15,959 matches
-
prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că tre: "tre să mergem la Vadul lui
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
unor elemente gramaticale: ale demonstrativului (ista, aista, cela): "de unde negativismul ista?"; "taman aista trebuia să ne oprească"; "tinerii ceea" (= ceia) etc.; ale auxiliarului de perfect compus ("Ce-o muncit...?"; "s-o terminat discuția"; "s-o făcut doctor în matematică"), ale verbului a lua: ("să mă ieie în considerație"). Ar mai merită să fie amintite poziția în frază a adverbului mai ("ieri mai nu m-a dat jos"; "mai nu am facut-o imnul meu"; "mai n-am trimis") și - evident - , unele
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
trimis") și - evident - , unele preferințe lexicale: pentru adverbele amu ("noi amu sîntem ocupați"; "amu editoru îmi scrie"), oleacă ("uneori byrfim cyte oleacă... ", "mai dryngăi oleacă"), interjecția iaca ("și iaka rămîne omu nostru să trăiască cu 200 de lei toată luna"), verbe că a ședea ("șed toată ziua pe scaun") sau a se anina "polițiștii nu au dreptul să se anine de astă". Evident, unele dintre aceste trăsături au o tradiție de reprezentare literară (producând în texte scrise notă dialectala stilizata, cu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
să adăugăm un i. Lumea cumpără hot dog, dar spune roti dogui. Asta înseamnă că importăm cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
cuvintele străine, dar adaptându-le sistemului fonologic portughez. Ce altceva mai caracterizează o limbă? Sistemul său gramatical. Ceea ce se întâmplă, de exemplu, când creăm verbe după cuvinte străine, este că urmăm regula conform căreia singura conjugare posibilă este conjugarea întâi (verbe care se termină în -ar), ca în deletar sau printar. Și cum se conjugă ele? Bineînțeles: am printat, voi printa, printasem etc. Termenii englezești intră în limba noastră prin conjugarea întâi, fără să violeze, deci, sistemul gramatical. Iar, până la urmă
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
atât de ușoară a termenilor din engleză? Poate că nu e vorba de lene, ci de un anume snobism în folosirea cuvintelor în engleză. Și pe mine mă deranjează să aud pe un important economist al guvernului folosind termenul bidar (verbul format de la bit, n.tr.). Dar faptul că mă deranjează nu-mi dă dreptul să propun politici inconsistente din punct de vedere lingvistic și greșite din punct de vedere politic. Sunteți de părere că Brazilia are nevoie de o politică
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală. Vlad Zografi despre Viitorul e maculatură. Felul în care scrie acest dramaturg, în care alătură cuvintele și prinde ideile în verb, în forme și formule memorabile, felul în care apare plutind în această lume, posedînd-o de fapt pînă aproape de intimitatea fibrelor ei, aspectul inocent al unei replici care conține observații și sentințe usturătoare, vîrtejul perspectivelor, firesc, care te duce pe sus
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
stilul bisericesc: „acum împăcat, acum trudit, acum îmbucurat, acum trist cît muntele Golgotei“ (Ernest Bernea, Mic tratat de înțelepciune și virtute, Cluj, Dacia, p. 137; citat reprodus dintr-o recenzie din Observatorul cultural). Atestat mai de mult, necuprins în DEX, verbul a înnumăra apare, surprinzător, în contexte tehnice: „printre tehnologiile de vîrf se înnumără Desktop Communication” (ro.kde.org), „uneori când înnumără megii de ram mai dă și câte un «Memory test failed»” (computergames.ro/forum); alteori, stilul este publicistic - “M.M.
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
nu stă în putința noastră acest lucru. Nici Academia n-a reușit să-și impună punctul de vedere. Noi acceptăm ambele variante, atît în cazul lui â/ î, cît și în cazul persoanei întîi singular și a treia plural ale verbului a fi, nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales didactică, care însă nu trebuie exagerată. Nu se întîmplă nici o nenorocire dacă scriem în două feluri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Senatul Universității de medicină din București a fost implacabil, individul continuă să se fâțâie vorbind, laș, de comploturi. Poate că în adâncul ființei sale Beuran chiar e convins de propria nevinovăție. Poate el crede sincer că „a fura” e un verb ce se aplică doar proștilor. Că a-ți însuși munca altora (aș fi interesat să aflu dacă mult-pomenite „ghiduri” medicale se distribuiau gratis, ori...) nu e furt, ci acțiune caritabilă. Cuvintele sale emană, sunet de sunet, cinismul omului rău, al
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
abateri de la normă - înlocuirea lui a plăcea prin a place, folosirea pronumelui relativ care fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive defective de plural). Interesantă e reacția subiectivă la unele abateri: „urăsc construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului: „Incorect - «au concluzionat»; corect - «au tras concluzia», «au ajuns la concluzia» etc. În limba română nu există verbul «a conluziona», ci doar verbul «a conchide»” (id.). Discursul e absolutizat în ceea ce preia din surse „oficiale”, de specialitate (manuale, articole de cultivarea limbii); poate însă trece la un ton personal (în registru colocvial), atunci cînd descrie căutarea unor căi de scăpare onorabile, între norma
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
utile și interesante - chiar dacă nu putem să le înșirăm, aici, pe toate. Unele sînt de ordin lexical (rom. neaoș, formații lexicale cu prefixe precum mega- sau euro-), altele sînt observații gramaticale sau semantice (organizarea sintactică a propoziției, complementele verbale „non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
urmă și cel mai adînc întuneric/ iată eu sunt odaia cu ferestre în locul ușilor/ vino și locuiește-mă/ ia-mi forma dîndu-mi forma ta și orbind/ luminează întunecîndu-mă” (Terra ballerina). Maleabilitatea formelor, necurmatele lor metamorfoze sugerează viața universului răsfrîntă în verb, potențată prin substanța lui germinală specifică. E o întîlnire a primordiilor sacrale cu tehnica suprarealistă care țintește nobila lor restituție: „dacă atingerea e o apă stătătoare/ mîngîierea e o apă curgătoare/ inima ta e o țară bogată în ape/ de
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
noutăți, dar și surprinzătoare persistențe ale unor fenomene mai vechi. O lungă discuție despre legitimitatea și utilitatea copierii (în Forum ComputerGames, 2001) permite să se constate frecvența destul de ridicată cu care apar, în limbajul tinerilor, formele fără sufixul -ez ale verbului a copia; mai ales la conjunctiv, la persoanele I și a II-a singular și a III-a singular și plural - “eu am dat ieri teza la mate și... a trebuit... să copii”; “nu e chiar așa ușor să copii
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv. Al. Graur trecea, în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii române; despre care s-a scris deja foarte
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (2002): unul în care Blanca Croitor supune unei anchete lingvistice variantele verbale literare libere de tipul a anticipa (anticipă / anticipează), a evapora (evaporă / evaporează), altul în care Anca Florea descrie formarea unor verbe neologice.
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
lui Agopian are întotdeauna cîte ceva de spus despre ce se ascunde dincolo de fascinantele suprafețe. Un alt aspect (care va scandaliza, fără îndoială, spiritele pudibonde), este frecvența mare a vorbelor spuse pe șleau, a substantivelor care denumesc organele sexuale, a verbului care desemnează actul sexual și în genere a acelor cuvinte și expresii care au legătură cu corporalitatea. Iată un fragment demn de o literatură cu o mai îndelungată tradiție în materie de scrieri licențioase: “O muscă cu pîntecul plin se
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
cred că formula funcționează (cel puțin deocamdată) și ca simplu salut de întîlnire, de recunoaștere, neînsoțit de conversație. Apare adesea în structuri sintactice mai ample - marcând explicit destinatarul, printr-un dativ (O zi bună și ție. O zi bună tuturor), verbul performativ, sau/și subiectul (Vă urez și eu o zi bună). Unele dezvoltări - multiplicarea adjectivelor - păstrează imprevizibilitatea combinării (O zi bună și binecuvîntată!), în vreme ce asocierea cu alte formule de salut marchează, dimpotrivă, tendința de clișeizare: O zi bună și numai
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
Rodica Zafiu Actualitatea limbii readuce inevitabil în discuție anglicismele recente, cu deosebire cele din limbajul computerului și al Internetului. Dintre acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că a printă); dimpotrivă, apare că un element evident străin, marcat de prezența unei litere specifice (w), prezentînd dificultăți de pronunție
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
două silabe succesive, tipici pentru engleză, dar - în sine sau prin secvență în care apar - mai puțin pentru română) și mai ales cu o marcată diferența între scriere și pronunțare. Dificultățile formale nu au avut însă efect în fața puterii uzului: verbul este extrem de folosit pentru a denumi o operație esențială pentru navigatorii în Internet - transferarea unor pachete de informații sau date (fișiere, programe) pe propriul computer. Nu e de mirare deci că tocmai în Internet i se pot găsi numeroare atestări
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
renunțarea la cratima (în scrierea formelor flexionare) dovedește voința utilizatorilor de a asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la toate modurile și timpurile posibile; de exemplu, la participiu - „filme (...) downloadate în decursul a doi ani de zile” (fanclub simpluvaslui.go), sau la mai mult ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis” (dotcoma.it); „downloadate s= „downloadați”ț îl nuovo player!” (oggettiweb
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]