1,203 matches
-
II, este principala enzimă responsabilă pentru metabolismul bradikininei. Bradikinina, un puternic vasodilatator endoteliu dependent, își produce efectul prin stimularea producerii de oxid nitric și a metaboliților acidului arahidonic (prostaglandine, prostacicline). Studii realizate la pacienți cu insuficiență cardiacă demonstrează diminuarea efectelor vasodilatatoare ale inhibiției enzimei de conversie a angiotensinei, în urma administrării de antagoniști ai receptorilor bradikininei (113). Pe modele animale s-a constatat că animalele de laborator cu insuficiență cardiacă tratate cu antagoniști ai receptorilor bradikininei împreună cu enalapril dezvoltă fibroză cardiacă prin
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
bradikinina este incriminată pentru alte reacții adverse ale IECA precum tusea sau angioedemul Efectele hemodinamice acute ale IECA sunt rezultatul inhibării formării angiotensinei II și inhibării degradării IECA nu provoacă tahicardie reflexă sau creșterea contractilității cardiace, spre deosebire de medicamentele cu efecte vasodilatatoare directe. Funcția baroreceptorilor și reflexele cardiovasculare sunt menținute, răspunsul la modificările posturale sau exercițiul fizic fiind păstrate intacte. Vasodilatația în lipsa unei creșteri compensatorii a debitului cardiac determină o reducere a tensiunii arteriale sistolice și diastolice (118). Magnitudinea reducerii tensiunii arteriale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
necesare controale repetate, acest lucru presupunând răbdare atât 132 din partea medicului, cât și a pacientului. De exemplu, un diuretic poate crește eficacitatea celor mai multe droguri, prevenind ,,pseudo-toleranța’’ ce se dezvoltă frecvent prin retenție de fluide, după administrarea unor blocanți adrenergici și vasodilatatoare. Având în vedere că aproximativ 50% din pacienți nu răspund la monoterapie, folosirea de combinații medicamentoase este utilă, iar asocierile de două sau chiar trei medicamente, eventual într-o singură tabletă, reduc costurile și cresc complianța la terapie. Este considerat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
secundare de HTA. Monitorizarea ambulatorie a TA este extrem de importantă pentru stabilirea severității acesteia. După stabilirea diagnosticului de HTA rezistentă, majoritatea pacienților vor necesita administrarea a trei, patru sau cinci antihipertensive. Asocierea agoniștilor alfa adrenergici centrali (metildopa, clonidină) și a vasodilatatoarelor (hidralazină, minoxidil), deși eficientă, este greu tolerată. Studii recente sugerează eficacitatea asocierii spironolactonei în doze mici (25-50 mg/zi) sau a amiloridului la schemele terapeutice ce includ deja majoritatea antihipertensivelor. Merită menționat că sunt în curs de investigare avantajele administrării
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care ar putea fi implicate în rezistența la tratamentul antihipertensiv: pseudotoleranța sistemică și pseudotoleranța renală. Pseudotoleranța sistemică este un fenomen indus de hiperreactivitatea simpato-adrenergică și a sistemului reninăangiotensină -aldosteron pe calea stimulării baroreceptorilor aortocarotidieni și cardiopulmonari. Poate fi declanșată de vasodilatatoarele directe și de blocantele canalelor de calciu de tip dihidropiridinic cu acțiune rapidă. Pseudotoleranța renală poate să apară la pacienți cu funcția renală normală, independent 170 de pseudotoleranța sistemică sau în conexiune cu aceasta. Se datorează scăderii presiunii de perfuzie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de sodiu labetalol nicardipină Agenți cu acțiune simpatolitică centrală: clonidină, metildopa beta-blocant Sindroame coronariene acute nitroglicerină +beta blocant nitroprusiat + beta-blocant hidralazină Insuficiență ventriculară stângă / edem pulmonar acut nitroglicerină + diuretic ansă nitroprusiat + diuretic ansă beta-blocante verapamil Disecția de aortă nitroprusiat + beta-blocant vasodilatatoare în monoterapie Hemoragia intracerebrală labetalol nicardipină nitroprusiat nifedipină AVC ischemic nitroprusiat nitroglicerină labetalol nifedipină Eclampsie și preeclampsie labetalol, blocant de calciu, sulfat de magneziu, ± hidralazină nitroprusiat diuretice Criza adrenergică labetalol fentolamină + beta blocant beta-blocant în monoterapie Medicamente antihipertensive utilizate în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Doza inițială este de 0,1 mg/kg/min., dar care trebuie individualizată în funcție de greutate și de rapiditatea cu care dorim să acționăm. În rapoarte comparative fenoldopamul are eficacitate echivalentă cu cea a nitroprusiatului de sodiu. Scade TA prin acțiune vasodilatatoare arterială periferică. Are acțiune unică prin creșterea fluxului sanguin renal și a ratei filtrării glomerulare care servește la menținerea debitului urinar și a funcției renale. Este recomandat pentru majoritatea crizelor HTA cu excepția glaucomului. Nu este necesară monitorizarea directă a TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este acompaniată adesea de efecte adverse (precipitarea unei hipotensiuni arteriale, tahicardie reflexă, ischemie miocardică, ischemie cerebrală sau renală), fapt pentru care studiile au arătat că nifedipina sublingual are efect necontrolat, iar utilizarea sa trebuie abandonată. Nitroprusiatul de sodiu reprezintă un vasodilatator arterial și venos care scade și presarcina și postsarcina, de asemenea reduce cererea de oxigen miocardic. Aceste efecte îl fac eficient în tratarea HTA severe la pacienții cu insuficiență cardiacă. Studiile au demonstrat că după utilizarea lui, fluxul sanguin cerebral
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ca agent antihipertensiv de aproximativ 40 ani. După administrare, are o perioadă inițială de latență de 5-15 minute, urmată de o scădere progresivă a TA ce durează aproximativ 12 ore. Timpul de înjumătățire este de aproximativ 3 ore. Reprezintă un vasodilatator arterial cu efect slab pe capacitanța venoasă. Scade valorile TA, dar în același timp, crește semnificativ tonusul simpatic, crește frecvența cardiacă, munca miocardică, cererea de oxigen, crește retenția de sodiu și apă. De asemenea, determină creșterea presiunii intracraniane, motiv pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
un factor de risc independent pentru disfuncția endotelială care, determină consecutiv alterarea tonusului vascular (91). Tulburarea activității nervoase simpatice ar putea fi un factor determinant al disfuncției endoteliale în OSA. Alte studii au demonstrat alterarea funcției endoteliale, inclusiv a mecanismelor vasodilatatoare implicând producerea oxidului nitric, prin creșterea adeziunii leucocitelor. La pacienții cu OSA s-a constatat o creștere a moleculelor de adeziune ICAM și VCAM (92). OSA asociază o creștere a markerilor inflamatori sistemici (CRP) și a unor cytokine cu rol
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și modulat. Fibrele simpatice vasodilatatoare inervează vasele din mușchiul scheletic și sunt colinergice la pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pisică și adrenergice (β adrenoceptori postsinaptici) la primate, fiind implicate în vasodilatația ce însoțește debutul efortului și sincopa. Aceste fibre constituie sectorul periferic al unui sistem integrat de origine corticală, cu releu hipotalamic și mezencefalic, ce poate contribui la fenomenul vasodilatator ce însoțește declanșarea efortului fizic. In efort (ca și în reacția de alarmă) debitul sanguin crescut la nivelul mușchilor scheletici este asigurat de vasodilatația locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic, eliberat la nivelului endocardului atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
2. Prostaciclina PGI2 este generată de către microzomii vaselor sanguine; capacitatea peretelui vaselor mari de a sintetiza PGI2 este mai mare la nivelul intimei și scade progresiv către adventice. PGI2 este cel mai puternic inhibitor cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori induc relaxare prin stimularea sintezei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cunoscut al agregării plachetare și un vasodilatator al tuturor paturilor vasculare testate, find un agent hipotensor puternic. In numeroase teritorii vasculare o parte din relaxarea și hiperpolarizarea endotelio-dependentă a mușchiului neted vascular este mediată de prostaciclina de origine endotelială. Prostanoizii vasodilatatori induc relaxare prin stimularea sintezei de cAMP; acesta stimulează extruzia calciului din citosol și scade sensibilitatea la calciu a aparatului contractil. PGI2 determină și activarea canalelor de potasiu dependente de ATP (KATP) din celula musculară netedă, tot prin creșterea cAMP
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi determinată prin inhibiție
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
modificării tonusului mușchiului neted. O creștere de opt ori a activității metabolice poate duce la nivelul mușchiului scheletic la o creștere de patru ori a debitului sanguin, în timp ce o scădere a aportului de oxigen la 25% determină triplarea debitului Substanțele vasodilatatoare de origine locală implicate în controlul metabolic al debitului sanguin includ: adenozina, ATP, CO2, acidul lactic, ionii de potasiu. Vasomoția este constricția periodică a metarteriolelor și sfincterelor precapilare. Hiperemie reactivă înseamnă vasodilatație post ischemică tranzitorie compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale, cu un turnover de 4 ori pe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]