11,633 matches
-
polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau intereptarea unor inscripții mărunte gnostice, creștine sau laice (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
călăuzitoare (și eu nu știam că mă voi prăbuși pînă la urmă) că de-atunci în fiecare noapte a solstițiului de vară cînd focul verde ardea-n piața urbei spartani inocenți cu zîmbete de morți furau neveste tinere din orașul vecin iar frustrații veneau la noi înarmați pînă-n dinți. Căutîndu-și răpitele prin hrube subterane spărgeau geamurile ferestrelor și-ncepea molima întunericului de cristal fiecare după cum bubuia tunetul fiecare după cum murmurau oasele fiecare după cum avea un strop de răbdare fiecare după cît
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
l-a un moment dat a Început să strige, arătând cu mâna În moalele capului; Uite-aici! Uite-aici! Uite-aici! Uitea-aici! Arăta cu mâna locul unde vroia să spună că a fost bătut. Și nu putea ieși din spaima vecină cu moartea, deși trecuseră câțiva ani de când fusese eliberat. Nu de acești vinovați fără vină vorbesc. Toți ceilalți au făcut cariere strălucite. Din Întâmplare (fericită Întâmplare) nici-unul dintre noi nu a fost”demn”să fie ministru sau prim secretar de
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
altele, alături de Vasile Posteucă și Alexandru Fonta, un cadou deosebit: ”Câmpul Românesc” dela Val David, aflat lângă Montreal. Cu Constantin Răuță, savant American (NASA) condamnat la moarte În România lui Ceaușescu, și mutat În Florida de circa un an, sunt vecin și bun prieten. Activ În două direcții (retragerea condamnării sale prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului și valorificarea hidrogenului sulfuros din Marea Neagră), acesta e mai mult plecat, iar noi Îi simțim lipsa. Traian Golea, prieten și vecin care a decedat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
scribendi Închide-n cuvinte fantasme psihoze, sentințe și basme, versuri Încadrate În rime ca-n niște armuri lucitoare, venite din soare, penelul Înfipt În onirice fraze ca un pumnal laborios despicând metafora plină ce șușotește-n surdină către-o enigmă vecină și-apoi soarbe cu migală din cupa de cerneală Cenușă Din aripi de gânduri străpunse de vânt am adunat un căuș de cenușă din trupul Tău ars și Îngemănat cu pământul greu, mi-au crescut rădăcini din degetele supuse ce
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
în genere apropiat. Fiindcă, de pildă, modernii Clasicismului în literatură nu se raportau la literatura Evului Mediu, ci la fenomene beletrisitce aparținătoare Renașterii sau Barocului. De aceea, într-un sens extins, termenul de „modern” sau „modernism” definește anumite opțiuni apropiate, vecine cronologic, legate de reflecții asupra actului artistic, estetic, filozofic, social, moral. Concordant, la rându-i, contemporanul nostru vădește alte valori, preferințe, opțiuni vis-à-vis de predecesorii săi de acum 30 de ani, sau chiar mai puțin. Termenul de „postmodernitate”, de „neomodernitate
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
În părculețul din fața blocului și Îi scandam numele ca pe stadion. După ce am trecut În clasa a șasea sau a șaptea, Doru nu ne-a mai spus “copile”; ne-a botezat “puștoaicele mele”. Ne apăra mereu de băieții de pe străzile vecine care se perindau prin fața blocului nostru, simțind că e timpul să dăm “pârg”. Tot Doru ne apăra de bulgării de zăpadă prea tari, de bătăile care se iscau Între noi și fetele din blocul vecin, de primele tentații ale “iubirilor
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
mereu de băieții de pe străzile vecine care se perindau prin fața blocului nostru, simțind că e timpul să dăm “pârg”. Tot Doru ne apăra de bulgării de zăpadă prea tari, de bătăile care se iscau Între noi și fetele din blocul vecin, de primele tentații ale “iubirilor pre-adolescentine”. Ne certa când ne vedea Îmbrăcate cu vreo fustă prea scurtă sau ne aducea acasă, forțat, din parcul plin de “derbedei”. Copilăria și adolescența s-au scurs așa, printre teme școlare, restricții părintești, fredonări
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
care și-ar fi dorit să fie cunoscută drept prietena sau iubita oficială a lui Doru. Din vocabularul vieții lui, aceste cuvinte lipseau cu desăvârșire. După majorat, a Început să joace baschet pentru o echipă de seria Întâi din orașul vecin, iar după contractul care Îi expira la 21 ani, avea locul asigurat la o echipă importantă din capitală. Făcea aproape zilnic naveta Între cele trei orașe (În capitală, frecventa deja cursurile unei facultăți) și, pe unde trecea, lăsa În urmă
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
concomitent, rectitudine morală și civică, conștiință și demnitate națională. Ele s-au înhămat la edecul - sufocat de sensuri și de cazne seculare- al urnirii din loc a corăbiei unității de grai și port, de tradiții și istorie sfâșiată de imperiile vecine, corabie clădită parcă din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acceptăm ca Prutul să fie o graniță despărțitoare de neam. Mult mai târziu, la Chișinău, i-am povestit lui Grigore Vieru că mergeam la scăldat cu alți copii, la Prut, unde nu aveam voie să vorbim cu cei de pe malul vecin, deoarece aceștia ar fi fost ”dușmanii noștri”, iar comunicatul cu ei ar fi fost un lucru foarte grav. Nedumerirea noastră era că ”dușmanii noștri”, copii și ei, vorbeau aceeași limbă: limba română. - Frate Nanea, fii sigur că unul din acei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
voi simți la propriu cât de greu este să fii român în Ucraina”, declară Simona Lazăr la momentul interdicției. Simona Lazăr: “N-am crezut că ciclul nostru de reportaje din comunitățile românești sud-basarabene vor provoca atât de tare autoritățile statului vecin (și prieten) încât să ne pună interdicție pe teritoriul lor. Am scris atunci foarte mult despre viața simplă a românului sud-basarabean, despre faptul că limba română, limba în care gândesc, este considerată “subversiva”, despre bisericile românești care au fost distruse
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de serviciile speciale cu ordin de la conducere, de ce ne-am aștepta că alt ziarist să însemne mai mult decat încă un individ periculos? În definitiv, aici se află răspunsul la întrebarea: «De ce ne-au refuzat ucrainenii intrarea în statul lor vecin și prieten?». Am publicat, în urmă cu doi ani, o serie de reportaje documentate în Basarabia de Sud. Școală, limba română, biserica, constiinta de neam - toate aceste valori aflate în pericolul de a se destramă și asupra cărora ne aplecăm
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
-a, activa și el un domeniu informativ. Pe lângă statele majore ale marilor unități militare funcționa câte un birou II, care făcea contrainformații în armată și contraspionaj pe teritoriu. Prin ofițeri special pregătiți și agenți de frontieră se infiltrau în țările vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, în special în Ardeal, unde aceștia aveau legătură cu patrioții români din acea provincie“.3 În anul 1915 serviciul de informații al armatei române era capabil să inițieze misiuni speciale în
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni III, 26-28). Să compari o biserică plină cu oameni de mai multe naționalități, care sărbătoresc Crăciunul, cu Turnul Babel, este cel puțin o eroare logică vecină cu insulta. Aplicînd același raționament, și Uniunea Europeană este tot un turn Babel, mult mai mozaicat, și haotic. Locuitorii șesului din țara lui Senaar, prin construirea turnului, încercau în mîndria lor să reușească fără Dumnezeu, să fie faimoși, să înlocuiască frumusețea
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
de surse vii, pretutindeni posibile. Limbajul strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc să-ngenunchem, ca și de luare în stăpânire, vecină cu raptul : pentru a ne răpi setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin îngenuncherea, la care el e silit de autoritarii suzerani curgând la picioarele noastre, și prin inspirata răpire a setei omenești. Ultimele două versuri au nevoie
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
eminenți spunînd despre ruși "c'est un grand peuple", în sensul tocmai ai înaltelor valori morale de care pomenea scriitoarea. Pentru mine, care am trăit în România și totodată am citit și marii scriitori ruși, farmecul și măreția puternicii țări vecine din răsărit rămîn noțiuni în parte tulburi și contestabile. Situația geografică și experiența istorică mă fac să mă întreb cum ar gîndi francezii dacă ar fi fost în locul nostru, dacă potrivirea dintre introducerea autoarei și sensibilitatea franceză nu e cumva
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
fi tocmai forțată. Frumosul “înalt” și derizoriul, grotescul unei “mașini de scris pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte unui morcov care vorbește despre “bucuria materiei”, “frica de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia palide // și umbra acestui cuier / ca o spânzurătoare” - câteva vise “cu Dostoievski” proiectează angoase nocturne, “mâinile lui (ale băiatului) așează flori de aer
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
două tipuri feminine care domină întreaga operă a lui Baudelaire: tipul negativ al femeii pasionale și senzuale, întruchipat de frumusețea exotică a lui Jeanne Duval: "Cu pași mlădioși, ea se îndrepta spre masa noastră ca să-și ia mantaua din cuierul vecin. Trezita asemănare a femeii cu floarea o floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere o deștepta fără voie mireasma caldă ce se răspândea, amețitor de pătimașă, la fiecare din mișcările ei"1 pasaj care face ecou sonetului
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
esență și în perioadele de îmblânzire a regimului, dictatul în esența lui n-a încetat, n-a prins cheag nicicând o adevărată autonomie a literaturii. Și în România s-a preconizat transplantarea dispozitivului care a fost verificat în marea țară vecină. Declarații de afiliere la regim s-au înmulțit, mai ales sub amenințarea cnutului. Un observator din afară remarca tot timpul în peisajul literar stagnarea și pustietatea, cultura era socotită o anexă a aparatului de propagandă. Această priveliște a marcat timpul
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Gabriela Ursachi Lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căruia căzusem ca o eroare" constată personajul narator din Întîmplări în irealitatea imediată cu acea liniște vecină cu perplexitatea care drapează, în doar cîteva cute ale simplității de expresie, cele mai complexe și contrariante dileme existențiale. Este stilul stăpînit, expurgat de lamento-uri și clișee patetice al lui M. Blecher, de la a cărui moarte se împlinesc, la
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
cînd o să aibă p... mea dinți!" (am chemat-o în birou, eram doar "directorul" spitalului, și i-am cerut să nu mai aud asemenea chestii din gura ei; ea a izbucnit în rîs!); 7) proaspătul doctor Balahur, dintr-un sat vecin, care a fugit pe geam din dispensar, cu bisturiul în mînă, într-o "salvare", ca să nu fie bătut de soțul unei lehuze; 8) Florin Mugur, da, Florin Mugur care, acolo, în Dolhasca, devenise un "personaj" important, central, de referință (dar
Ce coșmar delicios, ce lume nouă și bulbucată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14035_a_15360]
-
haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să mănînc somon și batog, să joc biliard la o moșieriță tînără și văduvă, vecină îmbrăcată-n museline albe, trupeșă și tandră, ahtiată după discuții fine, dar ascunzînd în lenjeria-i intimă acel pizdoi pe care bănuiesc că-l au toate eroinele lui Turgheniev! Sau să mă duc la zemstvă cu chibitca! Să beau o
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
de cartea ta cartea ta acordă o oarecare atenție cărții mele în raft se sărută își recită versuri schimbă câte un poem între ele doar așa să dea de furcă cetitorului uneori cartea ta se uită după cele din raftul vecin lucioase violete zvelte atunci cartea mea își leapădă câte o pagină se face broscuță solniță avion coperta întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini aurii mersul trenurilor s-o răsfoiești în fiecare zi între
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
pămîntie care le lingea tălpile. Așteptau primul ponton sau șlep, care să-i transporte dincolo. Dar înțeleseră repede că au ajuns prea tîrziu. Privirea le deveni mai încăpătoare, cuprinseră fluviul în toată lățimea lui, pricepînd ce se întîmpla pe malul vecin. Ca un pîrîiaș care trece peste un mușuroi de furnici, Dunărea se umplea treptat de trupuri ce se zbăteau, de capete mici cît gămălia de ac. Erau soldați care voiau să ajungă pe malul românesc, unde ei, abia sosiți, încremeniți
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]