223 matches
-
problemă și declanșarea dorinței de căutare, exploatare; confruntarea se produce atunci când se descoperă clepsidra, instrument vechi de măsurare a timpului. Realizarea actului descoperirii presupune structurarea și interpretarea datelor, utilizarea operațiilor gândirii și evidențierea noului - etapa a doua. “*” Verbalizareaa treia etapă, verbalizăm generalizările făcute, formulăm concluziile. “*” În ultima etapă, exersăm ceea ce am descoperit, aplicând cele descoperite în noi contexte educaționale. Strategii de învățare prin cooperare Învățarea prin cooperare desemnează o situație de învățare în care copiii lucrează în grupuri având abilități și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
el; plasarea pacientului în fața oglinzii se constituie în procedeu metodic, de atragere a atenției asupra modului în care efectuează mișcarea; dozarea acțiunilor este un atribut al terapeutului, prin care se poate verifica modul în care evită suprasolicitarea; rugați pacientul să verbalizeze acțiunile pe care le execută (dacă sunt tulburări de vorbire, să le exprime în gând); acțiunile sunt efectuate în funcție de posibilitățile pacientului, fără grabă, dar cu atenția îndreptată asupra fiecărei mișcări; numărul de repetări trebuie să crească treptat, atât pentru segmentul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vegetatio, -onis) - Excrescență anormală de țesut, asemănătoare unei plante; de exemplu, excrescență alcătuită din fibrină și lachete sanguine agregate, ce aderă la o valvă cardiacă bolnavă; excrescență apărută la nivelul canalului nazal (vegetație adenoidă, polip), care afectează respirația. VERBALIZARE (de la verbaliza < verbaliser; fr. verbalisation; engl. verbalisation) - Activitate prin care ființele umane exprimă semnificații prin intermediul formelor lexicale, morfologice și sintactice utilizate într-o limbă naturală. Activitatea verbală constă în a face referire la lumea obiectelor, a persoanelor și a ființelor, a mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea în kinetoterapie are un dublu rol: de a explica acțiunile ce urmează a fi efectuate și de a stimula pacientul să se implice efectiv în sistemul acțiunilor. Pacientul trebuie să gândească și să verbalizeze acțiunea, chiar dacă are dificultăți de realizare a mișcărilor respective. VERIFICARE (de la verifica < fr. vérifier, cf. lat. verificare) - Operațiune de cercetare, de constatare prin care se pune în evidență adevărul sau falsitatea unei supoziții. În cadrul procesului de reeducare psihomotrică, se efectuează
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fixată [set phrase] compusă din două lexeme A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai lexemelor ₍A₎ și ₍B₎ din L. [₍A ⊕ B₎ este o sumă obișnuită a lui ₍A₎ și ₍B₎, dar nu poate fi înlocuit prin niciun semnificat (total sau parțial) echivalent ₍X₎, care în principiu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
frecvent lucruri. Comportamentul dat de hiperactivitate: copiii cu ADHD nu pot sta locului; nu au astâmpăr când stau pe loc; părăsesc frecvent locul În care se joacă sau În care Învață; -vorbesc mult; nu-și Îndeplinesc sarcina În liniște (cântă, verbalizează....); -nu-și respectă rândul; răspund la Întrebări Înainte de a le fi puse; -Întrerup frecvent persoana care le vorbește. Alte comportamente posibile În ADHD: copilul are sentimentul că este superior celor din jurul său (se simte diferit); Îi este dificil să accepte autoritatea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
sunt dobândite prin definire și, în consecință, prezintă caracteristicile formale ale regulilor”. Tipul 7. Învățare de reguli: „Pe scurt, o regulă este o înlănțuire de două sau mai multe concepte. Ea controlează comportamentul acționând în mod sugerat de o regulă verbalizată de tipul: „dacă A, atunci B”, unde A și B sunt concepte care au fost însușite mai înainte. De aceea trebuie să o distingem cu grijă de secvența pur verbală „dacă A, atunci B”, care, desigur, poate fi chiar și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Am avut o perioadă tâmpită, în care nu m-a mai interesat nimic. Atunci au plecat din casa mea multe tablouri de mare valoare, absolut toate hainele de blană, partituri vechi... A fost ca și când, în sinea mea și fără ca măcar să verbalizez asta, am vrut s-o rup cu tot trecutul meu și să privesc numai înainte. Recunosc, a fost o epocă tare ciudată. N-aș fi crezut în vecii vecilor că aș putea face un asemenea rol! — Foarte multă lume s-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
date; NIVEL: MINIMAL: alcătuirea de grupe de obiecte după anumite atribute; MEDIU: formarea unor grupe de obiecte și compararea lor prin punere în corespondență; MAXIMAL: identificarea diferențelor dintre mulțimi, realizând relații de echivalentă. OC6: Obiectiv de performanță și evaluare: să verbalizeze acțiunile folosind un limbaj matematic adecvat; NIVEL: MINIMAL: folosirea corectă a numeralului cardinal și recunoașterea cifrelor; MEDIU: folosirea corectă a noțiunilor de număr și cifră; MAXIMAL: conștientizarea acțiunilor întreprinse și asocierea acestora cu termeni matematici corespunzători. Obiective motrice: OM1: să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
din povești, siluete de personaje din diverse povești, adeziv, creioane. ȘTIINȚE: Sarcini de lucru: * Copiii primesc fișe pe care sunt ilustrate mulțimi formate din personaje din povești, iar ei trebuie să lipească în spațiile indicate tot atâtea elemente (buburuze). * Vor verbaliza într-un limbaj matematic adecvat ceea ce observa și ceea ce întreprind. Material didactic: fișe, decupaje (buburuze), adeziv. MANIPULATIVE: Sarcini de lucru: * Două “piramide” cu pătrate numerotate de la 1 la 5 și două seturi de personaje din povești, pe spatele cărora sunt
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
spatele cărora sunt scrise cifre de la 1 la 5. Copiii așază personajele pe piramida poveștilor, realizând astfel pe fiecare rând câte un grup de personaje aparținând aceleiași povești. * Copiii lucrează în echipă, potrivesc personajele în locurile indicate de cifre și verbalizează acțiunile. * Denumesc personajele, poveștile din care acestea fac parte, precizează autorul. Material didactic: două piramide, siluete ale unor personaje din poveștile cunoscute. ARTĂ: Sarcini de lucru: * Copiii primesc tablouri pe care sunt lipite căsuțe. * Folosind materiale diverse (paie, bețișoare și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
coerențe, corecte din punct de vedere gramatical, la cultivarea independenței în vorbire și stimularea creativității în exprimare orală. Prin jocurile de rol: „De-a bucătarul”, „De-a doctorul”, copiii participa verbal în toate momentele, venind cu sugestii pe care le verbalizează. Se creează prin aceste jocuri o atmosferă de concurență și de stimulare în felul de a gândi, de a vorbi, de a spune cât mai multe lucruri noi. În cadrul jocului de masă se folosesc seturi cu imagini din jocurile „Răspunde
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
e repetată până când eroul rostește în auzul tuturor ce a văzut și ce a auzit: atunci abia, simbolic, demonul moare. În aceeași logică, Necuratul nu se apropie de casa în care se spun povești (cu/despre el). A deconspira, a verbaliza, a scoate la vedere reprezintă începutul mântuirii, nu numai pentru că a defini reprezintă o formă de luare în stăpânire, ci și pentru că, nemaifiind nimic de ascuns, gesturile corectării pot începe. Drept e că gestul scrierii poate constitui foarte bine și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a zilei pe care vorbitorii o au înaintea lor), în timp ce expresiile echivalente românești bună dimineața, bună ziua, bună seara, noapte bună reflectă orientarea temporală spre momentul prezent (în sensul că formula de salut reflectă timpul vorbirii). Formulele complementare de salut sunt verbalizate în moduri diferite: Ce faci? / How do you do? / How are you? / Comment ça va? / Comme stai? (în culturile europene și în cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și emoție. Modul în care comunicăm este ancorat cultural, modelat de mentalitățile, valorile, practicile, expectațiile specifice unui grup etnic, la rândul lor create și vehiculate în procesul comunicării. „Cultura înseamnă comunicare, iar comunicarea înseamnă cultură” (Hall, 1959, p. 186). Putem verbaliza această condiționare complexă între limbă și cultură prin termenul limbă-cultură. Orice modificare a factorului cultural are efect asupra comunicării dintre indivizi. Situațiile de comunicare la care participă indivizi proveniți din culturi diferite poartă numele de situații de comunicare interculturală. În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de l'image, "Historiens & Geographes", nr. 367, iulie-august 1999, pp. 35-38). 308 Acest fenomen nu mai este la fel de proeminent acum, față de cum era în urmă cu 20-30 de ani, ceea ce se datorează și promovării unor tehnici de lucru individual, care verbalizează mai puțin prezentarea informației. Se apelează la computer și la resursele electronice, se fac documentări individuale (proiecte, referate, mape de lucru etc.). Dar cele mai importante testări scrise (tezele, examenele naționale, concursurile școlare etc.) continuă să solicite memorizarea unei cantități
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive și comune. Dintre atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul-diarist, apoi naratorul auctorial disecă fenomenalul, fac psihologie discursivă, verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței, a legităților și semnificațiilor. Finalul - cu sinuciderea Iuniei, probabil din slăbiciune, din inadaptare, din neputința de a fi fericită - învederează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
afirmațiile categorice; c. reacțiile și sentimentele față de acțiunile celeilalte părți vor fi prezentate în termeni descriptivi; d. prezentați în termeni descriptivi reacțiile și acțiunile proprii. Etapa 2: Faceți schimb de propuneri și împărtășiți-vă sentimentele: a. prezentați-vă propunerile și verbalizați sentimentele; b. ascultați propunerile și opiniile celeilalte părți; c. păstrați-vă flexibilitatea; d. accentul trebuie să cadă pe necesități și scopuri, și nu pe pozițiile celuilalt; e. delimitați diferențele dintre necesitățile și scopurile fiecăruia; f. demonstrați că aveți inițiative de
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
subiectivității și interpretării proprii introduce artistul (scriitorul) în operă ?21 La Eminescu, opera de artă plastică descri să nu există, este o invenție. Dar rostul artei, ca poartă către adevăr, depășește retorica. Pentru intertextualitate, ekphrasis-ul complică puțin mecanismul: opera literară verbalizează piesa artistică non-verbalizată. Distanța intersemiotică dublează practic diferirea din motorul (repe tare/diferire) mecanismului intertextual (Gignoux: 2005, 105). Dacă vom considera punerea în abis ca un efect intertextual, "Căderea îngerilor" este un tablou fictiv -, ne vom trezi în fața unui fals
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și mătușa copilului, A. Freud. Acest copil avea obiceiul să se joace aruncând departe, spre marea lui bucurie, toate obiectele aflate la îndemână, printre care un mosorel de lemn legat la capătul unei sfori. Prin „dispariția-întoarcere” transpusă în act și verbalizată în fort și da* a acestui obiect, copilul se identifică cu agresorul pe care mama îl reprezintă prin absența ei. Freud remarcă, de altfel, că mai ales prima etapă a jocului era repetată cu o deosebită plăcere: „Se despăgubea, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
s-a mai conceput un set de probe operative pentru aprecierea maturității școlare. Componentele esențiale ale probelor de evaluare vizează cunoașterea unor raporturi și poziții spațiale, aprecierea unor dimensiuni, proprietăți fizice prin comparații, percepția mărimii, a greutății, capacitatea de a verbaliza a unora din cele mai caracteristice activități specifice preșcolarilor, școlarilor, adultului. Aceste probe mai vizează stabilirea unor relații corecte și precise determinate dintre ființe sau obiecte și caracteristicile lor cele mai corespunzătoare, orientarea în timp prin perceperea diferențială a momentelor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
dimpotrivă, constrângeri. Inițial a fost solicitat să îndeplinească unele sarcini curente nonverbale, cu caracter didactic sau de întrajutorare intercolegială. Pe măsura îndeplinirii integrale a sarcinilor formulate, acestea erau treptat complicate și adaptate la cerințele programei instructiveducative. Copilul era solicitat să verbalizeze îndeplinirea acestora, la început colegilor, apoi nemijlocit, învățătorului. Îndeplinirea sarcinilor educaționale și verbale impuse reflectă participarea copilului la activitățile grupului clasei, devenind astfel posibilă încheierea situației școlare la sfârșitul primului semestru. STUDIU DE CAZ 5 I. Date personale ale copilului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mari decât atunci când reflectăm realitatea din afară. Mai ales în adolescență, când unele trăsături ale copilăriei sunt eliminate, căutăm cu mare forță voluntară autodefinirea după un sistem de valori. Unii se îndepărtează de ceea ce au fost în copilărie mai mult verbalizând decât acționând; alții acționează ca fiind “cineva” înainte de a-și defini un sistem de valori noi și fără a se controla suficient; cei mai mulți înțeleg valorile adolescenței nu ca o rampă de lansare spre ceea ce ar dori să fie ca viitor
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Ghiusca Roxana () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2330]
-
60, nu sunt decât „variații melodice ale acelor străvechi teme”. Berman (1968) scria: Ipoteza noastră este că, dacă școala își va fixa ca prioritate dezvoltarea unui climat în care copiii și tinerii să aibă ocazia de a experimenta și a verbaliza sensuri ale creației, ale iubirii, ale cunoașterii, ale organizării și de a-și forma abilități variate, atunci aceștia vor putea orchestra mai frumos competențele de mâine ale lumii; și vor face acest lucru mult mai urât dacă noile priorități umaniste
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
excluse: o cale de a face suportabil insuportabilul. Manifestările psihotice, de o manieră globală sau parțială, constituie mijloace de apărare prin raportare la o realitate care este insuportabilă. Adesea după o fază psihotică regresivă și dezorganizată, în momentul când poate verbaliza, pacientul ajunge să-și exprime sentimentele profunde de abandon, disperare, solitudine și să facă dovadă de hiperluciditate. Este momentul intervenției psihoterapeutului ce va "culege" această trăire - prezența sa fiind evident indispensabilă. 4. Susținerea persoanei în demersul său de integrare a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]