121 matches
-
și 8 luni și 2 ani, putându-se amâna însă intervenția numai în cazurile în care starea generală a corpului este deficitară. 2. În analiza cazurilor noastre am raportat rezultatele funcționale la condițiile anatomice ale palatului operat. Rezultă că insuficiența velară poate fi compensată prin alți factori ca: terapia intensivă, studiu susținut în familie, inteligență, perseverență. În grupa I din 113 cazuri, 22% au prezentat palate nefuncționale dar care au obținut o vorbire foarte bună, ceea ce demonstrează eficiența muncii logopedice. În legătură cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
primesc instructajul logopedic preoperator, 51% conduc un tratament continuu și în 82% colaborează familia. Convergența tuturor acestor factori a determinat obținerea unor rezultate funcționale excepționale (am înglobat toate defectele postoperatorii într-o condiție generală care a definit gradul de insuficiență velară cu „palat funcțional-nefuncțional”. Este foarte elocventă diferența procentuală între cele două grupe de rezultate extreme, vorbire normală și vorbire neinteligibilă. În grupa II, din 111 copii 33,2% se operează între 1,6 ani și 3 ani, 72% efectuează tratament
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
literatura de specialitate noi am găsit că este mult mai eficace efectuarea reeducării fonetice odată cu activitatea de achiziție și dezvoltare a limbajului la copil, învățarea limbii prin activitate dirijată, adaptându-se extrem de ușor la condițiile improprii fonetismului determinate de insuficiența velară. Apariția și dezvoltarea vorbirii care înscrie de obicei un retard esențial cu consecințe pe plan psiho-afectiv și intelectual, poate fi astfel dirijată încă de la vârsta plastiei de buză - 6-8 luni - când mama primește primele indicații logopedice în scopul formării corecte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
trebuie să se instaleze prin intermediul familiei încă înainte de a începe terapia vorbirii propriuzise, care în general este o lecție cu conținut logopedic și în care se cere copilului să colaboreze cu toată ființa lui pentru a depăși dificultățile fiziologice specific velare. Atingerea acestor performanțe, angajează ajutorul afectiv al părinților pentru a întări energia de care copilul are nevoie să continue exercițiile acasă, după indicații. Influența psiho-afectivă pozitivă exercitată de mediul familial asupra învățării limbii devine indispensabilă în condițiile copilului rhinolalic, pentru
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
finale decât a celor inițiale, precum și un retard la nivelul dezvoltării lingvistice. În aceste cazuri defectul este descris ca o dislalie funcțională, omisiunea consoanelor finale și mediale producându-se chiar când ele pot fi corect articulate în poziție inițială. Insuficiența velară postoperatorie în cazul subiecților întârziați mintal, creează mari dificultăți în munca de terapie logopedică deoarece sunt lipsiți de posibilitatea de înțelegere a sarcinilor de rezolvat, precum și de hotărârea și voința necesară pentru a compensa incapacitatea fiziologică a vălului operat. De
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
excitații electrice simultane pentru a provoca mișcări active. Masajul electric simultan pentru a provoca mișcări active. Masajul electric pe care l-am efectuat cu ajutorul aparatului de vibromasaj gingival (autor Filipovici) cu accesorii adaptate masajului velar, a condus la creșterea sensibilității velare, la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la senzațiile tactile prin activarea circulației sanguine și a inervației periferice. Borel-Maisonny a obținut o bună mobilitate a vălului palatin prin atingeri (lovituri) fine ale luetei care răspunde la stimulul aplicat, oferind prin aplicare un exercițiu important în creșterea funcționalității velare. Exercițiile de suflu pe care le-am descris mai înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înainte contribuie de asemeni la antrenarea vălului în formarea închiderii nasofaringiene. Gargarismele, reflexul de vomă la care se poate adăuga un arsenal întreg de jocuri ale musculaturii, dezvoltă funcționalitatea sfincterului velo-faringian prin hipertrofia plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
plicii lui Passavant care compensează adesea insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular între peretele posterior al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea ca fenomen natural și indisponsabil formării vocii, devine patologică în insuficiența velară specifică despicăturilor congenitale și afectează pronunția monomorf sau polimorf, sub influența unor factori psihoindividuali și sociali. Defectele fizionomice și vorbirea rhinolalică tulbură adaptarea la viața normală, prin crearea unor situații conflictuale, dezechilibru emoțional și complexe de inferioritate cu reale implicații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
limbajului sensibil egal cu grupul normal, deci superior grupului de oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului normal, dar superior grupului de oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar, atât prin dificultățile de insuficiență velară, cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Rezultatele obținute la probele verbale și neverbale de inteligență relevă faptul că subiecții cu despicături prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prezintă coeficienți de inteligență ceva mai mici (Q.I. med. 103,1) decât cei fără despicături (Q.I. med. 107,1) explicat prin handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Ca și subiecții normali, cei cu malformații velare cuprinși în zona Q.I. 79-90, se adaptează la procesul învățării. Ei manifestă numai unele forme de disritmii ale dezvoltării psiho-intelectuale și nu tulburări ale procesului de organizare mintală. Se poate afirma cu certitudine că incidența factorilor neurologici rămâne problematică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
reușită. În pofida unor indicații din literatura de specialitate noi am găsit că este mai eficace reeducarea fonetică o dată cu activitatea de achiziție și dezvoltare a limbajului, învățarea limbii prin activitatea dirijată, adaptându-se cu facilitate la condițiile improprii fonetismului specific insuficienței velare. 3) Există o corelație directă între reușita operatorie și eficacitatea muncii logopedice. 4) Există o corelație directă între gradul de participare afectivă a familiei și rezultatele psiho-logopedice, corelație care devine unul din factorii de succes în terapia logopedică. Astfel, cei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care cointeresarea multisenzorială permit realizarea pronunție fonemice în diverse poziții în cuvânt și în care se progresează spre componenta semantică a exprimării; - exercițiile de fixare și automatizare a coordonării neuro-musculare ce permit realizarea trecerii de la pronunția unor consoane cu ocluzia velară a fluxului nazal (de exemplu p, pa) la consoane cu suflu nazal m. Exercițiile se adaptează accesibil, progresiv, intuitiv, conștient și programatic fiecărui pacient până la instituirea unor automatisme corecte în exprimare. (228, 322) II.5.3. Protocoale tehnice în recuperarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alți cercetători, ca Joanna Porawska (Universitaea din Cracovia) și Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) și-au împărtășit din experiența lor de predare a limbii române ca limbă străină. Universitatea din Padova a fost reprezentată de trei cercetători. Lorenzo Renzi, care
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
sonorități vagi, astăzi, dar care făceau pîrtie în vremea lor. În străinătate, sînt Zamfirache al lui Hagi Constantin din Sibiu, la Viena. Copilul văduvei un medic, Efrosina dohtoroae, care deprinde meseria tătîne-su, în aceeași capitală. Un orfan susținut de boierul Velara, în același loc, în același scop. Alți cîțiva, Filipești, Vlădoieni, la Paris. O societate, la prima vedere, egalitară, în care mari boieri, negustori și chiar oameni simpli fac aceleași eforturi, recunoscînd, ca niciodată, prețul cărții. Cum se vede din adausul
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise: i, î, u (liniile orizontale ale triunghiului de mai sus); * locul de articulare: vocale anterioare (palatale) e, i; vocale mediane (centrale) a, ă, î; vocale posterioare (velare) o, u (liniile verticale ale triunghiului). Acestor criterii li se adaugă diferențierea, după labializare (rotunjirea sau nu a buzelor), a vocalelor labiale (labializate): o, u de vocalele nelabiale (nelabializate): a, e, i, î, ă. Contextual, sunt folosite și: * vocalele implicite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lor muzical, regulat (Toma, 2004, p. 9), pot fi clasificate 17 în: * consoane surde vs. consoane sonore (după sonoritate): p b; c g; t d; f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie simplă sau monomorfa, cum este, de pildă, lambdacismul, caracterizat prin omisiunea sau distorsiunea sunetului l, sau afectarea sunetelor din grupa velarelor (c-g) etc. Dacă sunt afectate mai multe grupe de foneme, dislalia este polimorfa (exemplu: sigmatismul, caracterizat prin denaturarea siflantelor, șuierătoarelor și africatelor), iar dacă copilul nu pronunța corect majoritatea sunetelor, dislalia este generalizată. Din observațiile realizate pe această categorie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din latinescul imperatorem; Fjorgynn masculin ar putea proveni din femininul Fjorgyn etc. Așadar, mai bine acceptăm propunerea mai limitată a lui Pisani (1950a) și Îl comparăm pe Perenú doar cu lituanianul Perkúnas, admițând că forma slavă ar fi pierdut o velară prin apropierea paraetimologică cu verbul din slava antică pera, „eu lovesc”. Să pornim pentru ambele teonime de la un termen indo-european *perkw¿nos, derivat În -node la numele stejarului; dacă ne gândim la funcția specifică a acestui sufix (cf. Meid, 1957
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]