203 matches
-
cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse, de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
8. Privire istorică și ecumenică asupra icoanei ...................................... 41 8.1. Secolele I‑VIII ................................................................. ........... 41 8.2. Începând cu secolul al IX‑lea ..................................................... 45 6 Cuprins 8.3. După secolele XII‑XIII ............................................................... 50 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea .............. 52 Capitolul ii: Influența antichității asupra Renașterii. Figuri importante din Renaștere ..................................................... 55 1. Cultul pentru antichitate în epoca renascentistă. Influențe culturale .... 55 1.1. Perioada elenistică ................................................................. ..... 55 1.2. Perioada romană ................................................................. ........ 58 1.3. Antichitatea târzie ................................................................. ...... 59
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau ființă multe școli de pictură re‑ ligioasă. Pictura școlilor este rafinată în scheme, în proiecte, în tehnică, în compoziția scenelor. Acum, apariția icoanelor de dimensiuni mai reduse, de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artiștilor în timpul întâlnirii speciale din capela Sixtină, din 7 mai 1964. Din această colaborare, biserica speră într‑o epifanie reînnoită a frumo‑ sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în consecință "angajamentul pentru dreptate", potrivit rolului, vocației și condițiilor fiecăruia" (Donati, 2002, pp. 320-321). În Biserica Ortodoxă, nu au avut loc mari "reforme" de natură doctrinară, așa cum s-a întâmplat în Biserica Romano-catolică, mai ales la cele două Concilii Vaticane (cel din 1870 și 1960-1965). Pentru Biserica Ortodoxă, dimensiunea socială este parte componentă a ființei Bisericii. Dimensiunea socială nu îmbracă o formă ideologică și nici doctrinară în sens de separare principială, ci ea este o manifestare care condiționează ajungerea la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
parlamentului civil. Atacul continuu și aproape concertat asupra Bisericii lui Hristos părea să fie încununat de succes. Puterea temporală a papalității a fost desființată, iar Biserica îngenunchiată. Această situație va dura până în iunie 12 când Benito Mussolini va delimita Statul Vatican a cărui conducător este papa, situație care se menține și astăzi. Nimeni n-a realizat însă - conchide Paulescu - că de fapt prin această evoluție a evenimentelor a fost spălată pata rușinoasă de pe obrazul Bisericii Creștine, dată de puterea temporală pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
al Bibliotecii Naționale. Filip al II-lea a dotat mănăstirea din Escorial, pe care a fondat-o în 1563, cu o bibliotecă bogată. În 1571, familia Medici deschidea publicului savant din Florența biblioteca lorentină. În aceeași perioadă se dezvoltau biblioteca vaticană la Roma, biblioteca marciană la Veneția, cele ale universităților din Oxford și din Cambridge etc. Colecțiile de manuscrise și de texte tipărite realizate de către umaniștii, erudiții și savanții Renașterii au venit adesea să îmbogățească aceste mari biblioteci. Unele au servit
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
diocezei locale înainte de a fi publicat; aici își au originea Nihil obstat (nimic nu împiedică) și Imprimatur (poate fi tipărit), care figurează încă în cărțile catolice. La Roma, Pius al IV-lea creează Tipografia Poporului Roman (care va deveni tipografia vaticană) pe care o încredințează lui Paulo Manuzio în 1561, pentru a pregăti edițiile oficiale ale Bibliei, ale textelor Sfinților Părinți, ale decretelor și Catehismului conciliului celor 30. El pretinde chiar să i se rezerve privilegiul exorbitant al tipăririi cărților liturgice
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
la rândul lor, daunaștere la alte povestiri― (Mihali 2001: 109). Povestirile consolidează spațiul, limitele sale. Muzeul este, fără Îndoială, un spațiu dedicat aducerii aminte; el perpetuează memoria și o 1 Deși câteva mari instituții luaseră deja ființă (Musei Capitolini, Musei Vaticani, British Museum) primul muzeu public, În Întelesul instituției de astăzi, este considerat Muzeul Luvru. Eilean Hooper-Greenhill În eseul său, ―The Museum in the Disciplinary Society‖ comenta că Revoluția Franceză a creat condițiile necesare „nașterii unui nou adevăr, a unei noi
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
și din teritorii. Niciun semn că ar fi ajuns la destinație. Europa hotărăște să nu discute despre așa ceva. Cele paisprezece înalte autorități creștine din Ierusalim au adresat, în 2006, opiniei publice internaționale un apel chemând la reexaminarea statului Ierusalimului. La Vatican tăcere, și niciun rând în ziare (cu excepția franțuzescului La Croix). Raportorul special al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în Palestina, sud-africanul John Dugard, a remis în 2007 Organizației Națiunilor Unite un raport detaliat asupra unui apartheid în curs de instaurare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chiar dacă în realitate în Apografo această apare că: "Die x D oct.bris 1513". [A se vedea Figură 1] O altă versiune manuscrisa a faimoasei scrisori copiată într-un volum Barberini, care acum se află în arhiva de la Bibliotecă Apostolica Vaticană, ne arată dată "Die x octobris 1513". Cum se considera în general că volumul Barberini a preluat informațiile din Apografo, aceasta confirmă pur și simplu varianta noastră de înțelegere în care apare luna "octobris" din Apografo, chiar dacă în versiunea Barberini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ne fă fede lo essermi ridutto în villa...". 44 I. Imberciadori, "I due poderi di Bernardo Machiavelli, ovvero mezzadria poderale nel '400", în Studi în onore di Armando Sapori, vol. 2, Cisalpino, Milano, 1957, ÎI, pp. 833-846 (839). 45 Bibliotecă Vaticană, MS Barberini lat. 5368, si aceasta la sfârșitul secolului al XVI-lea, însă este în mod clar derivată din Apografo Ricci. J. E. Law și M. Davies au susținut că volumul Barberini ar putea să conserve variante ale textului din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dar nu avea voie să se deplaseze în alte locuri. Casa parohială era în apropierea sediului securității de unde era veșnic urmărit. Era un apostol cu un moral foarte ridicat, și știa că este urmărit, dar cu toate acestea asculta radio Vatican. Aici la Tg. Jiu, când comuniștii i-au interzis să poarte haina franciscană, el a răspuns categoric: „Nu vă convine haina de preot franciscan, voi purta hainele mele de episcop cu sfânta Cruce!” Răspunsul acesta de împotrivire i-a pus
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în 1492 are loc colonizarea americii. Începând din secolul al XVI-lea, apar Reforma și Contrareforma catolice. Urmează anul 1789 cu revoluția Franceză și persecuția Bisericii. În 1811, Papalitatea este umilită de Napoleon și deposedată de averile sale. La conciliul vatican I (1868-1870) au fost definite primatul și infailibilitatea Papei. Un alt moment semnificativ din istoria catolicismului este reprezentat de confruntarea dintre Biserica catolică și știință în privința originii speciei umane. Biserica catolică a condamnat evoluționismul în 1859. În 1950, Biserica catolică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Papei Pius al XI-lea, au fost inițiate chiar săpături arheologice sub catedrala Sf. Petru, în vederea dezvăluirii mormântului «întâiului Papă», cum este considerat apostolul Petru, și «primus inter pares».”; b) dogma infailibilității papei. A fost proclamată în 1870 de conciliul vatican i. Conform acestei dogme, cuvintele rostite de la amvon de către Papă sunt infailibile; c) filioque. În conformitate cu doctrina catolică, Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Biserica Ortodoxă susține că el purcede doar de la Tatăl; d) dogma Purgatoriului. În tradiția catolică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al rătăcirii într-un alt spațiu decât cel părăsit acasă, mereu actualizat. Activitatea culturală a lui G. cunoaște după 1957, anul când devine secretar general al Societății Academice Române de la Roma, o efervescență deosebită. În aceeași perioadă colaborează la Radio Vatican, secția română. De asemenea, este prezent cu oarecare regularitate în paginile „Stindardului” münchenez. În 1959 emigrează în SUA, stabilindu-se la Philadelphia, unde înființează și conduce câțiva ani săptămânalul „The Italian-American Herald”. Concomitent colaborează la „Evening Bulletin” din Philadelphia sau
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul Nicolae Iorga. Aceste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
perioada 1912-1916, Karalevskij a promovat ideea dezvoltării și continuității Revistei Catolice. L-a propus pentru colaborare pe istoricul I.C. Filiti, care se afla la acea dată la Roma, cercetând arhivele romane 373. A popularizat foarte mult revista în mediile Bibliotecii Vaticane și ale Arhivelor Secrete Vaticane 374. La 20 februarie 1914, îi scria lui Netzhammer: "Această revistă a devenit foarte interesantă și sper că va avea în viitor același succes"375. Șase zile mai târziu, i-a trimis o nouă scrisoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ideea dezvoltării și continuității Revistei Catolice. L-a propus pentru colaborare pe istoricul I.C. Filiti, care se afla la acea dată la Roma, cercetând arhivele romane 373. A popularizat foarte mult revista în mediile Bibliotecii Vaticane și ale Arhivelor Secrete Vaticane 374. La 20 februarie 1914, îi scria lui Netzhammer: "Această revistă a devenit foarte interesantă și sper că va avea în viitor același succes"375. Șase zile mai târziu, i-a trimis o nouă scrisoare, în care mărturisea faptul că
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre, director al L'Osservatore romano președinte; Contele Cavaler al Ordinului Marii Cruci, Dr. Ing. Franco Rotti, președinte al Consiliului central al guvernatorului orașului Vatican membru; mons. Dr. Giuseppe Monti, înlocuitor la cenzura cărților, profesor la Facultatea Teologică din Lateran secretar general 835. Referitor la invitați, aceștia au fost grupați în trei categorii: 1. reprezentanții ziarelor catolice cu apariție zilnică și săptămânală (împărțite astfel de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
informații referitoare la participarea presei catolice românești, în publicațiile catolice din țară. De exemplu, într-un articol dedicat acestei manifestații realizat de preotul Dr. Petru Pal (unul dintre reprezentanții României la Expoziție) și apărut în Lumina creștinului intitulat " Inaugurarea expoziției vaticane a presei catolice mondiale" se făcea o comparație între modul în care s-a prezentat acolo presa catolică din România, față de cea din celelalte state catolice, în termeni foarte tranșanți: "E impozant să vezi prin pavilioane pereți acoperiți cu pozele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
adresată Ministrului Afacerilor Externe, Grigore Gafencu 951. Importanța acordată presei s-a lovit de colaborarea nesatisfăcătoare a instituțiilor diplomatice române cu serviciul de presă al Statului Papal ceea ce a dus uneori la o atitudine ostilă la adresa României, manifestată în presa vaticană. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către reprezentanții țării noastre în Statul Papal; cauza au constituit-o informațiile insuficiente pe care le trimiteau instituțiile de presă, dar și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bună cu organele mediatice de la Vatican (care cum a reieșit din informările diplomaților români de pe lângă Sfântul Scaun manifestau o atitudine "pozitivă" față de România), s-au propus măsuri (de către atașații români la Vatican) menite să ducă la eficientizarea comunicării cu presa vaticană 954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la București, care putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1914. Ruiz Sanchez, J.L., Prensa y propaganda catolica (1832-1965), Universidad de Sevila, 2002. Wiercinski, Felix, Căsătoriile mixte, Editura Presa Bună, Iași, 1928. V. Surse internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea http://www.vatican.va/holy father/pius xi/encyclicals/documents/hf p-xi enc 19031937 divini-redemptoris en.html http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/documents/vat-ii cons 19651207 gaudium-et-spes en.html http://www.vatican.va/roman curia/pontifical councils/pccs/documents/rc pc pccs doc 23051971 communio en.html http://www.communio-icr.com http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/documents/vat-ii decree 19631204 inter-mirifica en
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]