125 matches
-
cum nu stă apa care curge. Sarcastică ca și tata, [...] Avea pretenții de nobleță [...] Foarte greu prindea ură pe cineva, dar odată prinsă, prinsă era. Când ținea la om sau femee, ținea, dar și când îi ura, urâți erau pentru vecinicie 310. În prozele eminesciene, portretele mamei nu sunt propriu-zis niște portrete făcute după regula clasică, conturate, definite ca atare, ele au mai degrabă consistența unei amintiri dragi, dezbrăcată câteodată de amănuntele realului, iar altă dată aceste amănunte definesc o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mă cutremur/ Atârnă viața mea de veci". Ca și cum atingerea modifică calitățile intelectului "Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci/ Ca să mă faci să-mi ies din minți//...Viața -mi pare-o nebunie/ Sfârșită făr-a fi-nceput// În toată neagra vecinicie/ O clipă-n brațe te-am ținut".(Te duci). Clipa de inițiere căreia-i este tributar poetul este capabilă să constituie măsura procesului de cunoaștere, năzuință a pătrunderii în univers. Discursul rostirii se întrerupe în momentul despărțirii, rostirea fiind ca
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă cutremur/ Atârnă viața mea de veci". Ca și cum atingerea modifică calitățile intelectului "Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci/ Ca să mă faci să-mi ies din minți//... Viața-mi pare-o nebunie/ Sfârșită făr-a fi-nceput// În toată neagra vecinicie/ O clipă-n brațe te-am ținut"718. Clipa de inițiere căreia-i este tributar poetul este capabilă să constituie măsura procesului de cunoaștere, năzuință a pătrunderii în univers. Discursul rostirii se întrerupe în momentul despărțirii, rostirea fiind ca la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vinovăție,/ Ticăloșit de crima îndoielii,/ E c-a simțit în sânge o frăție/ Și-o solidaritate cu rebelii.” (T. Arghezi, I, p. 466); • genitivul metaforic; cele două substantive ale sintagmei nominale dezvoltă între ele un raport de identificare metaforică: „Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o desleagă.” (M. Eminescu, I, p. 132) Sensul de ‘apartenență’ este dezvoltat de cazul genitiv și prin intermediul unei relații de interdependență, când substantivul în genitiv realizează în complementaritate cu un verb copulativ, funcția de predicat analitic: Cartea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nimeni.”, „N-a văzut nimic.”, „N-a mers cu nimeni.”, „N-a fost împotriva nimănui etc.” Intră de regulă în relații de interdependență și dependență. În relații de interdependență realizează funcția de subiect: „Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,/ Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu, I, p. 133) și, împreună cu un verb copulativ, funcția de predicat analitic: „Numesc sunt, frumos și bine ce nimic nu însemnează.” (Ibidem, p. 36) În interiorul relației de dependență ocupă de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau nehotărât: Mi se cuvine aceasta, Mi se cuvin toate. Subiectul urmează verbului: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Schimbarea poziției atrage după sine manifestarea unor valori stilistice: „Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) Verbele admit opoziția de număr, în funcție de situația morfologică a subiectului; când acesta este interior propoziției: „Om de pădure sunt și-mi place frunza.” (L. Blaga) „De-atunci în haina morții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi place/nu-mi convine această atitudine. Ca și verbele personale, verbele impersonale relative realizează nuclee predicaționale bimembre, care se înscriu, însă, în interiorul opoziției categoriale de persoană numai la persoana a III-a: „Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) „Ne place să umblăm / ca întrupările fumului.” (L. Blaga) Verbe tranzitive - verbe intranzitivetc "Verbe tranzitive - verbe intranzitive" Caracterul tranzitiv sau intranzitiv al verbului determină modul specific și gradul de extindere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
legănându-și trupul șerpuitor, sprijinindu-se pe coadă, lățindu-și capul și fluturând-o amenințător.” (O. Paler, Viața, 55), „Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor ca din cutie, scoate lumile din haos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață.” (M. Eminescu, I, 140) Marcarea identității specifice a complementului predicativtc "Marcarea identit\]ii specifice a complementului predicativ" Întemeindu-se pe o relație de dublă dependență, identitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cea mai vie sursă de fiori: „Cu geana ta m-atinge pe pleoape,/ Să simt fiorii strîngerii în brață,/ Pe veci pierduto, vecinic adorato!”5) La Macedonki, fiorii sînt „nedesușiți”, țin de domeniul inefabilului: „Este fioru-mpreunării dintre natura renăscută/ Ș-atotputerea Veciniciei de om abia întrevăzută”6). După cei deja citați, Vlahuță dă cuvîntului o valoare psihologică, grație căreia prinde din ce în ce mai mult: „Ce dor trebui să te cuprindă/ De dragostile din povești/ Cînd te privești toată-n oglindă/ Și vezi cît de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceasta afirmându-și superioritatea. Dacă omul comun nu poate aspira la condiția de nemuritor, Luceafărul-geniul se poate sacrifica pentru iubirea și cunoașterea absolută, să coboare la condiția de muritor: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege". În partea a doua este prezentată idila dintre fata de Împărat, Cătălina și pajul Cătălin. Ceea ce caracterizează această legătură pământeană este graba cu care se stabilește legătura sentimentală dintre cei doi. Episodul sugerează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fetei de Împărat. 7. Iubirea astrului este mai presus de orice Închipuire umană, În ciuda imposibilității comunicării, aceasta simbolizând voința supremă a geniului de a se apropia de lumea pământeană: „Da, mă voi naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană, În vreme ce astrul, Însăși esența sa. Pentru oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cred nici în Iehova, Nici în Buddha-Sakya-Muni, Nici în viață, nici în moarte, Nici în stingere ca unii. Visuri sunt și unul și-altul, Și totuna mi-este mie De-oi trăi în veci pe lume, De-oi muri în vecinicie.” În concluzie, Budist se numește orice om care s-a trezit din somnul ignoranței și care, pe căi absolut originale, a devenit un „iluminat”; așadar „iluminarea” este un fel de „trezire”, care duce la Nirvana. Buddha propovăduiește schimbările permanente din
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
simte străin pe vecie de aste țărmuri sălbatice, mortale. Rememorând felul cum a plecat din Roma cu moartea-n suflet, sau cum a ajuns pe acest pământ pustiu în care îi pregătise exilul un sicriu, el se simte aproape de pragul veciniciei (V 3). Ultima întâlnire cu Ibis, care și-a consumat întreaga existență în pustietoarea lui sete de vindictă (Și-ai dat o viață-ntreagă pe-un dor de răzbunare ?.../ Orb ! În mormânt de ură tu însuți te-ai închis), îi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sufletul lor era strein. Ochii și mintea și inima lor ereau pironite asupra Parisului. Această elită, înstrăinată de neamul ei, vorbea, scria, citea, cânta și petrecea franțuzește. O greșală de limba franceză în această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de limba română, o delicioasă glumă. Dar înalta societate este miloasă, aceste femei fără simț și ambițiune națională condescind să vină în ajutorul „des pauvres acteurs roumains“, cu ofranda lor generoasă. O reprezentație de gală fu pusă sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
suvenirele tinerețelor lui, în conștiința datoriei împlinite, în dragostea copiilor ce-i vor perpetua ființa și cu deosebire în impresiunele ce nasc din contemplarea marelor spectacole ale naturei, care ne fac să uităm neajunsurile unei vieți trecătoare față cu misterioasa vecinicie. Acolo este marele izvor de mângăiere, numai trebuie să știe omul ceti în cartea naturei și să-i înțeleagă cuvântul. Așadar, iubite cetitor, iată cu cine ai onoarea de a face cunoscință: Sunt născut la poalele munților Carpați în micul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a stabili pentru vecinicie mărirea și prosperitatea României. Trăiască Măria Sa Carol I!". Iar Principele Carol, tânăr, cum era, plin de vigoare, cu o figură energică de om hotărât, rosti cu voce tare și fermă în auzul deputaților și a tribunelor pline, următoarele cuvinte întocate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rușineze și mai mult parcă de copilăreasca mea speranță. Totuși, o dată reinstalat, înscris din nou în cataloagele ei prăfuite, prins ca într-o capcană fără nici o ușă de scăpare, mi-am zis: la urma urmei, un an nu-i o vecinicie, și, deoarece Dante a revenit din Infern la lumina soarelui, voi reveni și eu de la școală acasă la lumina ochilor vecinei mele. M-am opus, deci, pe răbdare, neputând face altfel, și am început să înșir din capăt zilele cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de accentul vorbelor tale, eloquen tul meu Beldișor, care ți nesocotești Într-atât Însușirile! În corda rea mea s-a topit deodată și am simțit dulceața oboselii, sfâr șeala ceea care te-ar face să nchizi cu bucurie ochii pentru vecinicii. Dragul meu, noutatea e elementul care mă face să trăiesc cu atâta intensitate, să vibrez de toate emoțiile de parcă aș fi vizitată de un duh sfânt sau stăpânită de un diavol... Dragul meu Beldișor, trebuie să-nchid scrisoarea asta fară
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Un fragment cu totul redus din el a apărut la acel timp într-o revistă "Lumea" de sub conducerea d-lui C. Sateanu. (Și încă, fragmentul acesta, redând scena în care Hyperion cere divinului Stăpân al lumilor deslegarea de "greul negrei vecinicii", utilizează de a dreptul strofele în care Eminescu a fixat definitiv dialogul celebru). A mai văzut lumina zilei și o "Doină", cu muzica de Mezetti, firește, și versurile de autorii textului, doină, pe care o cântă Făt-Frumos, unul din eroii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în care stai e și vreo doamnă? [...] Cinci e același? Nu te-a decepționat încă? Acum sunt singură în toată casa. Lina e iar la masă la Stana. E liniște, parcă și în casă ninge demn și liniștit ca pentru vecinicie, cum ninge afară. Acum încep să mă îmbrac să plec la mama lui Mircea [Eliade]. Cum voi ajunge până acolo? Îți pot spune: La fin à ce soir. Îți întind cu ochii umezi botul meu de câine bătrân și bătut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din Moldova. Am căutat în nenumărate rânduri și pretutindeni, unde am avut bănuiala că aș putea da de numele autorului, dar mi-a fost absolut imposibil, fiindcă timpul îndelungat care s-a scurs de atunci și până acum târâse în vecinicie pe aceia care mai puteau să spună ceva despre el. În orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic, și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca autor al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din Moldova. Am căutat în nenumărate rânduri și pretutindeni, unde am avut bănuiala că aș putea da de numele autorului, dar mi-a fost absolut imposibil, fiindcă timpul îndelungat care s-a scurs de atunci și până acum târâse în vecinicie pe aceia care mai puteau să spună ceva despre el. În orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic, și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport. Eu aș propune ca autor al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru Fecioara Maria. Eminescu în poezia de dragoste vrea să vadă dacă mitul christic poate să se repete, caută cu înfrigurare repetarea lui și în final își dă seama că este irepetabil, că s-a produs o singură dată în vecinicie și că așa trebuie. Dl. Răzvan Codrescu putea să redea și alte versuri din colateralele sonetului „Răsai asupra mea”, ca de pildă: „A mele visuri toate se pierdură / Un înger de-a ’ncetat a fi femee”, sau, și mai explicit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
copleșit fiind de-o durere nespusă: - Adio, Eminescule, o să ne revedem în curând, te voiu urma! Doctorul Neagoe și-a ținut promisiunea, mai curând de cum a crezut el însuși și prietenii săi. Peste scurt timp l-a urmat pe calea veciniciei. C.A.N. (în „Adevărul”, 16 iunie 1933,p. 3) în primă analiză, îi putem informa pe cititorii noștri că monumentala ,,Bibliografie M. Eminescu” (Vol. XVII din Ediția Perpessicius) semnalează și acest articol, dar îl plasează, în sensul tematismului excesiv
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și înscris cu caractere chirilice. <poem>""Nemernice străine, dacă cumva vei trece " Pe lâng-această mută și tristă peatră răce "Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, "Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! "Patriotism, blândeță, amor religios, " Tot ce în lumea asta e mare și frumos, "Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... "Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; "C-un om nu ia cu sine, când se
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]