170 matches
-
amant sălbatic, urmându-și instinctul, în ciuda faptului că e om de lume, cultivat, exigent. Își trăiește pe deplin clipa, arborând stindardul abolirii pudibonderiei și căderii tabu-urilor ș.a.m.d. Din acest punct de vedere, mesajul polemic al cărții include veștejirea mentalității ipocrite, întreținute ani în șir, artificial și nesănătos, de recent defuncta ideologie colectivistă. Spre a-i face parcă în ciudă, autorul nu ezită să-și agrementeze relatarea cu cruzimi de limbaj, mai ales cuvinte numind părți anatomice și acte
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în artă: amestecul genurilor de jos cu cele de vârf în literatură, trecerea repetată de la ziarele liberale la cele conservatoare, editarea unor calendare populare și conducerea unor reviste de prestigiu, morga directorului de Teatru Național și statutul asumat al birtașului, veștejirea puterii oligarhice, a mediilor academice și politice, dar și dorința de a fi recunoscut de acestea, de a i se acorda un premiu al Academiei sau de a primi un mandat de deputat ș.a.m.d. Toate aceste „duplicități” sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluiești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești” etc.), folosind parafraze pe teme biblice și insistând apoi asupra veștejirii păcatelor grele. Fire autoritară și dominatoare, Nifon nu pregetă, în numele unei sacre severități, să se amestece chiar în chestiuni a căror rezolvare, aparținând evident și „ariei” religioase, punea în discuție însăși autoritatea voievodală. Radu cel Mare, întâiul lui protector, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
dintre toate câte i-au fost date. Dragostea aceasta veche, de frate, i-a hotărât destinul, și nu numai pe-al lui: al aheenilor și al Troiei. Durerea Viața lumii, nașteri, pieiri, primeniri, treceri și stări și statornicii, creșteri și veștejiri, dezastre, prăbușiri și pustiiri peste care viața se întoarce în floare, marea și astrele, întinderi de pământ, râuri, fiare, păduri, toate vin și trec și stau, trainice în lungul timp, așezate pe temelii de nezdruncinat, urmându-se după legi neabătute
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
suc; Compoziția cantitativă și calitativă a nezahărului din suc; Conținutul în marc al sfeclei; Rezistența sfeclei la tăiere; Elasticitatea tăițeilor din sfeclă; Calitatea tehnologică a sfeclei este influențată la prelucrarea ei și de alți factori, cum ar fi: Starea de veștejire a sfeclei; Gradul de alterare sub acțiunea microorganismelor sau a altor factori (îngheț, dezgheț); Gradul de degradare ca urmare a unei depozitări îndelungate; Modul cum a fost decoletată sfecla; Cantitatea de impuritățI, ce afecteaza sfecla; Mărimea rădăcinii; Conținutul de substanță
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
raport dramatic este piesa Afaceriștii (reprezentată la Teatrul Municipal din București în stagiunea 1952-1953, publicată în 1953), satiră anticapitalistă vizând corupția, venalitatea și imoralitatea demnitarilor din epoca lui Carol al II-lea. Combinație stângace de teatru de bulevard și de „veștejire” vehementă a racilelor societății interbelice, Afaceriștii a fost promovată și elogiată în epocă, dovedindu-și ulterior perisabilitatea. Albăstrelele (editată în 1955) este o „localizare după o schiță de I. Gorelov”. Alte piese ale lui Ș. au ilustrat formula reconstituirii istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
A: Champion 50 WP -0,25 %; Funguran OH 50 WP-0,25 %; Super Champ Fl 2,4 l/ha (0,3 %); Gr. I: Mancoben 60 PTS-4 kg/t. Soiul Rege omologat în 2003 este rezistent al această bacterioză. 2.1.5 Veștejirea bacteriană Corynebacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens Boala este cunoscută în mai multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cunoscută în mai multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici la soia. Simptome. Plantele atacate prezintă o veștejire a frunzelor bazale, apoi pe măsură ce boala evoluează, se veștejește tot aparatul foliar. Frunzele au marginile răsucite spre partea superioară, atârnă în jos dar rămân mult timp verzi. În acest stadiu de atac simptomele pot fi confundate cu cele produse de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacteriene ce dau infecții sistemice (generalizate), în special în verile cu temperaturi ridicate (31șC). Prevenire și combatere. Ca măsură preventivă se recomandă folosirea seminței sănătoase din loturile semincere unde boala nu s-a manifestat. În cazul depistării unor focare de veștejire bacteriană în loturile semincere, plantele bolnave vor fi distruse prin stropiri cu soluție de sulfat de cupru 3 %. Boli produse de ciuperci 2.1.6. Antracnoza Colletotrichum lindemuthianumBoala este cunoscută în toate țările Europei încă din secolul trecut. În România
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în timp ce în depozite bacteria poate infecta chiar tuberculii fără leziuni dacă aceștia nu au coaja groasă și dacă temperatura este între 20 35șC. Bacteria are o activitate puternică, distruge pereților celulelor, circulă prin vasele conducătoare oprind circulația apei ceea ce produce veștejirea plantelor; țesuturile căpătă o culoare brună. Cercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. Bacteria trece pe tutun, regina nopții, ceapă, usturoi, praz, țelină, sparanghel, pe toate legumele vărzoase, ardei, cicoare, castraveți, dovlecei, morcov, floarea soarelui, zambilă, dalii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România este considerată boală de carantină deși, în Moldova a fost găsită încă din 1929. Pierderile anuale sunt relativ mici, deși uneori pot ajunge la 50 % (B. Plămădeală, 1987). Simptome. Plantele atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de uscare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor cu vase conducătoar, în apropierea tulpinilor subterane. Într-un stadiu mai avansat, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
expediatoare nu a existat bacteria, cel puțin în ultimii 2 ani de cultură. În depozite și centrele de ambalare trebuie respectate cu strictețe măsurile de igienă iar containerele și materialele de ambalat să fie noi sau dezinfectate. 3.1.8. Veștejirea bacteriană a cartofului Pseudomonas solanacearum Boala este foarte răspândită în zonele tropicale, subtropicale și temperate ale globului, în România fiind semnalată de Tr. Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Săvulescu în 1941. Este inclusă pe lista bolilor de carantină, deoarece poate produce pagube destul de mari (1-15 %) la cartof, tutun, vinete, ardei, tomate, banan dar, trece și la alune de pamânt, bumbac și ricin. Simptome. Bacteria oprește creșterea în înălțime veștejirea și îngălbenirea frunzelor. Deși, infecțiile se pot produce pe toată perioada de vegetație, cel mai mult suferă plantele tinere care se veștejesc rapid, frunzelor se brunifică fără a se răsuci (fig. 50). Țesuturile infectate se înnegresc, iar din secțiunile făcute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuberculilor Phytophtora erythroseptica Boala apare sporadic dar poate produce pagube de 10-15 % din recoltă așa după cum s a semnalat de către B. Plămădeală și I. Capșa în 1982. Simptome. Partea aeriană manifestă simptomele de atac abia la maturitate când se observă veștejirea, decolorarea și uscarea frunzelor bazale.Pe tulpini apar răni brune-negricioase, iar în tuberculi apar zone de culoare închisă mărginite de o dungă neagră, ce se vede prin coajă. Tuberculii bolnavi sunt veșteji, elastici, iar prin ochiuri se elimină un lichid
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de plantat se va face o sortare atentă, eliminând tuberculii moi (flasci) ce pot fi atacați de această ciupercă sau de către bacterii. Tratamentele executate în câmp preventiv pentru mană sunt bune și pentru putregaiul roz al tuberculilor. 3.1.13. Veștejirea în masă a cartofului Colletotrichum atramentarium Boala este cunoscută și sub numele de “coletotrichoza cartofului” în țările mari cultivatoare de cartof. În România a produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produs pagube mari în anii 1953-1954 în județele Bihor, Hunedoara, Cluj, Maramureș pentru ca apoi să se extindă în toate zonele mari cultivatoare, acolo unde nu se respectă un asolament riguros. Simptome. În faza de înflorire a plantelor se constată o veștejire bruscă a întregului frunziș, însoțită de răsucirea și uscarea frunzelor. Tulpinile rămân mai mult timp verzi, însă prezintă la bază crăpături de a lungul tulpinii prin care se observă o colorație cenușie-violacee. Tulpinile putrezite se usucă rapid, se smulg ușor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la vinete (1943) apoi în 1959. C. Dobrescu și A. Volcinschi o semnalează pe cartof și tomate. Simptome. Plantele atacate se observă mai ușor în timpul verii, când devin debile și își încheie ciclul de vegetație cu câteva săptămâni mai devreme. Veștejirea plantelor care apare de regulă după înflorire și poate avea loc treptat la întreaga plantă sau se usucă numai o parte a acesteia. Pe plantele atacate se observă târziu în toamnă pete brun-cărămizii, acoperite de fructificațiile ciupercii. La secționarea tulpinilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar întreținerea culturilor de sfeclă seminceră, sfeclă roșie sau de zahăr este un factor important în micșorarea procentului de plante virozate. Combaterea chimică a insectelor limitează răspândirea virusului. Bacterioze 3.2.4. Cancerul sfecleiAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens 3.2.5.Veștejirea bacteriană Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicu, agent de carantină internațională (a se vedea descrierea bolii la cartof). 3.2.6. Arsura bacteriană a sfeclei pentru zahărPseudomonas syringae Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor din culturile pentru semințe și la interval de 1-2 săptămâni se va observa și pe sfecla din anul I. Perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate scăzută, determină o veștejire ușoară a foliajului, condiție favorabilă pentru instalarea atacului ciupercii. Transmitere-răspândire. În perioada de vegetație ciuperca este răspândită de sporii de tip Oidium ce germinează ușor la suprafața frunzelor ușor veștejite. De la un an la altul ciuperca rezistă prin fructificațiile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puncte mici negre. Atacul se extinde și la frunzișul care se brunifică, se veștejește și se usucă. Plantele rămân mici, cu tulpini fragile ce se usucă înainte de vreme. Pe tulpini se constată cădera scoarței sfâșiate, iar pe rădăcini se observă veștejirea și putrezirea țesuturilor. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul pe resturile vegetale sub formă de spori în fructificații (picnidii). În primăvara următoare, pe vreme umedă, din picnidii vor ieși sub formă de cordoane, sporii ce vor produce primele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a vegetației, după înflorit. Primele simptome apar pe primele frunzulițe sub forma unor pete galbene-verzui, circulare, ce în scurt timp se brunifică. Pe plantele dezvoltate apar pe frunze, pete de 4-6 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune, care duc la veștejirea, uscarea frunzei și de pierderea frunzișului tulpinilor. Pe tulpini apar pete alungite de 5 mm în diametru, galbene-verzui apoi brune. Petele se pot uni și ca urmare apar zone mari, în care tulpina este brună de jur împrejur (fig. 81
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ale genului Fusarium. La alcătuirea asolamentului pentru cultura inului trebuie să se țină seama de cercul de plante gazdă al acestor ciuperci care, trăind pe resturi vegetale în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boli produse de ciuperci ale tutunului Putrezirea răsadului-Olpidium brassica; arsura răsadului-Olpidiaster radicis; putrezirea neagră a tulpinilor-Thielaviopsis basicola; înnegrirea tulpinilorPhytophtora nicotianae; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum-pătarea albă a frunzelor Phyllosticta nicotianae; ascochitoza tutunului Ascochyta nicotianae; antracnoza tutunului Colletotrichum nicotianae; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea; veștejirea fusariană-Fusarium oxysporum, var. nicotianae. Soiurile de tutun omologate în 2001: Burley 194, este rezistent la virusul mozaucului tutunului și la mană, iar soiul Molovata 155 este rezistent la virusul mozaicului tutunului și tolerant la mană. Soiul Burley 196 omologat în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produs pagube între 5-20 % la culturile din câmp deschis și 10-60 % în sere și solarii. Simptome. În prima parte a perioadei de vegetație, ciuperca produce o brunificare a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]