la NA este un alt factor care ar putea determina creșterea compensatorie a secreției în repaus și ca răspuns la stres. Mai probabil, reducerea sensi - bilității baroreceptorilor diminuează impulsurile vasodilatatoare, cu incapacitatea de a modula stimularea simpatică vasoconstrictoare. Un rol critic ar avea și reducerea activității dopaminergice la nivel central. Din punct de vedere practic, modificările explică eficiența redusă a betablocantelor la vârstnic. Concomitent crește activitatea alfa a receptorilor. Mecanismul pare să stea la baza creș - terii TAS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
fost adusă de Benetato și Munteanu (1940), care au semnalat că excitarea electrică a acestuia provoacă apariția unei substanțe de tip acetilcolinic în sângele venos al creierului. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Hipotalamusul anterior este, dimpotrivă, sediul centrilor vasodilatatori, termolitici și neurosecretori. În hipotalamusul lateral predomină centrii glicoreglatori și ai foamei, care împreună cu centrii sațietății din nucleul ventromedian al hipotalamusului mijlociu controlează nevoile alimentare. Leziunile electrice, chimice (cu auro-tioglucoză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primul rând dispozitivul nervos care controlează activitatea cordului și vaselor. La baza ventriculului IV sunt situați centrii constituiți din celule vegetative prevăzute cu proprietăți diferite după cum este vorba de neuronii porțiunii laterale sau mediane. În partea laterală, se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori, iar în zona mediană își au sediul centrii vasodilatatori și cardioinhibitori. Activitatea acestora este controlată atât de structurile vegetative supraiacente, cât și de stimulii neuroreflecși periferici, sosiți pe diverse căi (nervi depresori, formație reticulată etc.) de la nivelul zonelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor D5-D10 pentru teritoriul marelui splanhnic și D12-L2 în cazul viscerelor pelviene. Pe de altă parte, centrii sudorali și vasoconstrictori sunt eșalonați metametric între D1-D4 pentru cap și gât, D4-D7 pentru membrele superioare și D10-L1 pentru membrele inferioare. O situație asemănătoare are loc în cazul centrilor polimotori cu sediul la nivelul D1-D2 pentru cap și gât, D2-D3 în cazul toracelui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronii postganglionari simpatici din plexurile prevertebrale. Aceștia au valoare de neuroni aferenți primari care sunt stimulați atât de distensia parietală (cei ai plexului mienteric), cât și de chimismul intestinal (cei ai plexului submucos) și formează brațul aferent al reflexelor entero-enterice vasoconstrictoare și inhibitoare ale secreției. Studii recente au demonstrat că unii neuroni IFAN primesc aferențe de la enteroneuronii senzitivi intrinseci și au valoare de neuroni aferenți secundari. În această situație, brațul aferent al reflexelor entero-enterice pe care le realizează devine polisinaptic, ceea ce
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și frecvenței bătăilor cardiace. Consumul de oxigen al miocardului este mărit, în timp ce riscul de ischemie este mai mic. În teritoriile vasculare renale, mezenterice, coronariene și cerebrale, dopamina provoacă vasodilatație prin mecanismul stimulării receptorilor dopaminergici. În doze mari, dopamina produce efecte vasoconstrictoare, fiind indicată în tratamentul șocului cardiogen, traumatic sau hipovolemic. Astfel, utilizarea dopaminei s-a extins de la tratamentul tremurului parkinsonian la un număr important de alte stări patologice. Supradozarea poate provoca tahicardie, aritmii ventriculare, ischemie miocardică și hipertensiune arterială. I.6
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la tratamentul tremurului parkinsonian la un număr important de alte stări patologice. Supradozarea poate provoca tahicardie, aritmii ventriculare, ischemie miocardică și hipertensiune arterială. I.6.5. SEROTONINA Denumită inițial enteramină, serotonina a fost identificată ulterior cu 5-hidroxitriptamina (5 HT) serică vasoconstrictoare (Page, 1949). Este o amină biogenă rezultată din hidroxilarea urmată de decarboxilare a triptofanului, prevăzută cu proprietăți biologice atât de mediator chimic, cât și hormon local. Cercetările histochimice ulterioare privind distribuția, metabolismul și eliberarea serotoninei la nivelul diverselor țesuturi și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiune reciprocă coordonată poate fi luat cazul reflexelor reglatoare ale tensiunii. Tendința la prăbușire a presiunii sanguine provoacă pe de o parte tahicardie prin stimularea reflexă a centrilor cardioacceleratori și inhibarea celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sa pare a fi adrenergică, deoarece nu mai apare la animalul cu cordul spoliat de catecolamine, prin rezerpină. În timp ce vagul influențează indirect circulația, prin acțiunea sa cardioinhibitoare, simpaticul joacă un rol hotărâtor în menținerea tonusului vascular general. Prezența fibrelor simpatice vasoconstrictoare atât la nivelul arterelor mici și mijlocii, cât și în sectorul venos al arborelui vascular asigură adaptarea circulației la nevoile locale și generale ale organismului, în funcție de tonusul centrilor vasomotori și de conținutul în cataboliți acizi ai sângelui. Ori de câte ori presiunea sistemică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circulației la nevoile locale și generale ale organismului, în funcție de tonusul centrilor vasomotori și de conținutul în cataboliți acizi ai sângelui. Ori de câte ori presiunea sistemică are tendință la scădere, se produc reacții neuro-reflexe compensatoare, cu participarea predominantă a nervilor simpatico-adrenergici. Acțiunea locală vasoconstrictoare a noradrenalinei eliberate este potențată de lansarea concomitentă în circulație a adrenalinei din glanda medulosuprarenală, sub influența impulsurilor sosite de la centrii vasomotori pe calea marelui splanhnic. În afara acțiunii simpaticomimetice bine cunoscute, adrenalina provoacă efecte hiperglicemiante, atât directe, rezultate din intensificarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională cu nucleii simpatici din hipotalamusul posterior se găsesc centrii ergotropi vasoconstrictori, cardioacceleratori și termogenetici. Excitarea lor directă sau reflexă declanșează o gamă variată de fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, însoțite de reacții motorii și afective de agresivitate. Fenomene similare produc descărcările brutale de adrenalină, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din diametrul lor maxim. În cazul tonusului bazal parasimpatic de la nivelul tractusului gastrointestinal, îndepărtarea chirurgicală a acestuia determină atonie și constipație severă. Consecințele abolirii tonusului vascular simpatic produse prin denervare sunt sensibile ca urmare a modificării tonusului intrinsec muscular. Tonusul vasoconstrictor simpatic are la bază descărcări continue cu frecvență redusă (2 impulsuri/sec) de la nivelul centrului vasomotor bulbar la fibrele nervoase simpatice din întregul organism. Blocarea transmiterii impulsurilor simpatice de la măduvă către periferie prin anestezie spinală totală determină scăderea marcată a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întreținere a tonusului vegetativ, se știu puține lucruri. Cauzele tonusului cardiomoderator bulbar și cardioaccelerator medular, ca și ale tonusului gastrointestino-motor bulbar și inhibitor medular nu sunt încă bine cunoscute. În cazul vasomotricității există dovezi clare în favoarea unui tonus al centrilor vasoconstrictori bulbari: hipotensiunea consecutivă secțiunii transversale a măduvei cervicale, scăderea presiunii produsă de cocainizarea bulbului etc. La rândul său, șocul spinal produs de rahianestezia cu cocaină sau de distrugerea măduvei, relevă existența unei stări de tonus a centrilor vasomotori medulari. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organism, denumite de Danielopolu zona tisulară superficială și profundă, poate determina reacții presoare prin mecanismul stimulării nespecifice a centrilor vasomotori din formația reticulată bulbară. Centrii reflectivității cardiovasculare sunt situați în substanța reticulată bulbo-protuberanțială. În porțiunea sa laterală se găsesc centrii vasoconstrictori și cardioacceleratori care, acționând asupra sistemului nervos simpatic cu o frecvență de 1-2 impulsuri pe secundă, întrețin tonusul bazal al vaselor și mai puțin al cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cordului. Stimularea lor directă sau reflexă provoacă, prin intermediul coloanei intermediolaterale a măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în cazul acțiunii cardio-inhibitoare. În felul acesta, centrii vasomotori pot să stimuleze sau să inhibe activitatea cordului, efectul concomitent stimulant coexistând cu cel vasoconstrictor, iar răspunsul inhibitor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în cazul acțiunii cardio-inhibitoare. În felul acesta, centrii vasomotori pot să stimuleze sau să inhibe activitatea cordului, efectul concomitent stimulant coexistând cu cel vasoconstrictor, iar răspunsul inhibitor însoțind reacția vasodilatatoare. Ei constituie de fapt un veritabil barostat unitar, prevăzut cu automatism propriu și cu o sensibilitate deosebită față de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge. Tonusul centrilor vasomotori este întreținut și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitor, activitatea centrilor vasomotori din bulb. Hipotalamusul îndeosebi joacă un rol esențial în integrarea și coordonarea vasomotricității prin intermediul centrilor vasomotori bulbari. Porțiunea sa posterioară, bogată în catecolamine și serotonină (Vogt, 1954), integrează și coordonează activitatea sistemului simpatico-adrenergic periferic, sub raport vasoconstrictor, termogenetic și ergotrop, în general, iar partea anterioară conține centri parasimpatici vasodilatatori, termolitici, digestivi etc. Integrând componentele vegetative cu cele somatice, hipotalamusul asigură în același timp producerea reacțiilor somatovegetative complexe, adecvate diverselor acte comportamentale (alimentar, sexual, apărare etc.). La rândul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
influențe activante și inhibitorii asupra centrilor vasomotori bulbari, cu sau fără participarea hipotalamusului ca verigă intermediară. În timp ce stimularea cortexului motor provoacă vasodilatație promptă la nivelul musculaturii scheletice în stare de activitate, excitarea ariei premotorii (girus sigmoid anterior) determină răspunsuri inverse vasoconstrictoare și presoare generale. Reacțiile vasomotorii de origine corticală se produc fie pe cale directă corticospinală, ca în cazul vasodilatației din mușchii scheletici, fie indirect prin releul hipotalamic sau bulbar. De menționat că majoritatea influențelor nervoase centrale se exercită prin intermediul centrilor vasomotori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează în ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]