170 matches
-
formațiunea reticulată din porțiunea inferioară a trunchiului cerebral, fiind centrul principal care controlează activitatea reflexă cardiovasculară. La nivelul centrului vasomotor se distinge o arie presoare și una depresoare. Aria presoare (cardioacceleratoare) este situată în porțiunea laterală și superioară a centrului vasomotor. Neuronii acestei arii prezintă o activitate tonică, descărcând impulsuri chiar în condițiile înlăturării tuturor aferențelor nervoase de la periferie. Impulsurile sunt transmise pe calea eferenței simpatice la nivelul vaselor de sânge, menținând o stare de tonus simpatic vasoconstrictor la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
înlăturării tuturor aferențelor nervoase de la periferie. Impulsurile sunt transmise pe calea eferenței simpatice la nivelul vaselor de sânge, menținând o stare de tonus simpatic vasoconstrictor la acest nivel. Aria depresoare (cardioinhibitoare) este situată în porțiunea medială și inferioară a centrului vasomotor. Neuronii acestei arii secretă de asemenea noradrenalină dar proiecția lor se realizează asupra neuronilor ariei presoare căreia îi inhibă activitatea. Ei sunt puternic influențați de impulsurile venite de la periferie prin intermediul nucleului tractului solitar. Activitatea acestor centrii este influențată de centri
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
respiratori situați în vecinătate, dovadă fiind existența aritmiei respiratorii; în producerea acesteia intervin însă și modificările aferențelor venite de la periferie în urma modificărilor presiunilor cardio-toracice legate de mișcările respiratorii. Nucleul dorsal al vagului este localizat la nivel bulbopontin, lateral de centrul vasomotor. Reprezintă centrul de origine al eferenței parsimpatice cu efect vasodilatator, transmițând impulsuri la nivelul vaselor de sânge pe calea nervului vag. Nucleul tractului solitar reprezintă teritoriul unde sunt primite informațiile venite de la nivelul baro- și chemoreceptorilor. Impulsurile de la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
al eferenței parsimpatice cu efect vasodilatator, transmițând impulsuri la nivelul vaselor de sânge pe calea nervului vag. Nucleul tractului solitar reprezintă teritoriul unde sunt primite informațiile venite de la nivelul baro- și chemoreceptorilor. Impulsurile de la acest nivel se transmit atât centrului vasomotor cât și nucleului dorsal al vagului, modulând raportul dintre tonusul simpatic și parasimpatic în funcție de aferențele venite de la periferie (fig. 5.60). Formațiunea reticulată ponto-mezencefalică poate exercita atât influențe stimulatoare cât și inhibitoare asupra centrului bulbo-pontin. Cerebelul, prin intermediul nucleului fastigial stimulează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Cerebelul, prin intermediul nucleului fastigial stimulează activitatea simpatică, inhibând-o pe cea parasimpatică, declanșând reflexe presoare asociate cu tahicardie cu rol în adaptarea circulatorie legată de modificările de postură. Hipotalamusul conține în regiunea sa postero-laterală neuroni cu efect stimulator asupra centrului vasomotor, în timp ce regiunea antero-medială exercită un efect inhibitor. Prin aceasta el intervine în adaptarea circulatorie în timpul efortului, a mecanismelor de termoreglare, a unor acte comportamentale sau a stărilor emoționale. Sistemul limbic participă împreună cu hipotalamusul la moderarea activității cardio-vasculare în timpul stărilor afectiv-emoționale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
solicitarea altor persoane; 4. Tulburări de atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
anunță lipotimia care poate duce la o pierdere totală a cunoștinței și sensibilității, cu căderea sau alunecarea pacientului în fotoliul stomatologic . Anemia cerebrală poartă vina în această corelație, fiind condiționată de influențe psihice care probabil constituie un excitant pentru centrii vasomotori. În lipotimia simplă ca și în colapsul ortostatic există o tulburare acută a circulației periferice prin slăbirea centrului vasomotor. Pacienții stigmatizați ca vegetativi au o puternică vasodilatație, frecventă mai ales la tineri, băieți și fete în perioada pubertății, astenici, vasodilatație
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fotoliul stomatologic . Anemia cerebrală poartă vina în această corelație, fiind condiționată de influențe psihice care probabil constituie un excitant pentru centrii vasomotori. În lipotimia simplă ca și în colapsul ortostatic există o tulburare acută a circulației periferice prin slăbirea centrului vasomotor. Pacienții stigmatizați ca vegetativi au o puternică vasodilatație, frecventă mai ales la tineri, băieți și fete în perioada pubertății, astenici, vasodilatație determinată de factori uneori minori. Ei sunt cei care instalează majoritatea lipotimiilor. Centrul vasomotor nu este capabil să reia
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
circulației periferice prin slăbirea centrului vasomotor. Pacienții stigmatizați ca vegetativi au o puternică vasodilatație, frecventă mai ales la tineri, băieți și fete în perioada pubertății, astenici, vasodilatație determinată de factori uneori minori. Ei sunt cei care instalează majoritatea lipotimiilor. Centrul vasomotor nu este capabil să reia spontan reglarea necesarului momentan de sânge, al presiunii arteriale optime și al repartizării sangvine. În cazul lipotimiei simple, centrul vasomotor se reface în poziție culcat în timpul cel mai scurt iar lipotimicul se trezește. În instalarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
astenici, vasodilatație determinată de factori uneori minori. Ei sunt cei care instalează majoritatea lipotimiilor. Centrul vasomotor nu este capabil să reia spontan reglarea necesarului momentan de sânge, al presiunii arteriale optime și al repartizării sangvine. În cazul lipotimiei simple, centrul vasomotor se reface în poziție culcat în timpul cel mai scurt iar lipotimicul se trezește. În instalarea lipotimiei la pacienții vasomotori labili, un rol important îl joacă psihicul, encefalul și probabil motricitatea venoasă din zona splahnicului care se pare, posedă un anumit
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
să reia spontan reglarea necesarului momentan de sânge, al presiunii arteriale optime și al repartizării sangvine. În cazul lipotimiei simple, centrul vasomotor se reface în poziție culcat în timpul cel mai scurt iar lipotimicul se trezește. În instalarea lipotimiei la pacienții vasomotori labili, un rol important îl joacă psihicul, encefalul și probabil motricitatea venoasă din zona splahnicului care se pare, posedă un anumit grad de independență. În mod special la pacienții tarați, astenici poate fi cazul unui tonus scăzut al nervilor viscerali
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
rol important îl joacă psihicul, encefalul și probabil motricitatea venoasă din zona splahnicului care se pare, posedă un anumit grad de independență. În mod special la pacienții tarați, astenici poate fi cazul unui tonus scăzut al nervilor viscerali iar centrul vasomotor este prea slab pentru ca să scoată sângele din aceste teritorii și să-1 ducă în teritoriile necesare . Deseori pacienții vaso- labili acuză că la ridicarea din poziția culcat văd spontan negru și au senzația că leșină. Vertijul (amețeala) este prodromul sincopei vaso-vagale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25 Hz) sau activității oscilante a centrilor vasomotori (~0,1 Hz). Valori considerate normale sunt de 90 mmHg minima și 120 mm Hg maxima (pentru variația datorată vârstei se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm Hg pentru 10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mai ales, prin folosirea următoarelor metode: masajul clasic, masajul reflex, masajul sub apă, shiatsu și stretching, presopunctură, punctoterapie. Efecte indirecte (reflexe) Influențarea circulației și a metabolismului, contribuind la îmbunătățirea funcției de termoreglare; stimularea producerii unor substanțe hormonale cu puternic efect vasomotor, a căror acțiune este reglată prin intermediul sistemului nervos vegetativ, prin: masajul clasic, masajul reflex, reflexoterapia, shiatsu și stretching, metodele tradiționale asiatice; Prin procedee și tehnici de masaj aplicate pe zone sau segmente cutanate (dermatoame) bine delimitate (corespunzătoare unor țesuturi și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
constatat următoarele: Edgecombe și Barn au stabilit că masajul crește u șor presiunea venoasă; Kleen a stabilit că apare o reală accelerare a vitezei sângelui; Despard sugerează că această accelerare se datorează, în același timp, presiunilor mecanice și stimulării nervilor vasomotori ai venelor. Cum sistemul este în circuit închis, se poate trage concluzia că, dacă debitul sanguin venos este crescut, cel al capilarelor, arteriolelor și arterelor va fi, de asemenea, crescut. Analiza tuturor acestor observații a asigurat, în timp, justificarea eficienței
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
manifestare. La acest nivel impulsul se organizează și devine act, în cazul nostru, act psihomotor. ACT REFLEX (engl. reflex action) - Forma cea mai simplă de răspuns al organismului la un stimul; orice reacție a organismului, fie ea motoare, secretoare sau vasomotoare, care constituie răspunsul la o excitație, se numește act reflex (Robănescu, 2001). O mișcare reflexă, în expresia sa cea mai simplă, se compune din trei faze succesive: a) excitarea nervului senzitiv; b) excitarea centrului reflex intermediar; c) excitarea nervului motor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]