177 matches
-
și reumatismale cel mai adesea. Sistemul vascular este un sistem închis format din tuburi prin care circulă sânge de la cord spre țesuturi și de aici înapoi către inima. Sistemul vascular este alcătuit din vase de calibru diferit, artere, vene, arteriole, venule, capilare având și funcții diferite.Circulatia sangvină este alcătuită din două circuite, complet separate dar strâns corelate funcțional: circulația sistemică (marea circulație) și circulația pulmonară (mică circulație). Circulația sistemică asigura transportul sângelui de la inimă spre organe și țesuturi prin sistemul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
constituie 75% din glandă. Lobul posterior sau neurohipofiza are origine diencefalică. ˛ntre cei doi lobi există o porțiune mică, lobul intermediar, rudimentar la om. Vascularizația hipofizei este asigurată de artera hipofizară superioară și cea inferioară. Arterele hipofizare se adună în venule la nivelul eminenței mediane și tijei pituitare, iar neurohormonii hipotalamici ajung prin sistemul port hipofizar constituie o rețea de capilare în hipofiza anterioară, de unde drenează apoi în sinusul cavernos și jugulare. Sistemul port hipofizar a fost descris pentru prima dată
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
afectate contrar în domeniul țesutului conjunctiv. De aceea, leziunile gingivale timpurii pot reprezenta un țesut limfoid de trecere, măi degrabă decât un înfiltrat leucocitar, atâta timp cât în toate componentele tipice pentru asemenea țesuturi sunt prezente, incluzând variate tipuri de celule Ț, venule endoteliale înalte, celule care prezintă Ag, ca macrofagele activate și celulele cu interdigitații. În consecință, acumularea leucocitara în epiteliul joncțional și majoritatea țesutului conjunctiv din interiorul gingiei nu ar trebui să fie privit fără echivoc că prim pas spre gingivite
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
musculaturii netede. C3a inhibă proliferarea limfocitelor ducând la scăderea imunității celulare în perioada postoperatorie cu creșterea susceptibilității la infecție. C5a activează lipooxigenaza, ducând la formarea de leucotriene, cu efecte vasoconstrictoare și de creștere a permeabilității vasculare, în special la nivelul venulelor, are efect chemotactic puternic pentru leucocite, crește aderarea acestora la endoteliu, prin creșterea conexiunii lor cu integrine, induce degranularea leucocitelor și producția de radicali liberi de O2 [5,8]. Efectul chemotactic al complementului pentru neutrofile respectiv efectul neutrofilelor de a
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
cronică. a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
histopatologice: a. biopsia cutaneo-musculo-vasculară. Se practică pentru diagnosticul etiopatogenetic al arteritelor reumatismale, rickettsiene, în boli ale colagenului, în trombangeita obliterantă și în unele formațiuni tumorale (vasculare) la nivelul tegumentelor; b. biopsia din pulpa degetului, pentru studiul histopatologic al microcirculației (arteriole, venule, capilare și anastomoze arteriolo-venulare); c. modificări întâlnite în arterioscleroză: segmentul intermediar devine rigid, încurbat; venele dilatate, celule mioepiteliale rare cu nuclei în picnoză; d. modificări în trombangeita obliterantă: endarterită obliterantă preglomică, hiperplazia conjunctivă elastică; segmentul intermediar, scleros, rămâne larg deschis
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt delimitate de țesut conjunctiv. În locul de întâlnire a doi sau trei lobuli hepatici se delimitează un spațiu denumit spațiu portobiliar (Kiernan) la nivelul căruia, înconjurate de țesut conjunctiv, se află trei structuri: o arteriolă (ram din artera hepatică), o venulă (provenind din vena portă) și un canal biliar. Aceste structuri formează împreună triada portală. Macroscopic, hepatocitul are formă poliedrică, dimensiuni variabile (20-30 μm) și se dispune în plăci sau cordoane celulare (cordoanele Remack) cu dispoziție radiară de la vena centrolobulară către
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
a nodurilor lui RANVIER, urmată de o fragmentare și o topire a mielinei, urmată de o distrugere a oligodendrocitelor: celule care generază mielina. Urmează intervenția astrocitelor care duc la fenomenele de scleroză. În centrul regiunii sclerozate (demielinizate) este prezentă o venulă din care s-a produs extravazarea. Leziunile situate de obicei în apropierea ventriculilor, pot să extravazeze concentric, cu aspect de demielinizare recentă și scleroasă în centru. În unele cazuri leziunea poate antrena distrugerea totală a axonului, cu moartea nervului, fenomen
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
variantă cu moarte apoptotică oligodendrocitică și o a doua variantă cu degenerarea oligodendrocitelor în substanța albă din jurul plăcii. Plăcile de demielinizare sunt multiple (de unde și denumirea bolii de SM dată de școala anglo-saxonă de neurologie), diseminate pe suprafețe mari în jurul venulelor. Coexistă plăcile de demielinizare active (moi, edematoase, prost delimitate, de culoare trandafirie), cu plăcile vechi, aspre, tari, de culoare gri. În stadiul incipient se constată predominanța macrofagelor cu conținut de mielină (celule cu corpi granuloși și grăsoși). În stadiile următoare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de celule T, macrofage, conservarea relativă a oligodendrocitelor cu remielinizare. Tipul 2, cel mai comun, este caracterizat prin depozitarea de imunoglobulină și complement, cu prezența plasmocitelor în leziune. Tipurile 3 și 4 prezintă o demielinizare care nu este centrată de venule și de înfiltrare celulară, existând o pronunțată afectare și moarte a oligodendrocitelor. Tipul 3 diferă de tipul 4, prin pierderea preferențială a glicoproteinelor, asociate mielinei, mai mare decât cea observată în tipul 4, la care întâlnim oligodendropatie primară caracterizată de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vorba de fenomenul de „marginație“ a leucocitelor, care nu este altceva decât o ancorare a lor la locul unde vor realiza ieșirea din vasul de sânge și migrarea lor ulterioară în țesutul afectat (inflamat, neoplaziat etc.). Ancorarea limfocitelor la endoteliul venulelor (homing, în literatura de limba engleză) nu se face la întâmplare, ci ține seama de două condiții esențiale: una care se referă la receptorii de pe suprafața limfocitelor, alta care se referă la unele molecule de adeziune prezente pe celulele endoteliului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sub numele generic de CAM = Cell Adhesion Molecules. Receptorii de tip CAM sunt exprimați atât pe suprafața limfocitelor (limfocite homing receptors), în care caz poată indicația L, precum găsim la L-Selection, cât și „la țărm“, adică pe suprafața celulelor endoteliului venulelor, caz în care înaintea numelui respectivei molecule de adeziune apare litera E (Endotelial Selection). S-a mai descris și o P-Selectina (Platelet-Selection), receptor exprimat pe suprafața trombocitelor, factor implicat în agregarea plachetară. În ciuda numelui, P-Selectina nu este exclusiv trombocitară, ci
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a crezut multă vreme că aderarea limfocitelor la endoteliul venular se face nu importă unde. S-a dovedit ulterior că homing-ul și ieșirea din patul venos către ganglionii limfatici sau țesutul inflamat/tumoral are loc numai în anumite porțiuni ale venulelor, tapetate cu un endoteliu cu celule cuboide, unde frecvența joncțiunilor este mai mare decât cea obișnuită. Este vorba de zone post-capilare venoase, care morfologic apar ca niște expansiuni și care în literatura de specialitate poartă numele de High Endothelium. 7
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de către macrofage către limfocite (prin inter mediul complexelor majore de histocompatibilitate I și II), dereglează echilibrul dintre limfocitele Th1 și Th2, menține la un nivel scăzut co-stimularea (încetinește producerea proteinei B7), se opune aderării limfocitelor la celulele endoteliale ale peretelui venulelor, oprind fenomenul de diapedeză către focarul inflamator tumoral etc. Depresarea producției de molecule de adeziune este un fapt constatat de mai mulți autori. Este, de asemenea, dovedită acțiunea de inhibare pe care TGF-b secretată de celulele tumorale o are asupra
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
calea biliară principală (hepato-coledocul) (fig. 119). Colecistul (calea biliară accesorie) Este situat pe fața inferioară a lobului drept, în patul veziculei biliare, sau foseta veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării. Fața inferioară a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
echinococoza, schistomiaza, infestațiile cu Opisthorchis viverrini, Clonorchis sinensis, Opisthorchis felineus, pot determina afectare hepatică și ciroză [58]. Schistosomiaza este o parazitoză răspândită în unele zone endemice tropicale din Africa de Est, Asia, America de Sud. Prin depunerea ouălor de paraziți la nivelul venulelor hepatice poate promova dezvoltarea unei fibroze hepatice și a unor granuloame inflamatorii hepatice. Este o cauză frecventă de afectare hepatică în aceste zone, dar nu neapărat de CHC. Riscul pentru CHC ar putea fi asociat cu coincidența parazitozei cu infecția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
sângelui de la artere spre vene, străbătând și bariera capilară. Dacă presiunea venoasă periferică crește, ea depășește presiunea intravasculară și atunci fluxul sângelui dinspre artere spre vene se oprește. Rolul microcirculației în insuficiența venoasă este considerabil fiind știut faptul că în venule se depozitează 60-70% din sânge (Golledge, Quigley, 2003). În staza venoasă acest resort este folosit din plin în fazele incipiente ale bolii. Dar acumularea în exces de sânge la nivelul venulelor face să crească excesiv presiunea intracapilară, depășind-o pe
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
insuficiența venoasă este considerabil fiind știut faptul că în venule se depozitează 60-70% din sânge (Golledge, Quigley, 2003). În staza venoasă acest resort este folosit din plin în fazele incipiente ale bolii. Dar acumularea în exces de sânge la nivelul venulelor face să crească excesiv presiunea intracapilară, depășind-o pe cea existentă la nivelul capătului arteriolar al capilarului. Din acest moment fluxul sângelui în sistemul microcirculației periferice se oprește și încep să apară consecințele stazei venoase (Jeanneret et al., 2007). Capitolul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dilatații ale venelor intradermice, ale plexurilor subpapilare, întâlnite îndeosebi la femei, staza venoasă determinând dilatația capătului venos al capilarelor, formând sub piele o rețea vasculară ce poate căpăta configurații diferite. Zonele afectate apar de culoare albastră sau roșie, cu o venulă dilatată din care pleacă apoi rețeaua de arborizații venulare ce ia forme bizare, de unde și denumirea lor de „varicozități în labă de gâscă”, „în mătură”, „sub formă de păianjen”, „în jet de stropitoare”, „în evantai”, „în stea”, sub formă de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Greenberg et al., 2008). Întotdeauna aceste varicozități superficiale colectează spre o venă mare denumită și venă mamă. Localizarea acestor telangectazii este mai frecventă la nivelul treimii superioare a gambelor și la nivelul coapselor, frecvent fiind simetrice. Uneori arborizațiile din jurul unei venule principale au o culoare roșiatică și sunt dispuse regulat, sub formă de stea. Ele dispar complet la vitropresiune și se congestionează rapid după suspendarea compresiei. Aceste varicozități se dezvoltă pornind de la venele plonjante ale lui Delater (Capurro et al, 1998
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sistemul aortic inferior - sistemul cav superior - sistemul cav inferior - sistemul limfatic - vascularizația cardio-pulmonară - vascularizația viscerală 4. Sistemul nervos vegetativ. 5. Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic: a) Fiziologia microcirculației: ... anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase). rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. schimburile la nivelul microcirculației (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.). dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). autoreglarea. b) Fiziopatologia microcirculației: ... - microcirculația în
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
inferior - sistemul cav superior - sistemul cav inferior - sistemul limfatic - vascularizația cardio-pulmonară - vascularizația viscerală 4. Sistemul nervos vegetativ. 5. Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic: a) Fiziologia microcirculației: ... anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase). rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. schimburile la nivelul microcirculației (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.). dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). autoreglarea. b) Fiziopatologia microcirculației: ... - microcirculația în: - diabetul zaharat
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii 3. Embriologia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor 4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare 5. Fiziologia și fiziopatologia circulației: a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). f. autoreglarea
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
vasele viscerale, cordul și plămânii 3. Embriologia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor 4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare 5. Fiziologia și fiziopatologia circulației: a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase) b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației. c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.). d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele). e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.). f. autoreglarea. 6. Fiziopatologia
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
mg) + hesperidina (50 mg) micronizată - 2 tablete zilnic, tratament cronic; - contenție elastică în funcție de fiecare caz în parte - ciorap elastic adaptat pacientului. 2. Pacienți cu Insuficiență Venoasa Cronică în stadiul CEAP C1 Descrierea stadiului conform clasificării CEAP revizuite: - pacienți cu telangiectazii (venule intradermice confluate și dilatate cu diametrul mai mic de 1 mm) sau vene reticulare (vene subdermice dilatate, cu diametrul între 1 și 3 mm, tortuoase). Modalități terapeutice: - schimbarea stilului de viață; - tratament sistemic: diosmina (450 mg) + hesperidina (50 mg) micronizată
ORDIN nr. 1.218 din 16 septembrie 2010 privind aprobarea ghidurilor de practică medicală pentru specialitatea dermatovenerologie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226789_a_228118]