219 matches
-
Cred că sfințiile lor - oameni fiind - aveau coșmaruri!... --Dar să nu facem păcate, dragule. Sfințiile lor cu căldările clocotind, iar noi cu ale noastre povestind. Să mergem mai departe. --Cam în aceeași parte cu velnița - am reluat eu vorba, accentuând cuvântul păcătos “velniță” - avea case și “Matei vel cămăraș”, case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu credincios,... dintr-a sa bunăvoie, au dat danie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Știu că știi, dar hai să-l ascultăm pe vodă: „Adică domnia mea,... am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ioan cu rostul (gura) de aur,... cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahluiu, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale... oricâte căldări vor pune să lucredze”. N-am să cârtesc, părinte, ci am să spun numai că vodă s-a gândit să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zece biserici, două schituri și șase paraclise... cu toate proprietățile lor. Averea agonisită în timp trecea cu mult peste așteptări. Primea veniturile târgurilor Vaslui, Galați, Tecuci și Târgul Ocna cu exploatarea de sare. Apoi veniturile a zeci de sate, mori, velnițe și dughene. În aceste condiții, într-un veac veniturile au crescut de peste o sută de ori! Administra și susținea 16 spitale, patru ospicii, două aziluri, două orfelinate și două școli de moașe... S-o luăm totuși cătinel, sfințite. Mănăstira abia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1831, până la legea lui Cuza. Satul Chircești - o singură localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de unificare administrativă din 1925, până în 1939, când a devenit sat component al comunei Miclești. Cu toate aceste schimbari și transformări, Chirceștii sunt astăzi cel mai mare sat al comunei Miclești, cu oameni
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
hotarului Buicanilor, moșiia Gălății, care intră și în vatra târgului Chișinăului, câte șasă potronici noi pre an, bezmăn de stânjinul de loc,... Iară pentru pivnițele, ce vor fi în dosul dughenilor,... pre locul Gălății, să nu dea nimică,... Dar pentru velnițile (loc unde se făcea rachiul), care vor fi pre locul Buicanilor, al mănăstirii Gălății să ia câte cinci lei... Așijderea să mai ia venitul cantariului din târgul Chișinăului după hrisoave,... că fiind târgul Chișânăul... pe locul Buicanilor, moșia mănăstirii, s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am să-l citesc cu glas tare: „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei Luminați: Vasilie cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnezeu și Ion cu rostul de aur, din târgu din Iași, cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pre alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze...” „Ei, ce părere ai, dragule? A făcut bine vodă au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze...” „Ei, ce părere ai, dragule? A făcut bine vodă au ba?” Întrebare grea, părinte. Grea de tot. Dar am s-o spun pe cea dreaptă: tot le amirosea sfințiilor lor a rachiu de la velnița care se găsea dincolo de gardul mănăstirii. Așa că, au voit să fie a lor și gata! Numai că de...fețe bisericești să umble cu lucrul diavolului...Parcă nu-i prea bine... „Așa erau vremurile, fiule, și este târziu să le judecăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică a satului și Școala Generală), Brodoc-Vaslui (punctele Vadul Bârladului și Nord-Est de sat), Chircești-Miclești (punctele Corcoduș, Fântâna lui Vasile Alecu, Dumbravă și Velniță), Coroieștii de Sus-Coroiești (punctele Pereschivul Mic și Marginea de nord a satului), Costești (punctele Vatra satului, Biserica Veche, Ferma de bovine, Ghilahoi, Grădina lui Cărare și Grădina lui Popică), Crasna-Albești (punctele Crăciunești și Podul de șosea), Gura Idrici-Roșiești (punctele La
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au găsit câteva fragmente ceramice, caracteristice veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, C. Buzdugan și I. Bauman, 1977. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 181, nota 8; Teodor 1997c, p. 66. d) La Velniță: în marginea nordică a satului, într-o vale, s-au descoperit fragmente de vase-borcan (secolele V-VI) modelate la mână ori la roată, unele cu buzele alveolate (secolele VI-VII), dar și de tipsii, care sunt decorate pe fund cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
el copacii codrilor, strică ogoarele, astupă un sat. Un mic sâmbure greșit în organizația societății, în viața economică crește și îngroapă o națiune. Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor în țara noastră, de mulțimea judanilor, cauza e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil - în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil - în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil - în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unde plăți pentru muncă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecărui din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unde plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul într-adevar, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele ei? O populație nesănătoasă, fără energie de caracter, fără energie economică, care își vinde munca pe băutură, o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
codrilor, strică ogoarele, astupă un sat. Un mic sâmbure {EminescuOpIX 465} greșit în organizația soțietății, în viața economică crește și îngroapă o națiune. Ne mirăm cu toții de mulțimea crâșmelor în țara noastră, de mulțimea judanilor - cauza e mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțimea rachiului, mulțimea velnițelor, dar oare această mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mulțime de unde vine? Sub domnia turcească au existat micul sâmbure, o dispoziție de export. Exportul grânelor era oprit. Prin urmare grânele neconsumate trebuiau prefăcute în obiect exportabil, în vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor. Velnița producea rachiu, rachiul trebuie consumat - și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei și proprietarul impunea fiecăruia din supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele ei? O populație nesănătoasă, fără energie de caracter, fără energie economică, care 52 -și vinde munca pe băutură
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rotirii, cupele se umpleau cu apă și se goleau ritmic în canale. De acolo apa își continua drumul spre legume. În prezent, se folosesc pompe electrice pentru absorbția apei din iazuri și canalizarea spre culturile de legume. Cazanul de țuică - Velnița Ca și în alte sate din zonă, și în satele comunei noastre a funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor, alteori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
își continua drumul spre legume. În prezent, se folosesc pompe electrice pentru absorbția apei din iazuri și canalizarea spre culturile de legume. Cazanul de țuică - Velnița Ca și în alte sate din zonă, și în satele comunei noastre a funcționat velnița 2, cunoscută aici sub numele de cazan de rachiu, folosit pentru distilarea tescovinei și a borhotului de fructe. Uneori, cazanele funcționau în incinta gospodăriilor, alteori erau înșirate de-a lungul unor văi, în apropierea apei. Numărul cazanelor de țuică era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multe încăperi. Textilele de interior aduc în locuință o notă de intimitate și de căldură, contribuind astfel la crearea unui ambient plăcut. Cele mai vechi și mai numeroase categorii de țesături folosite la împodobitul interioarelor sunt păretarele, lăicerele, covoarele și velnițele, alături de care ștergarele de perete, de oglindă și de icoană formau o gamă diversificată de textile de interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care le poate căpăta din vînzarea lui, în vara anului 1843, Eminovici a luat în antrepriză accizul băuturilor spirtoase din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a concentrat și mai mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a răspuns obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a aflat că Eminovici avea tot mai mari afaceri cu spirtul la Botoșani, în timp ce producția de spirt la velnița din Dumbrăveni scădea. La 30 octombrie 1843, "milostivul stăpîn" l-a amenințat pe Eminovici că-l dă afară din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea de răspuns a lui Eminovici: "Prea milostive stăpîne
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o lungime de 10 km. Et.: ap. geamăn d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
d. lat. geminus + art. hot. a (pentru feminin). LA VÈLNIȚĂ, poiană pe dreapta drumului care duce la pădure. Pe acest loc s-a aflat cândva un cazan de țuică, numit de localnici velniță (termenul a dispărut din grai). Et.: ap. velniță d. ucr. vynnyća. LACUL DRACULUI, deal din localitatea Blidari, în partea vestică, având un loc de pășunat animalele. Toponimul stă în legătură cu tradiția locală, existentă și în alte zone ale României, care se referea la niște locuri bântuite de duhul cel
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]