6,807 matches
-
ei și foșnind hârtii /vorbesc în germană și-n medicală /mă ating cu mâinile lor calde /.” (6). Înseamnă să ai în preajma ta pe acei îngeri păzitori, care ,,poartă nume de-o clipă /Martina, Nicole, Maria, Francesca /Stephanie /îngeri ce poartă veșnicia-n aripă /îngeri de dimineață, de zi și de seară /îngeri de noapte /toți albaștri...”. Ei se numesc generic schwester (3). Înseamnă să o ai în preajmă pe ,,...Claudia /îngerul meu cel mare și bun /ce mă scoate în fiecare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
un dar de la Dumnezeu... A « zidit » ceva în noi, a învesmântat în straie ale biruinței”. Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
pe masura ce trec anii, astfel că se poate întâmpla să treci prin situații stresante tocmai din cauza faptului că în prezent, nu mai ai același entuziasm pe care il aveai cu ceva timp în urmă. Unele pasiuni sunt facute să doreze o veșnicie, altele se pierd pe parcurs. Accepta lucrul acesta, descoperă ce îți place și fii pregătit să îmbrățișezi nouă oportunitate. Nu este întotdeauna ușor, însă, atâta vreme cât prezentul nu îți mai oferă satisfacție, ba mai mult, te consumă peste măsură fizic și
CUM SA EVITI SURMENAJUL LA LOCUL DE MUNCA? [Corola-blog/BlogPost/94030_a_95322]
-
Eminentul Om de Știință, cel mai mare istoric al românilor și românității! Așa apreciază șleahta care conduce tot ce mișcă în România! Dumnezeu să-l ierte și să-l aibă în pază. Îl plâng din suflet. S-a mutat în Veșnicie asemenea unui apostol - Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Prin remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament, nouă tuturor, trei cuvinte: „Basarabia e România! „. Marele Maestru al Demnității naționale a plecat la „Întâlnirea cu Mareșalul” - Ion Măldărescu Atunci când ne confruntăm cu o pierdere ireparabilă, cum este cea a eminentului
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pitici de turtă dulce și staniol cu licurici în explozie și crengi de brad CA S| UIT ar fi bine dacă și Dumnezeu ar trece cu sania pe aici și mi-ar injecta în venă o picătură mai mult de veșnicie peste urâtul din minte măcar acum măcar în noaptea asta de oțet și de fier când e prea târziu și sufletul nu știe încotro s-o ia printre atâtea ziduri și mi-e amar amar CA S| UIT ecou de
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
scris, în ce mai credem sau nu, fiecare și câteodată, ne-am fi întâlnit în vis, sub îndoita somnului ninsoare. Dar n-ai vrut să mai aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în miezul ei, adânc dospește, cât o nucă amară, drojdia Morții. Și lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
care alerga după îngeri în brațele mele frînte ca niște lujeri de crini, bucuros că se întîmplă totul într-o clipă așa cum înfloresc pe cer fulgerele iar printre ele aleargă îngerii să o salveze încă o dată, trist că apoi vine veșnicia din care numai frumusețea ei mai revine ca o suferință pe care n-o mai pot obloji cu nimic, om ca toți oamenii aruncînd ultima carte în joc, fără să fi știut cum se trișează cînd rămîi singur cu toți
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
pe care o fetiță cu codițe blonde și funde albastre îl trece în fiecare duminică De mînă cu bunica ei Pe drumul lor spre Catedrala din centrul Sibiului. Roma și pinii ei Roma și pinii ei Aievea îmi vorbesc Despre veșnicia sufletului Precum biserica mică de pe dealul Apoldului. Sau Bucuria de a ști Că ocrotirea vine de Sus. Acum La picioare Marea. De neîmblînzit. în Olimp Doar cîțiva mai scriu poezii. Homer obosit Perie caii Și-și spune că marea nu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
în oasele de piatră și-un murmur lung de rugăciune se strecoară prin flori de măceș precum albinele roind în clopotnița neagră a bisericii țintind în călcîiele norilor - din vale urcă praful și claxoanele mașinilor odată cu turiștii veniți să filmeze veșnicia despuiată pe vîrful unui munte amurgul întețește încă o dată rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci și țigări aruncate-n fîntînă se stinge viața vrăjitoarei - adierile rășinii de brad împrospătează pînă-n zori aerul satului învăluit în neguri deasupra
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
frig să rămîn nemișcata multă vreme, așa că am izbit cu piciorul pămîntul înghețat și am început să-mi frec corpul cu brațele, ca să-mi mențin sîngele în mișcare. Timpul deabia se tira. Mi se părea că stau acolo de o veșnicie. Apoi, într-un scurt răstimp în care vîntul s-a oprit, am auzit un tînguit încet, intermitent, de undeva din stînga mea. Împietrita, mi-am ținut răsuflarea, ascultînd încordata. Vîntul s-a pornit din nou cu putere, acoperind sunetul de
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
recunoscători, căci un Dumnezeu atent și onest ne va fi promis eternitatea și fără pic de ipocrizie ori condescendență chiar ne-a dat-o, lăsîndu-ne să lucrăm la ea încă din timpul vremelniciei de țărînă. Trupul e singurul pașaport către veșnicie. Trupul - unul singur și nesupus alegerii - este singurul care ne dă o infinitate de alegeri. - Și tu, tu cui te lași moștenire?, făcu Orlov. - Nimănui. - Adică mie... Drept răspuns, Moștenitorul se scurse agale către birou, așezîndu-se în jețul lui dîn
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
elevi și învățături. Din inima deșertului - Steaua ta va străluci, din nou - Bagdad, Bagdad Zbor, zbor, zbor! 2. Cît nisip și deșertăciune vor trebui curățate din ochii soldaților americani. Lacrimi de stea cad pe creștete de copii, bandajate, strigîndu-și Durerea, veșnicia, istoria. Tancurile timpului și ale morții, ale războaielor, ale Armaghedonului Pot fi oprite doar cu sufletul. Cu trandafirul alb al sufletului. Adus, în zbor, de Prometeu! O imagine contrast: Prin fum, foc și explozii un om, un irakian Sădește și
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
greul pământului Îmi pregătește plutirea. * * * O ciupercă - meninge Otrăvindu-ne visele. Devălmășia îmbuibării Această planetă carnivoră Devorându-și mutanzii. Ducă-se-n nesfârșirea fără-de-lumi Această ghiulea... Pregătiți-mi un altfel de trup, Altundeva - pe altă planetă, Unde să-mi încep veșnicia. * * * Un urlet de sunete și culori cutreieră orașul dimineața. Alungați tot mai des Din pădurea interzisă, Cu ochii scoși Poeții cântă în neștire. Niște închipuiți hrănindu-se Cu starea metafizică a materiei, Ce ucenicie în deșert Pentru slujitorii speranței...
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
liberă să nasc, liberă să văd, liberă să-mi rotunjesc coapsele, liberă să-mi adun strălucind rămășițele între două valve pe promontoriul unui sex al cunoașterii culpabile ca loc geometric al tuturor proiecțiilor mele despre El așa petrecându-mi eu veșnicia recentă în torpoare, cu ochii pe ceas și adulmecându-L, un cal roșu își soarbe jăraticul direct de pe buzele mele de ceramică în timp ce aud cum se desface-n mine botul mugurelui de alun cum ochiul hipermetrop al liniștii din pământ
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
bagatelă, telefonul un lux delicios, toboganul nu se mai strică, liftul te înalță pînă în paradis, discuți cu îngerii, zmulgi pene din arhangheli drept suvenir, mai că nu te-ai da întors în camera de tocat litere, ai rămîne o veșnicie de trei-patru săptămîni printre dînșii, vioi, curios, gîndindu-te la un reportaj senzațional, feeric etc. Principalu-i să poți scrie!
Zmulgi pene din arhangheli drept suvenir by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14924_a_16249]
-
captivat vreme de doi ani: Universitatea Stanford este atât de surprinzător de paradisiacă, cu pajiști atât de însorite și de frumos mirositoare, încât ai putea crede că aici te poți hrăni cu roadele copacilor și că poți trăi fericit o veșnicie întreagă. Studenții se plimbă cu bicicletele printre peluze minuțios întreținute, cu arbori în floare și statui ale lui Rodin, pedalând spre clădiri care poartă numele unor filantropi ca Gates, Hewlett și Packard. Toată lumea pare fericită, deși există un bine-cunoscut fenoment
Cea mai bună școală de bussiness din America vine la București by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82346_a_83671]
-
să-ți educi Povara mâinilor. Lucru mărunt dar Cu bucurie pentru cei ce o vor izgoni Din tine ca și cum ar face-o pentru ei. 16 martie 2004 * 1 Rămânerea în loc e o pagină ruptă Când te oprești în somn, în veșnicie. Acel ce bea din greșeală din cupa De jad plină de elixir își dă spiritul acestei ruperi sub arome Și inima se dezleagă de om Bătând în ritmul civilizațiilor ascunse. Cântați, voi, îngeri și copii, Mai bine să-mi aud
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
cineva lângă patul ei. Cât despre moarte, ea era o veche cunoștință. O declară într-o pagină greu de uitat: "Mă uit la ceas. Ceasul mi l-a dat mama mea, atotputernică și nemuritoare, care zace în țărână de-o veșnicie, de ieri, de acum... Mă uit cu efort la cel de-al doilea ceas de pe lada patului, la ceasul tatălui meu atotputernic și nemuritor, un ceas bun și foarte durabil, pe care și l-a cumpărat bucuros cu vreo câteva
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
o seamă din baladele sale. Le regăsim pe toate, însoțite de copioase note și comentarii, în volumul apărut recent. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu ostenește însă în Villon (s-ar fi putut spune și întru Villon dacă prepoziția nu era sleită după un sălbatic viol colectiv), așadar se dedică tălmăcirii lui de peste o jumătate de veac. I-a dăruit, vasăzică, lui Villon
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
se vindecă și ele sub soarele blând. Unul dintre acele momente ale primăverii când ai impresia că lucrurile ezită înainte de-a o lua și anul acesta de la început, parcă de teamă să nu-ți inoculeze cumva indecenta iluzie a veșniciei. Era un bătrân extrem de curat, îmbrăcat cu grijă de sine - acea eleganță puțin vetustă care se datorează întotdeauna ideii celuia în cauză că un bărbat nu poate ieși în lume fără o serioasă revizuire a ținutei înainte de-a deschide
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
-mi duce mai departe neliniștea plăsmuită din fum și zăpezi cu eul proptit de cealaltă parte a nopții Ritual Pe zăpada paginii mele o sărbătoare a florii de gheață în iarna ce ne unește îți nasc un poem mica lui veșnicie să-mi umble prin suflet sub ninsori se încheagă bulbul speranței percepută cu ochiul din suflet (un fel de prizonier al singurătății) se naște o margine spre care și marea tânjește cu pulsul ce biruie țărmul sângelui meu Amprente Acest
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
pare cerul luminat Și nici un prag cărarea n-o împarte, în fiecare zi sunt mai departe De porțile visatului palat; Dar merg întruna, liber și supus, Pe drumul care nu se mai încheie, Doar cu visarea, flamură și cheie, Sub veșnicia stelelor de sus Și îmbrăcat în scut de amăgiri Privesc râzând pădurea de pumnale; Se lăfăie în clipele egale Ceasornicul cu limbile subțiri, Și solii toamnei serilor mă cer Când luna-ntinde pacea ei regală; în amăgire crește cer din
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Pillat care trece frumos de la simbolism la tradiționalism, iar apoi la un clasicism senin și nobil. După cum P. P. Negulescu extrem de solid gînditor, aproape complet trecut cu vederea în ziua de azi, dar care reprezintă și el o excepție printre veșnicii dilematici interbelici. Dar, pînă la urmă, cine caută răspunsuri convingătoare la dilemele românești ale secolului nu le va găsi între cele două războaie, nici simbolic, nici teoretic. închid paranteza. Pe locul doi, și strîns legat de prima observație: debarasarea de
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
de veacuri Ne e mama și stăpâna. Într-o lume fără moarte Ne-a unit dorul de țară Buchisind a vietii carte Într-o limbă milenara Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Suflet dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova emiesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciana. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]