2,698 matches
-
însemnele puterii și măreției sale: pe unul cu-o hlamidă; pe alții încotoșmănându-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aruncat o piatră nu prea mare în capul doctorului, dar cu totul și cu totul din greșeală. Noroc însă că doctorul a crezut că i-a căzut piatra din tavan și, în timp ce-și tampona cucuiul din chelie cu vată îmbibată cu spirt, le atrase tuturor atenția să nu mai vorbească tare și să fie foarte atenți la colții stalactitelor. După cîteva zile de la această expediție, în ziarul județean apăru un articol destul de amplu, reluat apoi în esență și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și-și dădură cu părerea, consumând pe alocuri întreaga producție pe anul în curs de hamei prelucrat în stare lichidă. Proaspetei autoare de romane nu-i era nici bine, nici rău. Căpătase impresia că se plimbă printr un oraș de vată, alături de un individ bicefal și patruped, care zâmbește cu două rânduri de guri, ciudățenie care, privită la lumina lunii, părea totuși un tovarăș de drumeții noctam bule cât se poate de potrivit. Gândind că destinul avea să i se schimbe
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
viața cu lux de amănunte, în timp ce-și număra degetele de la mâini, sperând de fiecare dată să nu mai iasă douăzeci și ceva, și se lăsă condusă mai departe, și mai departe, tot mai adânc în orașul ăsta de vată, cu trotuare îmbogățite cu noi întâmplări eroice, vesele, triste și, mai ales, penibile, acoperite cu un polei cleios și jegos și răsfrânte într-un cer negru, ca o firmă de pompe funebre. Lansarea primului roman, ca și prima mare iubire
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Cu singura deosebire notabilă că, în cazul primei mari iubiri, nu fusese nevoită, la sfârșit, să țină și un discurs. Tristețea fagotului meu mirosea a acrișor de sub coperta proaspătă, și Melania își aruncă leneș privirea dincolo de geamul librăriei. Orașul de vată îi făcea cu ochiul din felinarele care se stingeau, zâmbindu-i parcă ironic, în timp ce iubitul ei bicefal și patruped se îndepărta ubicuu în direcții opuse, fracturat în două părți. Aproape egale. DRAGĂ DOMNIȘOARĂ, SUNT GIGI PĂTRUNJEL Hm... Își spuse Gigi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de rău. Se întoarse în casă și se așeză pe marginea patului. Ridică pantalonul pentru a verifica starea. Pielea se crăpase în câteva locuri, coaja apăruse deja pe răni pentru a o proteja. Nu era grav, dar era dureros. Căută vată și spirt și dezinfectă rănile. Usturimea medicamentului o resimți până în vârful degetelor de la picioare. Strânse din dinți și închise ochii, de parcă acestea ar fi diminuat cu ceva durerea. O căldură plăcută se răspândi apoi ca un fluid, prin tot corpul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dea pe mîna poliției! Pe mîna parchetului. Intră fiul, Edi, bătut, cu haina ruptă, ochiul vînăt. BUNICUL: Edi! Ce-i mă cu tine? GETA: Edișor! Cine te-a bătut? EDUARD (cade pe canapea distrus, imediat Bunica aduce un tampon de vată, îl oblojește la ochi, toți îl înconjoară): Uf, ce mi-a făcut deșteptul ăsta de tata! SONIA: Ce ți-a făcut? EDUARD: Se pare că a scris o nuvelă, o povestire, naiba știe. BUNICA: Ce "se pare"? Chiar a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ca și tatăl tău, nu-ți fie frică. Ce crimă, tovarășul Rogoz? Totul e imaginar. Dacă lucrurile s-ar fi petrecut În realitate, am fi știut, am fi aflat din ziare, de la oameni, o astfel de faptă nu trece neobser vată În orașul nostru. — Așa e, dom’le, nici eu nu am auzit nimic, a zis cu hotărâre Tronaru. — Și dacă n-ai auzit dumneata Înseamnă că nu s-a Întâmplat? l-a contrat Costel Costan. Cine ești dumneata să știi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
haine și atât. Ia stai puțin. Se pare că actorul ăsta luptător începe 88 să aprecieze jocul. Tocmai pentru că tăcerea e arbi tru. Îi dă nebunei bluza jos. Cu forța. Surpriză. Kinder cu surpriză. Nebuna are un sutien umplut cu vată. Sau dublat. Sau nu e clar. Poate că are două sutiene. Sau trei. Sau cine știe. Aha. Deci n-avem țâțe. Lupta continuă. Nebuna se întoarce și-l privește. Cel puțin așa mi se pare mie, fiindcă s-a făcut
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cu majusculă, parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se descalță bătrâni cu mădulare ruinate. Băbuțele oftează cu năduf, spre seară se-aud împerecheri în stuf. Tot acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de vată de zahăr printre statui de nimfe pe care voi să le perpetui. — Eu zic, îi spuneam... eu zic... că ce e între noi e o treabă așa și pe dincolo. A râs carnasier, cu capul dat pe spate, limba vibrând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ai unor cavaleri pe care îi va putea regăsi ( nu are nicio îndoială, din acest punct de vedere), după terminarea spectacolului, în cârciumile pline de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut și cei doi bărbați care jucau table, trecuse pe lângă ei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Întîi foamea, simțită ca-n poveștile de război, pericol de moarte, sfîrșeală haină și de nelecuit. "După legea cîinilor flămînzi" fură, cînd omul se răcorește la o cișmea, struguri de la un oltean. Și "ghearele ciorilor din burtă erau acum de vată." În feluri multe, foamea revine în momente de cotitură a poveștii. Foamea de niște haine omenești, plătite cu muncă de hamal, la primele ore ale dimineții, cînd cărăușii locului dorm. Cu romanțuri bulevardiere, bune de încîntat damele singure din Basarab
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
scot la iveală, în spatele marilor pierderi, scăpări de duzină? Nu pornește avalanșa dintr-un bulgăr de zăpadă? Pe deasupra lor, a acestor mecanisme în care, neexistînd seriozitate - totul nu-i decît o glumă - nu există nici iertare, e-un luciu de vată de zahăr. Bucuria sărbătorească de care ne lăsăm cuprinși, păcălindu-ne, de fiecare dată cînd începe să ningă.
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
poimâine", diluviu al vieții, dar și al artei prefigurând sfârșitul universal, ce cară noroios, precum furtuna arbori smulși, chipurile celor morți, resuscitate: "îmi răsări/ în față imaginea mamei mele moarte, c-un ochi/ vag întredeschis și alb, cu șuvițe de vată/ în amândouă nările". Această modalitate poetică e adusă la perfecțiune în Simple ecouri, unde subtextul tragic dinamitează așezarea părelnic liniștită a cuvintelor ce compun relatarea unui fapt divers. Atunci când poetul enunță: "Cer de septembrie. Starea de sfâșiere,/ aparent nejustificată" și
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
cu tristeți de jucărie, a unei păpuși: "Biserica de mucava pentru pitici/ plînge în dangăte slabe și mici./ Sicriul de carton e pregătit,/ pe drum de hîrtie convoiu-a pornit:// cai de lemn și dric de ciocolată,/ popa cu barba de vată/ un arlechin, cu haine bizare/ și sora madonei, mai mare." Pe urmă, alte exerciții, în proză. Contemporane cu poezia și dincolo de ea: 1927-1938. Fragmente eseistice, meditații lapidare, expediate în cîte-o constatare cu valoare definitivă: "Oamenii sînt proști și inumani." Sau
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
Iordachescu Ionut Cristian Tudor Popescu, ”luminat de duhul Sfânt”, revine cu o completare la editorialul ” Tămâia și vata din nas” publicat sâmbătă pe gândul.info. Jurnalistul propune acum, în tonul ironic ce-l caracterizează, o altă soluție pentru cazul Sergiu Nicolaescu, diferită de incinerare și înmormântare. ”Revin, cu scuze, asupra articolului ”Tămâia și vata din nas” întrucât, în
Erata lui CTP la editorialul ”Tămâia și vata din nas” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80419_a_81744]
-
la editorialul ” Tămâia și vata din nas” publicat sâmbătă pe gândul.info. Jurnalistul propune acum, în tonul ironic ce-l caracterizează, o altă soluție pentru cazul Sergiu Nicolaescu, diferită de incinerare și înmormântare. ”Revin, cu scuze, asupra articolului ”Tămâia și vata din nas” întrucât, în cursul zilei de duminică m-a luminat Duhul Sfânt și azi zisul text mi se pare cât se poate de patetic, intimist, antiortodoxist și rupt de mase”, își începe jurnalistul erata. ”Odată cu decesul, trupul neînsuflețit al
Erata lui CTP la editorialul ”Tămâia și vata din nas” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80419_a_81744]
-
kitsch fenomenal și o încercare eșuată din start de a copia târgul similar din Piață Primăriei din Viena", precizează bloggerul. "Statuia lui Heliade Rădulescu, înghesuita de corturi mizere și butoaie pe care se poate servi ce se cumpără de la tarabe - vata de zahăr, un vinuleanu fiert, o bericioaică rece, un Kurtos Kalac aburind, sau - de ce nu? - o tăvița de carton îmbibata în ulei, dar doldora de hamsii prăjite, Eforie Sud-style", remarcă Raiden, adăugând că "profesioniștii în organizarea evenimentului au avut grijă
Rezistența Urbană atacă "legiunile" lui Oprescu by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80430_a_81755]
-
cu scăunele pliante pe care să se așeze la cozile infernale, procurarea de oase afumate, văzută ca o mare victorie a familiei, dispariția din comerț a chibriturilor, brichetelor, șampoanelor, săpunului, rujurilor și fardurilor, mizeria alergăturii disperate după un pachet de vată medicinală, stupiditatea "cazonă" a milităriei feminine pe timpul facultății: totul se arată și se înlănțuie, în decăderea generală a unei țări duse, în paranoicul discurs oficial, pe cele mai înalte culmi de civilizație și progres. Finalul Sandei Cordoș, foarte bun, este
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
Maxam compot de ananas cubanez, țigări BT; la Crevedia pentru ouă; la shopuri pentru cafea Alvorada și ciocolată Toblerone; la magazinul Victoria pentru chiloți tetra și cisme de cauciuc; la Menaj pentru Dero și cablu coaxial; la Farmacia 1 pentru vată și medicamente de import; la magazinul Vidra, cu sediul la Orăștie, pentru cojoace Alendelon; la Cugir, pentru mașini automate de spălat; la Carne, pentru carne”...(mă-ndoiesc că un student de-al meu ar pricepe această frază: și totuși, ea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tine este pusă acolo, ți-o agăți de gât, săruți icoanele cata petesmei, străbați naosul către ieșire, simți în suflețelul tău certitudinea că ești pregătit pentru începutul drumului tău lung și întortocheat către dragostea pură. forme de aer, mașini de vată, ocean mâncam mașini de rugină și visam la gustul mașinilor de vată când te-am cunoscut respiram contururi de tablă, pășeam pe cuie și schele eram numai o formă a aerului dansam, nebun, pe plopi înalți, de carton, de funingine
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
petesmei, străbați naosul către ieșire, simți în suflețelul tău certitudinea că ești pregătit pentru începutul drumului tău lung și întortocheat către dragostea pură. forme de aer, mașini de vată, ocean mâncam mașini de rugină și visam la gustul mașinilor de vată când te-am cunoscut respiram contururi de tablă, pășeam pe cuie și schele eram numai o formă a aerului dansam, nebun, pe plopi înalți, de carton, de funingine când ți-am dat, pentru prima oară, binețe scriam pentru fete frumoase
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
trupul ființei iubite, fără de care oasele nu ar sta la locul unde sunt puse. șase deasupra: trebuie să acorzi respectul cuvenit obrajilor, cu ei poți să distrezi ființa iubită, strâmbându-te, râsul întărește dragostea, o schimbă în zahăr cándel, în vată de zahăr, în miere de albine care populează florile de tei, care apar în luna mai să îți aducă aminte că trebuie să iubești în fiecare zi cu o dragoste mai bine șlefuită, care să semene din ce în ce mai bine cu măiastra
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
hidrogen peste privirea ta verde, țâșnind din ochii căprui atomii de carbon peste povestea noastră din beijing, unde oxigenul lua forme de dansatori pe străzi ultimele stive de toamnă, ruginii și cu miros proaspăt de apă ne întâmpinau magaziile de vată de zahăr își rupeau ușile prin zâmbetul tău. am trăit tot cu tine și nu pot adulmeca tristețea ta liniștit în ciuda oamenilor de zăpadă deghizați în pinguini a cerșetorilor deghizați în nuferi a dorințelor deghizate în cuvinte. de fapt, tristețea
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]