170 matches
-
Home/main) 1.1. Simptome la cartof Pe plante. Stadiul incipient al infecției în câmp este reprezentat de veștejirea frunzelor înspre vârful plantei în timpul temperaturilor diurne ridicate și de revenirea la aspect normal în timpul nopții. În cursul primelor stadii de veștejire, frunzele rămân verzi, dar mai târziu apare o îngălbenire și o necroză brună. De asemenea, apare epinastia. Veștejirea unui lăstar sau a unor plante întregi devine repede ireversibilă și duce la moartea plantei. Țesutul vascular în secțiune transversală prin tulpina
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
veștejirea frunzelor înspre vârful plantei în timpul temperaturilor diurne ridicate și de revenirea la aspect normal în timpul nopții. În cursul primelor stadii de veștejire, frunzele rămân verzi, dar mai târziu apare o îngălbenire și o necroză brună. De asemenea, apare epinastia. Veștejirea unui lăstar sau a unor plante întregi devine repede ireversibilă și duce la moartea plantei. Țesutul vascular în secțiune transversală prin tulpina plantelor veștejite poate deveni brun și un exsudat lăptos apare la suprafața tăieturii sau poate fi extras ușor
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
sol. Coaja tuberculilor poate prezenta leziuni de culoare brun-roșcat ușor adâncite, provocate de colapsul intern al țesutului vascular. În stadiile avansate ale bolii se dezvoltă putregaiuri fungice și bacteriene. 1.2. Simptome la tomate Pe plante. Primul simptom vizibil este veștejirea aparentă a frunzelor tinere. În condiții favorabile agentului patogen (temperatura solului circa 25°C, umiditate saturată), în câteva zile apar epinastia și veștejirea unei părți din plantă sau a întregii plante, ce duc la colapsul total al plantei. În condiții
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
se dezvoltă putregaiuri fungice și bacteriene. 1.2. Simptome la tomate Pe plante. Primul simptom vizibil este veștejirea aparentă a frunzelor tinere. În condiții favorabile agentului patogen (temperatura solului circa 25°C, umiditate saturată), în câteva zile apar epinastia și veștejirea unei părți din plantă sau a întregii plante, ce duc la colapsul total al plantei. În condiții mai puțin favorabile (temperatura solului sub 21°C), veștejirea este mai puțin pronunțată, dar se poate dezvolta un număr mare de rădăcini adventive
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
patogen (temperatura solului circa 25°C, umiditate saturată), în câteva zile apar epinastia și veștejirea unei părți din plantă sau a întregii plante, ce duc la colapsul total al plantei. În condiții mai puțin favorabile (temperatura solului sub 21°C), veștejirea este mai puțin pronunțată, dar se poate dezvolta un număr mare de rădăcini adventive pe tulpină. Este posibilă observarea unei benzi subțiri unsuroase de-a lungul tulpinii, plecând de la baza acesteia, ce dovedește necroza sistemului vascular. În cazul în care
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
cazul în care tulpina este secționată transversal, din țesuturile vasculare brun-decolorat ale tulpinii se elimină un exsudat bacterian alb sau gălbui. 1.3. Simptome la alte plante-gazdă Solanum dulcamara și Solanum nigrum. În condiții naturale rareori se observă simptome de veștejire la aceste plante-gazdă, cu excepția cazurilor în care temperatura solului este mai mare de 25°C sau nivelurile de inoculum sunt extrem de ridicate (de exemplu, pentru Solanum nigrum care se dezvoltă în vecinătatea plantelor de cartof sau de tomate bolnave). În
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
țesutului vascular pe partea transversală a tulpinii sau pe părțile tulpinii aflate sub apă. În cazul în care se pune o tulpină tăiată în poziție verticală în apă, se pot observa fire de exsudat bacterian chiar în absența simptomelor de veștejire. 2. Teste rapide de detecție Testele rapide de detecție facilitează diagnosticul prezumtiv, dar nu sunt esențiale. Se folosesc unul sau mai multe dintre următoarele teste validate: 2.1. Testul eliminării exsudatului bacterian din tulpină (vezi secțiunea VI.A.1) 2
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
563/2007 poate fi plantat numai pentru producția de fructe; - în al doilea an de cultivare care urmează anului contaminării desemnate: - în cazul cartofilor, se plantează numai cartofi de sămânță certificați sau cartofi de sămânță testați oficial pentru detecția prezenței veștejirii bacteriene și cultivați sub control oficial în locuri de producție, altele decât cele prevăzute la pct. 4.1 pentru producția de cartofi de sămânță sau consum; - în cazul tomatelor, numai răsadul de tomate obținut din semințe care îndeplinesc cerințele prevăzute
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
DIAGRAMEI FUNCȚIONALE 1.1. Protocol de detectare în vederea diagnosticării putregaiului inelar al cartofului în tuberculi și plante de cartof care prezintă simptome ale bolii (vezi diagrama 1) Procedura de testare vizează tuberculii și plantele de cartof care prezintă simptome caracteristice veștejirii bacteriene sau care prezintă suspiciunea prezenței bolii respective. Procedura prevede un test rapid de depistare, izolarea organismului patogen plecând de la țesutul vascular infectat pe medii de diagnostic și, în cazul unui rezultat pozitiv, identificarea culturii ca fiind Clavibacter michiganensis ssp
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
se întâmplă numai la sfârșitul sezonului. Adesea simptomele pot fi mascate de cele ale altor boli, de vătămări mecanice sau îmbătrânire ori pot fi confundate cu acestea. Așadar, simptomele pot trece cu ușurință neobservate în momentul inspecției pe teren. Simptomele veștejirii sunt foarte diferite de cele ce caracterizează putregaiul inelar al cartofului. În general, primul simptom progresează într-adevăr lent și se limitează inițial la marginea frunzelor. În cazul celui de-al doilea, frunzele tinere infectate continuă să crească, într-o
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
conduce la eliminarea din vase a unui exudat cu aspect cremos la presarea ușoară a tuberculului. Exudatul respectiv conține milioane de bacterii. Poate apărea o brunificare a țesutului vascular și în acest stadiu simptomele tuberculului sunt asemănătoare cu cele ale veștejirii bacteriene produse de bacteria Ralstonia solanacearum. Într-o primă fază, simptomele pot să se limiteze la o porțiune a inelului care nu este neapărat situată în apropierea hilului, dar ulterior aceste simptome vor cuprinde treptat întreg inelul. Pe măsură ce infecția progresează
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
200 de tuberculi. - Validarea tuturor metodelor de detectare descrise în continuare se bazează pe teste realizate pe probe de 200 de tuberculi. - Extractul de cartof descris în continuare mai poate fi utilizat și pentru a detecta prezența bacteriei responsabile de veștejirea bacteriană a cartofului, Ralstonia solanacearum. Tratarea probei - etapa facultativă: Se spală tuberculii. Între probe se aplică substanțe dezinfectante (compuși clorurați pentru eliminarea ADN-ului patogen, atunci când trebuie utilizat testul PCR) și detergenți corespunzători. Se usucă tuberculii cu aer. Procedura de
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
temperaturi cuprinse între 18°C și 24°C, la o umiditate relativ ridicată, asigurând o stropire corespunzătoare pentru a preveni obturarea hidrică sau stresul cauzat de secetă (vezi pct. 7.7). În cazul culturilor pure ar trebui să apară o veștejire tipică în două săptămâni; cu toate acestea, plantele care nu prezintă simptome (vezi pct. 7.8) la sfârșitul acestei perioade trebuie lăsate în continuare la incubat până la 3 săptămâni, la temperaturi favorabile creșterii vinetelor, nedepășind temperatura de 25°C (vezi
ORDIN nr. 387 din 21 mai 2007 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
DIAGRAMEI FUNCȚIONALE 1.1. Protocol de detectare în vederea diagnosticării putregaiului inelar al cartofului în tuberculi și plante de cartof care prezintă simptome ale bolii (vezi diagrama 1) Procedura de testare vizează tuberculii și plantele de cartof care prezintă simptome caracteristice veștejirii bacteriene sau care prezintă suspiciunea prezenței bolii respective. Procedura prevede un test rapid de depistare, izolarea organismului patogen plecând de la țesutul vascular infectat pe medii de diagnostic și, în cazul unui rezultat pozitiv, identificarea culturii ca fiind Clavibacter michiganensis ssp
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
se întâmplă numai la sfârșitul sezonului. Adesea simptomele pot fi mascate de cele ale altor boli, de vătămări mecanice sau îmbătrânire ori pot fi confundate cu acestea. Așadar, simptomele pot trece cu ușurință neobservate în momentul inspecției pe teren. Simptomele veștejirii sunt foarte diferite de cele ce caracterizează putregaiul inelar al cartofului. În general, primul simptom progresează într-adevăr lent și se limitează inițial la marginea frunzelor. În cazul celui de-al doilea, frunzele tinere infectate continuă să crească, într-o
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
conduce la eliminarea din vase a unui exudat cu aspect cremos la presarea ușoară a tuberculului. Exudatul respectiv conține milioane de bacterii. Poate apărea o brunificare a țesutului vascular și în acest stadiu simptomele tuberculului sunt asemănătoare cu cele ale veștejirii bacteriene produse de bacteria Ralstonia solanacearum. Într-o primă fază, simptomele pot să se limiteze la o porțiune a inelului care nu este neapărat situată în apropierea hilului, dar ulterior aceste simptome vor cuprinde treptat întreg inelul. Pe măsură ce infecția progresează
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
200 de tuberculi. - Validarea tuturor metodelor de detectare descrise în continuare se bazează pe teste realizate pe probe de 200 de tuberculi. - Extractul de cartof descris în continuare mai poate fi utilizat și pentru a detecta prezența bacteriei responsabile de veștejirea bacteriană a cartofului, Ralstonia solanacearum. Tratarea probei - etapa facultativă: Se spală tuberculii. Între probe se aplică substanțe dezinfectante (compuși clorurați pentru eliminarea ADN-ului patogen, atunci când trebuie utilizat testul PCR) și detergenți corespunzători. Se usucă tuberculii cu aer. Procedura de
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
temperaturi cuprinse între 18°C și 24°C, la o umiditate relativ ridicată, asigurând o stropire corespunzătoare pentru a preveni obturarea hidrică sau stresul cauzat de secetă (vezi pct. 7.7). În cazul culturilor pure ar trebui să apară o veștejire tipică în două săptămâni; cu toate acestea, plantele care nu prezintă simptome (vezi pct. 7.8) la sfârșitul acestei perioade trebuie lăsate în continuare la incubat până la 3 săptămâni, la temperaturi favorabile creșterii vinetelor, nedepășind temperatura de 25°C (vezi
ANEXE din 21 mai 2007 anexele nr. 1-5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 387/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 912/2004 privind controlul putregaiului inelar al cartofului, produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 93/85/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului, amendată de Directiva Comisiei 2006/56/CE , și ale Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 586/2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., care transpune Directiva 98/57/CE a Consiliului din 20
HOT��RÂRE nr. 299 din 11 aprilie 2012 cu privire la normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241211_a_242540]
-
este considerat de doi ani ca fiind indemn de bonamioză (Bonamia exitiosa și Mikrocytos roughleyi), de marteilioză (Marteilia refringens), de microcitoză (Mikrocytos mackini), perkinsoză (Perkinsus marinus și P. olseni/atlanticus), haplosporidioză (Haplosporidium nelsoni și H. costale) și de sindromul de veștejire (Candidatus Xenohaliotis californiensis); (d) care este supus unui program de supraveghere și de eșantionare bazat pe o analiză a riscurilor - pus în aplicare sau autorizat oficial de autoritatea competentă - care are ca scop depistarea mortalității anormale (5) și supravegherea stării
32004D0623-ro () [Corola-website/Law/292485_a_293814]
-
stocurilor sensibile (7), în special la bonamioză (Bonamia ostreae, B. exitiosa și Mikrocytos roughleyi), marteilioză (Marteilia refringens și Marteilia sydneyi), microcitoză (Mikrocytos mackini), perkinsoză (Perkinsus marinus și P. olseni/atlanticus), haplosporidioză (Haplosporidium nelsoni și H. costale) și la sindromul de veștejire (Candidatus Xenohaliotis californiensis); (e) în care toate exploatațiile care produc moluște vii, precum și ouă sau gameți de moluște trebuie să notifice autorității competente în cel mai scurt timp orice mortalitate anormală (5) și orice suspiciune privind prezența uneia dintre bolile
32004D0623-ro () [Corola-website/Law/292485_a_293814]
-
specii considerate sensibile la una dintre următoarele boli: bonamioză (Bonamia exitiosa și Mikrocytos roughleyi), marteilioză (Marteilia sydneyi), de microcitoză (Mikrocytos mackini), de perkinsoză (Perkinsus marinus și P. olseni/atlanticus), de haplosporidioză (Haplosporidium nelsoni și H. costale) și de sindromul de veștejire (Candidatus Xenohaliotis californiensis); (b) că exploatația în cauză este înregistrată oficial de către autoritatea competentă; (c) că exploatația respectivă ține la dispoziția serviciului oficial de control un registru actualizat, care poate fi oricând verificat, al cazurilor de mortalitate anormală observate (5
32004D0623-ro () [Corola-website/Law/292485_a_293814]
-
unui program de eradicare a următoarelor boli: bonamioză (Bonamia ostreae, B. exitiosa și Mikrocytos roughleyi), marteilioză (Marteilia refringens și Marteilia sydneyi), microcitoză (Mikrocytos mackini), perkinsoză (Perkinsus marinus și P. olseni/atlanticus), haplosporidioză (Haplosporidium nelsoni și H. costale) și sindromul de veștejire (Candidatus Xenohaliotis californiensis) sau din cauza unui caz de mortalitate anormală (5) provocată de un alt agent patogen; (c) nu prezentau, în ziua încărcării, nici un semn clinic de boală sau de mortalitate anormală (5), (1) (8) [(d) cel puțin o mie
32004D0623-ro () [Corola-website/Law/292485_a_293814]
-
Perkinsus marinus Crassostrea virginica și C. gigas Perkinsus olseni/atlanticus Haliotis ruber, H. cyclobates, H. scalaris, H. laevigata, Ruditapes philippinarum și R. decussatus Boala MSX Haplosporidium nelsoni Crassostrea virginica și C. gigas Boala SSO Haplosporidium costale Crassostrea virginica Sindromul de veștejire Candidatus Xenohaliotis californiensis Indivizi din specia Haliotis, inclusiv urechea de mare neagră (H. cracherodii), urechea de mare roșie (H. rufescens), urechea de mare roz (H. corrugata), urechea de mare verde (H. fulgens) și urechea de mare albă (H. sorenseni). Listă
32004D0623-ro () [Corola-website/Law/292485_a_293814]
-
Directiva 2006/56/ CE a Comisiei din 12 iunie 2006 de modificare a anexelor la Directiva 93/85/CEE a Consiliului privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, având în vedere Directiva 93/85/CEE a Consiliului din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului 1, în special articolul 12, întrucât
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]