943 matches
-
la vârful căruia se află gura mică, fără dinți. Au o singură înotătoare dorsală (a 2-a), bine dezvoltată, fără radii spinoase, înotătoarea anală este redusă, iar înotătoarea caudală mică sau lipsește. Înotătoarele pectorale sunt scurte sau lipsesc, iar înotătoarele ventrale lipsesc. Orificiul branhial redus la o gaură mică, situată la marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
înotătoarea anală este redusă, iar înotătoarea caudală mică sau lipsește. Înotătoarele pectorale sunt scurte sau lipsesc, iar înotătoarele ventrale lipsesc. Orificiul branhial redus la o gaură mică, situată la marginea superioară a operculului. La majoritatea speciilor, masculul are o pungă ventrală, numită cameră incubatoare, unde femela își depune icrele pe care masculul le clocește. După eclozare, larvele rămân un timp în punga incubatoare. Familia singnatide este împărțită în 2 subfamilii: "Syngnathinae" (ace de mare sau singnații) și "Hippocampinae" (căluți de mare
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
cu o înfățișare foarte variată. La acele de mare ("Syngnathinae") corpul este foarte alungit, având forma unui ac gros, capul este dispus în prelungirea axei trunchiului, iar coada este neprehensilă. La căluții de mare ("Hippocampinae") capul este îndoit în direcția ventrală de la axa principală a corpului, formând un unghi drept de 90° față de trunchi și are forma unui cap de cal (asemănător cu cel din piesa de șah), iar coada prehensilă este răsucită în spirală. le nu au solzi. Corpul lor
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
mică, la altele (căluții de mare) este lipsită de înotătoare și a devenit prehensilă, putându-se încolăci în jurul algelor sau altor obiecte. La singnatide toate înotătoarele sunt lipsite de spini. Partea anterioară spinoasă a înotătoarei dorsale (prima dorsală), precum și înotătoarele ventrale la acești pești lipsesc; alte înotătoare (dorsala, anala, caudala, pectoralele) pot fi prezente sau absente la peștii adulți (la "Bulbonaricus" dorsala, anala și pectoralele sunt absente la adulți). Au o singură înotătoare dorsală (a 2-a), bine dezvoltată, de obicei
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
mică, obișnuit cu 2-6 radii moi. Înotătoarea caudală lipsește sau este prezentă; când este prezentă caudala este mică, cu 8-10 radii moi. Înotătoarele pectorale prezente sau uneori lipsesc; când sunt prezente pectoralele sunt scurte, obișnuit cu 10-23 radii moi. Înotătoarele ventrale lipsesc la toate singnatidele. Linia laterală și canalele senzitive lipsesc. Solzii lipsesc, fiind înlocuiți de plăci osoase. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști). Apendicele pilorice lipsesc. Rinichiul este prezent numai pe partea dreaptă și este aglomerular, aducă
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
mai adesea cutanată (larvele fiind lipsite de branhii), deși unele au stigme care rămân însă întotdeauna închise și nu se deschid decât la adulți. Alte larve prezintă branhiile traheene (traheobranhii) care sunt mici, simple, cel mai adesea fixate pe partea ventrală a toracelui (branhii traheene toracice) și mai rar dedesubtul capului sau pe abdomen la nivelul rectumului (branhii traheene anale). Branhiile, atunci când există, au forma unor tufe de fire subțiri, scurte, care trebuie căutate cu atenție pentru a putea fi văzute
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
țepii sunt implicați în locomoție. Pe partea dorsală a capului sunt situații ochii. Cavitatea internă a corpului reprezintă un pseudocelom bine dezvoltat. Musculatura este alcătuită din fascicule de mușchi striați. Sistemul nervos este format din inelul perifarigian și lanțul nervos ventral cu câte o aglomerare ganglionară în fiecare segment. Organele de senzitive sunt reprezenate prin peri senzoriali tactili și o pereche de ochi simpli, situați deasupra inelului perifargian. Sistemele circulator și respirator sunt absente. Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
pe vârful botului (pe maxila superioară), 2 mai lungi la colțurile gurii și 4 pe mandibulă. Ochiul este mic. Sub ochi și ascuns sub piele, se află un țep mic. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
se află un țep mic. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza scurtă, se inserează în urma verticalei posterioare a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudala este mică și rotunjită. Pe spate și pe fața ventrală a pedunculul caudal se întinde câte o mică creastă. Coloritul fundamental a corpului este galben, spatele este brun sau cafeniu închis, abdomenul bate în galben portocaliu sau este roșcat. Pe spate, se află numeroase pete mici verzui-negricioase și dungi închise
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
situate deasupra bazelor înotătoarelor pelviene. Înotătoarea caudală este aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea este moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Suprafața dorsală este uniform închisă, sau cu tot felul de ornamente deschise și închise; suprafața ventrală este albă. Pe spate se află două organe electrice reniforme (în formă de rinichi), bine dezvoltate, care mărginesc capul pe toată lungimea. Organele electrice pot să producă descărcări electrice (de la 8 volți până la 220 volți), care doboară animale mai mari
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
hrănesc cu pești mici și nevertebrate (polichete, crustacee) care trăiesc pe funduri. Trăiesc în regiunile platoului continental pe fundurile moi ale oceanelor, până la o adâncime de 1000 m, adesea sunt îngropați în nisip sau mâl. Sunt pești vivipari, aplacentari. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează organe de acuplare numite pterigopodii.
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
mai jos. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric) și acoperit, în afară de abdomen, cu solzi foarte fini și mici. Capul este gros cu ochii mici, botul obtuz și scurt și gura mică, semiinferioară. Înotătoarea dorsală, cu baza scurtă, începe în urma înotătoarei ventrale și este plasată mai aproape de coadă decât de cap. Înotătoarea anală începe cu puțin în urma înotătoarei dorsale și ca înălțime este aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
scurt și gura mică, semiinferioară. Înotătoarea dorsală, cu baza scurtă, începe în urma înotătoarei ventrale și este plasată mai aproape de coadă decât de cap. Înotătoarea anală începe cu puțin în urma înotătoarei dorsale și ca înălțime este aproape egală cu aceasta. Înotătoarea ventrală, culcată, ajunge până la orificiul anal; ca și înotătoarea pectorală, are marginea rotunjită. Înotătoarea caudală excavată, cu lobii subegali. Coloritul corpului este foarte viu, acestui fapt i se datorește și numele ("boiștean", dela "boit" = vopsit, zugrăvit). Are spatele cenușiu-verzui sau verde
Boiștean () [Corola-website/Science/331079_a_332408]
-
circulație largă despre hipocamp postula rolul său în olfacție. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în hipocampul ventral trimite axoni înspre bulbul olfactiv principal, nuceul olfactiv anterior și cortexul olfactiv primar. Deși rolul său în memoria mirosului prezintă un interes academic, puțini specialiști cred azi că funcția principală
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
teorie a fost pusă sub semnul întrebării după descoperirea că nu există proiecții directe de la bulbul olfactiv înspre hipocamp. Ulterior s-a descoperit că bulbul olfactiv are proiecții în partea ventrală a cortexului entorinal lateral, iar câmpul CA1 în hipocampul ventral trimite axoni înspre bulbul olfactiv principal, nuceul olfactiv anterior și cortexul olfactiv primar. Deși rolul său în memoria mirosului prezintă un interes academic, puțini specialiști cred azi că funcția principală a hipocampului este în miros. Literatura de specialitate a fost
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
sud. Are o lungime de până la 40 cm. Corpul este ușor alungit, capul comprimat lateral, botul alungit și cu buze groase (de unde și denumirea peștelui), iar pe fălci dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe cap, trunchi și înotătoare. Pe abdomen se distinge un desen reticulat brun, în formă de rețea
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
Corpul este alungit, înalt, moderat comprimat lateral. Înălțimea corpului este egală sau depășește ușor lungimea capului și reprezintă aproximativ 20,8-25% din lungimea totală a corpului, cuprinzându-se de 4,0-4,8 ori în lungimea lui totală. Profilul dorsal și ventral sunt la fel de convexe. Înălțimea minimă a corpului reprezintă 11,7-12,5% din lungimea totală a corpului. Capul este alungit. Lungimea capului este mai mare decât înălțimea corpului și reprezintă 23,8-26,4% din lungimea totală a corpului și intră în
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
moi. Formula înotătoarei anală la "Labrus viridis prasostictes" este A III 9-10. Înotătoarea anală are aproximativ aceeași lungime ca și partea moale a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este rotunjită și are 14 radii, din care 12 ramificate. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt rotunjite și scurte, vârful lor rămâne la mare distanță de anus. Înotătoarele ventrale rotunjite, cu poziție pectorală, se inserează puțin în urma înotătoarelor pectoralelor și au o radie anterioară spinoasă și 5 radii moi. Formula lor este V I 5
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
are aproximativ aceeași lungime ca și partea moale a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este rotunjită și are 14 radii, din care 12 ramificate. Înotătoarele pectorale și ventrale sunt rotunjite și scurte, vârful lor rămâne la mare distanță de anus. Înotătoarele ventrale rotunjite, cu poziție pectorală, se inserează puțin în urma înotătoarelor pectoralelor și au o radie anterioară spinoasă și 5 radii moi. Formula lor este V I 5. Înotătoarele pectorale sunt rotunjite și au o radie spinoasă și 14-15 radii moi. Formula
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
mijlocul pedunculului caudal. Pe linia laterală se află 41-49 solzi dispuși în linie longitudinală. Numărul de solzi deasupra liniei laterale (numărați vertical până la începutul înotătoarei dorsale) este de 4-6. Numărul de solzi sub linia laterală (numărați vertical până la începutul înotătoarei ventrale) este de 12-13. Aceasta se poate reda prin formula 41 [4-6/12-13] 49. La subspecia "Labrus viridis prasostictes" această formulă este 44 [4-5½ /12-13] 47. Vezica înotătoare este prezentă. Aparatul opercular cu 5-6 radii branhiostegale și o pseudobranhie bine dezvoltată
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Înotătoarele ventrale în poziție abdominală. Înotătoarea dorsală scurtă, cu cel mult 16 radii, iar în înotătoarele ventrale I (6) 7-8 radii. Linia laterală prezentă. Gura fără mustăți și prevăzută cu dinți prinși pe fălci și pe vomer. Deschiderea operculară este foarte largă
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Înotătoarele ventrale în poziție abdominală. Înotătoarea dorsală scurtă, cu cel mult 16 radii, iar în înotătoarele ventrale I (6) 7-8 radii. Linia laterală prezentă. Gura fără mustăți și prevăzută cu dinți prinși pe fălci și pe vomer. Deschiderea operculară este foarte largă. Branchiile în număr de 4; pseudobranchia prezentă. Membranele branhiale nu sunt contopite cu istmul. Au
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
sau filamentul terminal ("filum terminale"). Cei doi cerci și paracercul servesc la sărit, ca și la colembolele, dar bineînțeles în alt mod. Abdomenul are segmentele complete, în număr de 11 + telsonul, toate fiind dezvoltate la ecloziune (forme epimorfe). Pe partea ventrala a abdomenului poartă apendice lamelare: saci coxali și stili scurți, dintre care ultima pereche de stili sunt mai alungiți și puternici. Ei servesc la sărit împreună cu cercii și cu filamentul terminal. Stilii se află pe segmentele abdominale 2-9. "Lepismă" poartă
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
relativ mici Înotătoarea dorsală scurtă, cu o margine dreaptă sau puțin convexă și este formată din 7-8 raze moi și 2-3 raze spinoase (spini), dintre care ultima rază spinoasă aproape neîngroșată și lipsită de zimți. Înotătoarea dorsală începe înaintea înotătoarei ventrale; înălțimea ei este cuprinsă de 5,3-6,1 ori în lungimea corpului. Înotătoarea anală scurtă și înaltă cu o margine aproape dreaptă; culcată, ajunge până la baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este slab excavată. Corpul mrenei vânăte este mai închis la
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
închis la culoare decât la mreana comună. Spinarea este vânătă, brun-ruginie închisă sau verde-brună, laturile galben-ruginii, iar abdomenul alb-gălbui. Pe spate, pe flancuri și pe cap, este acoperită cu puncte și pete mari, închise, ce se unesc între ele. Înotătoarele ventrale, pectorale și anală sunt galbene. Înotătoarea dorsală și caudală urmează colorația corpului, și au rânduri de pete întunecate. Mustățile sunt gălbui, de culoarea lămâii, fără o axă roșie. Peritoneul este negru. Dimorfismul sexual este pronunțat: la masculi, în epoca de
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]