302 matches
-
a persoanelor și a ființelor, a mișcării, a timpului și a spațiului, prin intermediul semnelor, discrete și arbitrare (cuvinte lexicale și gramaticale, flexiuni, afixe), și al organizărilor liniare ale acestor unități, ce răspund unor reguli admise în mod convențional (Larousse, 2006). Verbalizarea este modalitatea prin care educatorul denumește acțiunea ce urmează a fi efectuată, iar copilul o înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea în kinetoterapie are un dublu rol: de a explica acțiunile ce urmează a fi efectuate și de a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afixe), și al organizărilor liniare ale acestor unități, ce răspund unor reguli admise în mod convențional (Larousse, 2006). Verbalizarea este modalitatea prin care educatorul denumește acțiunea ce urmează a fi efectuată, iar copilul o înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea în kinetoterapie are un dublu rol: de a explica acțiunile ce urmează a fi efectuate și de a stimula pacientul să se implice efectiv în sistemul acțiunilor. Pacientul trebuie să gândească și să verbalizeze acțiunea, chiar dacă are dificultăți de realizare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă. Dar, dacă știm să dăm dovadă de o luciditate îndrăzneață, știm din înțelepciunea antică, reluând cuvintele lui Platon, că "tot ce este mare se înalță în furtună" (Republica, 497d
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
existente (Kotulak, 1993)33. Învățarea este un tip particular de comportament social, iar muzeele sînt instituții care au ca scop încurajarea învățării. Muzeul devine un spațiu al dezvoltării și restructurării comportamentelor sociale. O serie de cercetări avînd ca subiect impactul verbalizării și interacțiunile între adult și copil (Guichard, 1995; Baudichon, 1988; Bernicaut, 1992; Bruner, 1983; Giordan, 1992; Winnykamen, 1992) arată că interesul copiilor este mai crescut datorită prezenței adulților (părinților) sau datorită interacțiunii între copii 34. Toate aceste studii au fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
spații expoziționale deschise de tipul muzeelor interactive, asemănătoare muzeelor în aer liber. interacțiuni între persoane de aceeași vîrstă: s-a observat că relațiile se instaurează liber și spontan între copii. Este un spațiu informal de descoperire. Sînt favorizate dialogul și verbalizarea cu alți copii, analiza impactului cognitiv arătînd că verbalizarea favorizează învățarea prin imitare și prin interacțiunea cu alți copii (Abrougui, 1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M., Chretiennot C. se apleacă asupra identificării demersurilor intelectuale interactive produse în mod voit
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în aer liber. interacțiuni între persoane de aceeași vîrstă: s-a observat că relațiile se instaurează liber și spontan între copii. Este un spațiu informal de descoperire. Sînt favorizate dialogul și verbalizarea cu alți copii, analiza impactului cognitiv arătînd că verbalizarea favorizează învățarea prin imitare și prin interacțiunea cu alți copii (Abrougui, 1994) 35. comunicarea: Royon C., Hardy M., Chretiennot C. se apleacă asupra identificării demersurilor intelectuale interactive produse în mod voit sau spontan și anume: dezvoltarea activității de învățare în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de rupturi și reconstrucții (De Vecchi, 1993). Problema timpului prezenței copiilor în spațiile expoziționale este un factor fundamental pentru favorizarea descoperirilor. Toate studiile au arătat că acest timp este superior în prezența unui adult și faptul că prezența acestora favorizează verbalizarea. S-a constatat că obiectele care suscită în principal activități motrice, provoacă un nivel redus al verbalizării, în timp ce acelea care provoacă o activitate în contexte noi declanșează în paralel cu acțiunea asupra obiectului un nivel crescut al verbalizării. condiții de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fundamental pentru favorizarea descoperirilor. Toate studiile au arătat că acest timp este superior în prezența unui adult și faptul că prezența acestora favorizează verbalizarea. S-a constatat că obiectele care suscită în principal activități motrice, provoacă un nivel redus al verbalizării, în timp ce acelea care provoacă o activitate în contexte noi declanșează în paralel cu acțiunea asupra obiectului un nivel crescut al verbalizării. condiții de învățare: studiile realizate în spațiul muzeal, atît cel pavilionar, cît și cel în aer liber au evidențiat
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestora favorizează verbalizarea. S-a constatat că obiectele care suscită în principal activități motrice, provoacă un nivel redus al verbalizării, în timp ce acelea care provoacă o activitate în contexte noi declanșează în paralel cu acțiunea asupra obiectului un nivel crescut al verbalizării. condiții de învățare: studiile realizate în spațiul muzeal, atît cel pavilionar, cît și cel în aer liber au evidențiat că percepția sensului expozițional este legată de dispersia atenției copiilor într-un spațiu cu multiple solicitări. Giordan notează o dispersie a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dialog, care deja fusese inițiat înainte, în plan intern. Acum, penitentul își recunoaște deschis păcatele și îndepărtarea sa de Dumnezeu și primește iertarea divină, prin care i se confirmă dorința de a începe o viață nouă. Fără această etapă, a verbalizării păcatului și a recunoașterii vinovăției, nu se poate realiza forma acestui sacrament. În sacramentul reconcilierii nu se mărturisește doar „un simplu om”, ci cineva care are o altă calitate, mai înaltă: „un botezat”. Aceasta înseamnă că acel „om”, care poartă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un loc aparte. Acest raport stabilit între distresul resimțit și comportament nu e necesar să aibă o "manifestare directă", uneori frustrarea se prezintă drept motiv pentru conduita antisocială: uciderea partenerei, a copilului, a părinților etc reprezintă doar un mijloc de verbalizare a suferinței, dar nu reprezintă rezolvarea problemei cu care subiectul individual se confruntă. Criminologul român susține ideea că actul omucidar are loc în condițiile dictate de o tensiune ergică, temperamentală, iar nivelul de instruire și specificitatea individuală a ucigașului reprezintă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
iuni s(vir(ițe (n mod obi(nuit nu sînt destul de u(or formulate de actori, fie c( nu dispun de cuvintele corespunz(toare, fie c( nu doresc s( vorbeasc( despre acestea. Observarea direct( a acestor situa(îi va substitui verbalizarea lor. Mul(imea Grupurile vaste (i mul(imile constituie forme de ac(iune colectiv( dificil de cunoscut (i analizat prin metodele obi(nuite (n (tiin(ele sociale. Observa(ia poate s( tind( spre cunoa(terea formelor de organizare proprii mul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
procese care atestă rolul anticipativ al intenționalității. Precomprehensiunea (foreknowledge) nu este, pentru Polanyi, decât motorul euristic al cunoașterii. Orice descoperire nu este altceva decât „un pas către verificarea unei precomprehensiuni”3. Esențială rămâne practica nemijlocită care nu implică excesul de verbalizare specific științelor umane. Cunoașterea personală derivă mai curând din faptul de „a face știință, decât din a învăța reguli pentru a o practica”4. Un alt mit iluminist sucombă atunci când metodologia științelor empirice, departe de a reprezenta un progres în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
vitraliul), dar nu trebuie totuși să trecem cu vederea faptul că, din considerente ce țin probabil de avantajele simplificării teoretice, poeticianul concepe limbajul uzual ca pe o pură virtualitate, ca pe un de grad retoric zero al gândirii și al verbalizării, inexistent în realitate. Discursul transparent, potențial, ar fi, așadar, acela care permite ca semnificația să fie vizibilă, fără a servi la altceva decât la a se face înțeles, spre deosebire de cel opac, „atât de bine acoperit de desene și figuri încât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
context, autoarea notează: "sentimentul de forță determinat de exteriorizarea supărării nocive este adesea încurajat de faptul că exprimarea acestei emoții, mai ales într-o manieră puternică și cu voce tare, conduce la obținerea lucrului dorit" (2000, p. 43). Altfel spus, verbalizarea supărării nocive este favorabilă pe termen scurt. Totuși, pe termen lung, expresia verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În ceea ce le privește, postulatele abstracte (aflate, precum am văzut, la nivel superior) nu se supun introspecției (Rimé, 2008, pp. 368-377). Ele nu au acces la verbalizare și nu ating pragul conștiinței. Sunt imperceptibile în viața de zi cu zi. Totuși, când anumite evenimente ("ieșite din comun", din rutina noastră emoțională) le infirmă, individul este constrâns să desfășoare un travaliu cognitiv pentru a face față crizei (și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
discutabilă. Ea se instalează lent după o perioadă de tratament, după diminuarea dozelor, când efectul sedativ tinde să se șteargă și se manifestă prin: - o netă ameliorare a "apragmatismului" cu o reluare a inițiativei; - o revenire la comunicare, uneori cu verbalizarea temelor delirante până atunci conținute, ceea ce nu trebuie confundat cu o recădere; - reapariția preocupărilor de autoîngrijire și a valențelor de resocializare. 2. Mărimea dozei de atac, durata de administrare și momentul atingerii dozei terapeutice. Aici părerile sunt împărțite. S-ar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
generale ale asistenței psihoterapeutice. Atitudinile: în mod global, în funcție de starea pacientului și momentul procesului terapeutic, pot fi enumerate: 1. "Recadrajul" în faza de dezorganizare comportând luarea în terapie, susținerea fundamentului narcisiac prin atenția și recunoașterea acordată, stabilirea reperelor, deschiderea spre verbalizarea temelor; 2. înțelegerea profundă, în cursul fazelor depresive, a trăirilor de solitudine, a suferinței care se produce în cursul fazelor de ameliorare (Jeammet, 1980; Raclot, 1986; Thurin, 1990); 3. Prezența atentă, suportul, eventual o apropiere de interacțiunea comportamentalăîn cursul reconstrucției
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pacientul poate să considere că toată lumea îl urmărește, vorbește despre el, etc. pornind de la un sentiment de insignifianță trăit anterior), după cum un sentiment profund de culpabiliatate se poate mula în idei de prejudiciu. Reapariția emoțiilor în expresia verbală sau relațională, verbalizarea sentimentelor, a reproșurilor (adesea introduse de o manieră indirectă prin referință la comportamentele celor din jur), sunt semne importante de evoluție. 5. Susținerea persoanei în efortul de integrare a existenței relaționale (Benedetti, 1984). Cu ajutorul echipei psihoterapeutice, căruia bolnavul îi va
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ating introspecții mai stabile în scopul regăsirii integrării obiectelor ideale (Muller, 1973). 7. Ameliorarea relației pacientului cu familia sa. Cel mai adesea, situațiile sunt blocate, mai curând decât exprimarea unor critici și judecăți este necesară favorizarea unei înțelegeri reciproce prin verbalizarea dificultăților, decepțiilor și speranțelor. Este necesar pentru psihoterapeut să încerce valorizarea punctelor pozitive, punerea în lucru a unor echilibre noi și să suscite noi deschideri. De o manieră generală este importantă situarea corectă a diferiților membrii din constelația familială, ceea ce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de "atelier". - Psihoterapiile de grup, utilizând un instrument mediator, constituie adesea, ajutoare prețioase cu condiția evidentă, ca numărul celor asistați în grup să fie redus și ca echipa de îngrijire să funcționeze în consens. - Printre tehnicile ce se bazează pe verbalizare, cele mai aprofundate sunt cele care se referă la psihanaliză. Introduse într-un sector de îngrijire, ele trebuiesc interarticulate în caz contrar existând riscul de a se marginaliza și săcontribuie la accentuarea "efectelor de deterioarare" oricând posibile în cazul schizofrenilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fără ca interlocutorul să o dorească, reacția este de respingere, amenințare, retragere (primul semn al bărbatului față de femeia pe care o place este micșorarea spațiului dintre ei, micșorare care poate fi sau nu acceptată de parteneră). În acest tip de relație verbalizarea joacă un rol minor (cuvîntul este redus la șoaptă sau tăcere în cazul îndragostiților), alte coduri fiind dominante: tactil, termal, olfactiv. Distanța intimă afișată în public este considerată nepotrivită de adulții americani ai clasei de mijloc, dar practicată de mulți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
întreaga lume romanică, deci își avea adepți și în Spania păturilor largi de populație, nu numai în cler. Ea se va îmbina, cum se întâmplă demonstrativ și în acest scurt episod introductiv, cu limbajul neintelectualizant al vulgului (fapt evident în verbalizarea agresivă din citatul de mai sus). Parodia devine situaționare și semn lingvistic, prin punerea stilului grav, nobil în situația de a fi folosit de către vulg, într-o circumstanță neilustrativă moral, cum este și cea descrisă de alter-ego-ul cervantesc. "De vine
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Comportamentele verbale, ca și cele nonverbale, sunt prezente atâta timp cât intenționalitatea, evidențiată prin anticiparea rezultatelor, poate fi demonstrată. Adică, nu toate vocalizările sau chiar vorbirea pot fi calificate drept comportament comunicațional intenționat. Această definiție situează comunicarea Într-un context social. Vorbirea, verbalizarea devine comunicare când există o dorință sau o intenție de a transmite un mesaj celuilalt. De aceea, aceste două arii, comunicare și deprinderi sociale, sunt strâns legate și interdependente. Din păcate pentru copiii cu autism ele reprezintă, de asemenea, două
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
nefamiliare. 3. Implicare intensă și de durată În jocuri și activități a. restructurarea situației de joc prin alegerea materialelor de joc și de activitate; b. discutarea scopului, regulilor și Întrebărilor legate de planuri de aplicare; c. formularea indicațiilor comportamentale; d. verbalizarea pașilor de joc și afirmațiilor copilului referitoare la joc; e. stimularea proceselor alternative fără probleme; f. protocol cu voce tare al pașilor realizați; g. Întărirea socială a fiecărei activități a jocului; h. Întărirea prin oferirea de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]