247 matches
-
copist la Vistierie. După o raită prin Țara de Jos, cu „potira” (1824), va fi trimis ceauș prin Balcani. După războiul ruso-turc ajunge „deputat” la marele cartier din Brăila (1829), fiind rânduit în același an staroste la Focșani, pe urmă vechil de staroste în ținutul Putnei. Sameș și îngrijitor la spitalul ostășesc, S. este ales, în 1840 și 1842, președinte al Eforiei din Focșani, unde se așezase de la un timp. Odată cu urcarea pe tron a lui Mihail Sturdza, cât și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
un personaj foarte mediatizat și controversat, grecul Socrate. Hanul avea treizeci de camere, băi, bucătării, sală de mese, cramă, grajduri pentru cai. Livezi și vii roditoare, cât cuprindeai cu ochii. Socrate avea zeci de servitori, bucătari, grădinari, pivniceri, rândași, grăjdari, vechili, etc. Clienții hanului erau negustori bogați care veneau din toată țara, cu probleme de afaceri, livrări de mărfuri, încasări de bani sau încheieri de contracte. -Bine-ați venit la Socrate -îi întâmpina hangiul vesel, fiind bucuros că avea clientelă. Era un
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
perete bătu de miezul nopții. Stafia se spulberă. A doua zi boierul porunci să se sape, sub nucul cel mare din livadă. Au găsit un schelet înfășurat în lanțuri. Preotul Teodosie oficie slujbă de sfințire și curățire, după care osemintele vechilului Gheorghe, au fost îngropate în cimitir. Timp de trei zile, se sluji slujbă de sfințire și curățire a conacului și locurilor înconjurătoare. Afară începu să plouă cu găleata, spre bucuria roadelor pământului. Familia boierului trăia în fericire și avuție, alături de
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
băiat cu sora acestuia. Celelalte nuvele expun situații și mai puțin obișnuite, ciudate sau patologice. Venit să elucideze un caz, un inspector școlar îl lasă în suspensie, amintindu-și că tatăl său, moșier, îi împușcase mama, găsită în pat cu vechilul (15 minute). Un bărbat doarme pe un vârf de munte între două femei, ținându-le pe amândouă îmbrățișate (O noapte în munți). O femeie devine amanta unui fost profesor al ei, refuzat atunci, întâlnit pe stradă, întâmplător (Invitație la viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
asupra stării prezente a averii și a veniturilor, ceea ce a făcut cu toată atenția, înaintând și un izvod. Însă, cu toate acestea, va trebui să se facă cu acest prilej, un control al cheltuielilor, fiindcă socotelile au fost făcute de vechilul mănăstirii, ieromonahul Macarie, un om de foarte rea conduită: meletie, arhimonah, Autonie, asesor, Gherasim asesor, Vasile Balș, Ienache Codrescul cămăraș, și asesor, Vasile Herescu, secretar. Rădăuți, 8 aprilie 1782.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, vol. XI- 1780-1782, do.65
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
agricole elaborată în 1893 îngreuna și mai mult situația țăranilor clăcași din comună. Pentru a-și mări veniturile anuale, proprietarii de moșii din comună le administrau cu multă chibzuință și pricepere printr-o organizare mai bună a serviciilor administrative cu vechili, vătafi, contabili și alte funcții, cât și prin introducerea mașinilor pentru efectuarea lucrărilor agricole ca: pluguri perfecționate, mașini de treierat și de secerat, grape cu discuri etc. Deși treieratul se făcea în Moldova pe majoritatea moșiilor cu boii și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
proprietarii de moșii destul de avantajoase pentru proprietari. Cele mai frecvente învoieli erau arenda și dijma. Pentru a putea să se angajeze însă la lucru pe moșie sau să primească pământ în arendă, țăranii trebuiau să efectueze unele munci la administratorul, vechilul sau contabilul moșiei. învoielile agricole se făceau pe timpul iernii când podul țăranilor era golit de cereale, iar vitele nu mai aveau iernatic. In această situație, țăranii se angajau să lucreze pe moșie la prețuri derizorii și să plătească arenda până la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și administra munca de pe o moșie. Velniță - fabrică de spirt și de rachiuri cu instalații adesea rudimentare. Avea, de regulă, 14-16 lucrători de diferite specialități. Vistiernic - mare demnitar domnesc care avea în sarcină administrarea financiară a țării
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
boieri)? Potrivit dosarului 2/1907 din fondul „Prefectura Vaslui”, proaspătul prefect liberal al județului a convocat la sediul instituției pe care o conducea pe TOȚI arendașii (indiferent de naționalitate) sau, unde a fost cazul, chiar pe proprietarii moșiilor ori administratorii (vechilii) acestora pentru a se pune de acord asupra stingerii protestului ce pe alocuri devenise extrem de violent. Avându-se în vedere mijloacele de transport existente la nivelul anului 1907, discuțiile dintre prefect și proprietarii ori arendașii au avut loc pe parcursul a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
NIMENI nu poate dovedi documentar că evreii ar fi nădușit din greu pe pământurile altora, sau chiar pe cel din jurul propriilor case! Mai degrabă și mult mai credibil ar fi să acceptăm ideea că Meier Wolf va fi lucrat ca vechil, administrator sau contabil la moșia bucovineanului, mai ales că, potrivit celor consemnate de „vigilentul” comisar-ajutor, personajul principal al „cercetărilor” sale a fost ulterior și comerciant, o meserie mult mai credibilă pentru un etnic de limbă idiș sau ivrit. Concluzionând cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică Divanului Apelativ al Țării de Jos că din pricina pentru moșia Băncești, n-a putut veni la proces fiind bolnav (din Tezaurul Arhivistic Vasluian, p.212); 22 iunie 1841 se referă la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
vei muri, Prin testament, Să nu-mi lași franci, Nu vreau să-mi dai decât obrazul, Să-mi fac din el Niște bocanci. Multe dintre epigrame Păstorel le-a dedicat lui Petru Groza care-l învestise pe Romulus Zîrone, fost vechil pe moșia sa, cu funcția de ministru. Caligula, imperator, Calul și-a făcut senator. Petru Groza, mai sinistru, Boul și-a făcut ministru. Despre acest înalt demnitar în guvernul Groza, Păstorel a lansat la apă o mulțime de anecdote acide
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
1851. Dar atribuțiile acestui medic erau prea extinse pentru a putea face față. La propunerea starețului din 1851, Neonil, medicii din Târgul Neamț au devenit subordonați direct Comitetului Sănătății; nemaidepinzând de autoritățile medicale de la Piatra Neamț. Deși Mihail Kogălniceanu, care era vechil al mănăstirilor Neamț și Secu, a revenit asupra acestei decizii, până la urmă Comitetul Sănătății le-a întărit poziția, lăsându-i subordonați direct capitalei (Iași). Raza de acțiune a acestor medici cuprindea, în afară de spitalul Târgul Neamț și Ospiciul Mănăstirii, ocoalele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alte delicatese cu iz oriental. Dacă la toate acestea mai adăugăm și o pantagruelică sete de vin și iubire de arginți, atunci avem în sinteză imaginea burlescă a unei comunități monastice aproape de modelul rabelaisian. În acord cu legile spirituale ale vechilului Răsărit, pofta pântecului constituie o slăbiciune care, dacă este ațâțată, prilejuiește apariția altor vicii mai grozave, zădărnicind cu totul efortul urcușului duhovnicesc. Iată cum evaluează situația Pitirim, autorul celebrei jalbe (Jalba cuviosului Pitirim), care se plânge exarhului de relele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
literaturi. Culegerile Crâșma lui Moș Precu..., Amintirile căprarului Gheorghiță, La noi, în Viișoara (1907) îi reflectă optica. Sub aspecte mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
abuz de autoritate”. Această faptă poate fi încadrată în textele privitoare la infracțiuni contra siguranței statului (de exemplu articolul 162 - subminarea puterii de stat) sau în textele de la abuz în serviciu. 8. fapta de exces de putere (articolul 247 vechil Cod Penal). „Funcționarul public care, aparținând unei puteri de stat face pe nedrept acte ce intră în atribuțiile unei alte puteri sau, prin orice mijloace, împiedică, zădărnicește, sau îngreunează exercițiul funcțiilor acesteia comite delictul de exces de putere”. Întrucât în
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
erau fugiți de la țară, de pe diferite moșii, unde asupririle boierilor erau de nesuportat. În zona aceasta periferică a târgurilor duceau aceeași viață rurală, cu preocupări agricole, viticole și horticole. Nimic de împrumut de la oraș. Aicea nu-i mai urmăreau gârbaciul, vechilii și 394 Între 1884-1898, Lupescu a funcționat ca învățător la Școala primară din Broșteni. A fost transferat la Orfelinatul agricol din Zorleni (Bârlad), unde a desfășurat în paralel o rodnică activitate de folclorist. 395 Referire la activitatea desfășurată de Kirileanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de exemplu, se sculau înainte de răsăritul soarelui și munceau până la apus. Regulamentul promovat la 1842 de căpitanul general Valdes prevedea un program zilnic de 10 ore, în perioada recoltărilor chiar de 16 ore. Munca le era coordonată de un "mayoral" vechil, ajutat de câțiva "contramayorali", de obicei negri și foarte duri. Dimineața, la începutul zilei de muncă și seara la încheierea acesteia, sclavii participau la un serviciu religios. Primeau câte 2-3 mese pe zi, constând de regulă din porumb, orez, boniatos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
prin inserarea unor regionalisme sau particularități de vorbire. Un episod ciudat îl reprezintă apariția în „Rampa” a romanului Tovărășie (în cincizeci de numere consecutive din 1912), despre care nici autoarea, nici altcineva nu va pomeni ulterior. Subiectul este banal: un vechil boieresc se autodistruge cedând ambițiilor de mărire ale soției sale și întovărășindu-se cu un escroc gen Dinu Păturică. Se urmăresc prea îndeaproape amănuntele întâmplării, dar povestirea, dialogurile au un ritm antrenant. Ultimul capitol al romanului, Moștenirea, reluat, cu modificări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
întreb însă cum administrau călugării mănăstirii proprietățile înșirate în toată țara? - Cum să nu se descurce, dragule? Aveau poslușnici peste tot unde aveau o proprietate. Pe lângă asta, nu le lipseau nici țiganii robi. Sfințiile lor trebuia doar să o facă pe vechilii, să ia zeciuiala și să fie cu ochii în patru la adunatul recoltei. - Spuneai de țigani robi, mărite Spirit. Nici aceștia nu au fost puțini. La 4 mai 1627 (7135) Miron Barnovschi voievod dăruiește mănăstirii Sfântul Sava nici mai mult
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se vede, împânzeau Moldova în lung și în lat. - Pentru muncă, om bun, aveau sătenii de pe moșiile mănăstirești, care erau obligați prin hotărâre domnească să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire. Apoi țiganii robi. Pentru administrare aveau vechilii mănăstirești și câte alte ajutoare... Priveam întrebător în direcția de unde veneau vorbele Spiritului domnesc. Curgeau parcă din umbra portalului clopotniței... - Cred că ești curios să afli care va fi următorul nostru popas. - Cred că îmi citești gândurile, mărite Spirit. - Din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
case, de oameni ruși, căsari, cari i-am scos domniia mea de sub sabia leșilor.” - Am găsit un zapis de la 10 mai 1704 (7212) al voievodului Mihai Racoviță. Ascultă, mărite Spirit, cum îi pune vodă pe călugări s-o facă pe vechilii pe moșiile mănăstirii: „Dat-am cartea domnii mele rugătorului nostru lui Iezechiil egumenul de la svânta mănăstire de la Copou, să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trebuie să fie ca banii. Unele din ele, am putea replica, seamănă mai curând cu veșmintele: lepădate de unii, adoptate grabnic de alții. În „adunările dănțuitoare“ descrise de Kogălniceanu la 1839, majoritatea participanților aparține clasei de mijloc: „scriitori pe la secții, vechili pe la divanuri, doftori de dinți și de cai, spițeri, toți alegători la Eforie, toți cuconi“ (s.m.), mândri așadar de titlul pe care începuseră să-l arboreze profitând de relaxarea anumitor convenții sociale. În comedia Îngâmfata plăpămăreasă, femeia meseriașului, în dorința
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a alungat-o după ce l-a înșelat, și care o primește după aceia supusă și umilită. Se poartă sălbatic cu dânsa. Ea e foarte frumoasă; i-i foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uită cu prietinie unul la altul, se ridică cu paharele pline, ciocnesc și se ploconesc cu capetele apropiate, zâmbindu-și și firitisindu-se, cuprinși deodată de o prietinie subită La școala normală "Vasile Lupu" 30 F. 926. Cuvinte indiene (Kipling): serdar vechil han bacșiș, burcă. A alicni, astă noapte Dafina doamna, soția lui Istrate Vodă. Și sunt toate trecătoare Ca o iarbă sau o floare. (din Stihuri Politicești din Pomelnicul lui Iacob Putneanu) Un funcționar dela Prefectura de județ tată grec, mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]