300 matches
-
afixe), și al organizărilor liniare ale acestor unități, ce răspund unor reguli admise în mod convențional (Larousse, 2006). Verbalizarea este modalitatea prin care educatorul denumește acțiunea ce urmează a fi efectuată, iar copilul o înțelege și o transpune în practică. Verbalizarea în kinetoterapie are un dublu rol: de a explica acțiunile ce urmează a fi efectuate și de a stimula pacientul să se implice efectiv în sistemul acțiunilor. Pacientul trebuie să gândească și să verbalizeze acțiunea, chiar dacă are dificultăți de realizare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nefamiliare. 3. Implicare intensă și de durată În jocuri și activități a. restructurarea situației de joc prin alegerea materialelor de joc și de activitate; b. discutarea scopului, regulilor și Întrebărilor legate de planuri de aplicare; c. formularea indicațiilor comportamentale; d. verbalizarea pașilor de joc și afirmațiilor copilului referitoare la joc; e. stimularea proceselor alternative fără probleme; f. protocol cu voce tare al pașilor realizați; g. Întărirea socială a fiecărei activități a jocului; h. Întărirea prin oferirea de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
de puncte. 4. Stabilizarea comportamentului de joc și de activitate prin automotivare și eliminarea motivării externe a. Întărirea prin discutarea regulilor și a scopurilor sau prin oferirea de puncte cu valoare de Întărire; b. diminuarea raportului acțional sau verbal prin verbalizări și Întăriri sociale; c. intensificarea provocărilor legate de comportamentul de joc și de activitate; d. prelungirea duratei de joc și de activitate; e. creșterea complexitații jocului și activității; f. intensificarea stimulilor externi, de exemplu prin includerea fraților sau surorilor, prin
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
le folosea în denumirea tuturor acțiunilor întreprinse. Se constată o tonalitate foarte joasă a vocii și un aspect răgușit. Din această cauză vorbirea este mai mult neinteligibilă. Volumul vocabularului este foarte restrâns. La nivel de semantică, înțelegerea limajului este deficitară, verbalizarea acțiunilor realizându-se destul de greu, după mai multe repetări. În acest caz, constituirea propozițiilor și utilizarea lor aproape că nu există sau se menține la nivelul asocierii simple de 2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor la T.D., se constată
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
referitor la modul mmcum și-ai petrecut timpul în familie, la ceea ce au văzut la TV, cu cine s-au jucat, la ce treburi i-au ajutat pe părinți , ce au văzut pe stradă, etc.... O modalitate de stimulare a verbalizării este și povestirea impresiilor unul altuia prin desfășurarea unor jocuri: “întreabă-mă tu pe mine”, „Eu îți povestesc ție” , „Te întreb eu pe tine”, observând astfel o participare activă din partea copiilor, în sensul că încep să improvizeze o povestire despre
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
având tendința de co-orientare emoțională cu grupul; într-o societate colectivistă cum este Turcia educația universitară generează mândria individului care reușește să ofere satisfacție familiei sale, în timp ce într-o societate individualistă, ca Olanda, educația universitară conduce la sentimentul satisfacției personale; verbalizarea emoției joacă un rol important în societățile individualiste (Express yourself), în timp ce în societățile colectiviste emoțiile (negative sau pozitive) sunt considerate amenințări la adresa armoniei de grup, așa încât trebuie reținute, neîmpărtășite, neverbalizate, mascate (de exemplu, prin zâmbet, în cultura japoneză); în societățile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este trăită o emoție) pare mai mare în Statele Unite, în timp ce în Japonia emoțiile par mai superficiale, de scurtă durată; americanii au tendința de a căuta și înțelege cauzele emoțiilor pe care le trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în țările în care distanța față de putere este mare. În concluzie, emoțiile joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de frumusețe se activează identitatea care strânge la un loc elementele de natură fizică și estetice, într-un concurs de cunoștințe generale este activată identitatea ce însumează percepțiile legate de coeficientul de inteligență, cunoștințe, spontaneitate, viteză de reacție, capacități de verbalizare, gestionarea emoției etc. 7.2. Identitatea socială Identitatea socială desemnează conștiința individului de apartenență la diverse grupuri: grupuri de vârstă, grupuri rasiale, grupuri lingvistice, organizații, echipe sportive, grupuri profesionale, grupări religioase, grupuri de interese etc. Un individ face parte simultan
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe roluri sociale Strategii de discurs bazate pe distincții minime între membrii grupului și străinii de grup Strategii de discurs bazate pe distincții evidente între membrii grupului și străinii de grup Discurs orientat spre viitor Discurs orientat spre prezent/trecut Verbalizarea emoției Reținerea sau mascarea emoției DISTANȚĂ MICĂ FAȚĂ DE PUTERE DISTANȚĂ MARE FAȚĂ DE PUTERE Contact vizual intens Contact vizual limitat Lipsa acuității în decodarea elementelor nonverbale Acuitate în decodarea elementelor nonverbale Intensitate vocală Lipsa intensității vocale Cuvântul maschează ierarhiile Cuvântul pune
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
actele există, nu și actorul. Numai suferința există, nu și cel ce suferă. Buddha refuză subtilitățile filosofice pentru că ar fi încurajat disputele metafizice, orgoliul intelectual. Ar fi Împiedicat Trezirea. Problemele filosofice erau, în fond, „insolubile prin gândire și la nivelul verbalizării”. Doar experiența Trezirii poate oferi răspunsul. Prin Trezire, călugărul budist atinge Nirvana, beatitudinea. Preafericirea este atinsă cu „ochiul sfinților” încă din viața de pe pământ. Ea se poate obține și prin meditații și concentrări de tip yoga. inițiatul își transmută experiența
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
enciclopedice * Ghiduri și documente practice * Uzuale (dicționare, repertorii, anuare) * Documente juridice (colecții de coduri de legi; enciclopedii juridice) * Literatura cenușie (gri) 191. Care sunt etapele tehnicii de cercetare? R: Există șase etape ale tehnicii de cercetare din cadrul muncii de referință: * Verbalizarea; interviul de referință * Analiza cererii clientului * Alegerea materialului potrivit * Localizarea materialului * Organizarea materialului; ierarhizarea în funcție de importanță * Reluarea efortului în caz de eșec 192. Care sunt criteriile de evaluare a surselor de informare? R: * Scopul * Autoritatea * Exactitatea * Obiectivitatea * Actualitatea * Acoperirea * Modul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
dialog, care deja fusese inițiat înainte, în plan intern. Acum, penitentul își recunoaște deschis păcatele și îndepărtarea sa de Dumnezeu și primește iertarea divină, prin care i se confirmă dorința de a începe o viață nouă. Fără această etapă, a verbalizării păcatului și a recunoașterii vinovăției, nu se poate realiza forma acestui sacrament. În sacramentul reconcilierii nu se mărturisește doar „un simplu om”, ci cineva care are o altă calitate, mai înaltă: „un botezat”. Aceasta înseamnă că acel „om”, care poartă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-l exprime. Totuși, efectul de descărcare pe care-l are exprimarea unui sentiment antrenează o diminuare a efortului de voință necesar expulzării lui dintre preocupările persoanei. Acest lucru îl exprima și pacienta Anna O. când vorbea despre binefacerile curei prin verbalizare sau talking-cure (Breuer, 1895/1965). Este adevărat că în acest caz se urmăreau nu numai sentimentele pe care ea trebuise să le țină sub tăcere, ci și numeroasele evenimente traumatice pe care le-a trăit. Afilierea prezintă un punct comun
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
refulare și sub efectul asociației libere, se va declanșa o contrainvestire, grație recurgerii la limba maternă care, din perspectiva curei, își asumă funcția paradoxală de limbă străină, mai detașată de moțiunea sexuală. Bjoza, acest „simplu” cuvânt, abrogă parțial refularea prin intermediul verbalizării ce urmează, care se referă la „munca tatălui” șboulot du pèreț, adică la... „activitatea sexuală” a acestuia șboulot sexuelț. Dar jocul nu se oprește aici. Cea de-a doua fază a acestei activități defensive de contrainvestire reapare mai târziu, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fi normală, la fel și răspunsurile lor la probele proiective. Ei nu sunt isterici, în sensul caracterial al termenului. În schimb, caracterele isterice fără semne de conversie somatică manifestă alte consecințe ale refulării: scotomizarea realului, lipsă de atenție, blocaj în verbalizare, lacune de memorie etc. O refulare care eșuează poate deci să provoace la fel de bine simptome somatice (descrierile primelor paciente ale lui Freud ne oferă în această privință un vast „catalog”) sau simptome psihice. Un alt simptom somatic frecvent este o
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
toate marile cezuri civilizaționale, este dificil să procedăm într-un mod argumentativ. Trebuie găsite câteva intuiții adecvate. Căci agitația culturală se trăiește, se face. Și preocupați de creativitatea lor, diverșii protagoniști nu sunt atrași de teoretizarea ei sau chiar de verbalizarea ei. Chiar excesul acestei schimbări invalidează metodele noastre obișnuite de anchetă. Dar, dacă știm să dăm dovadă de o luciditate îndrăzneață, știm din înțelepciunea antică, reluând cuvintele lui Platon, că "tot ce este mare se înalță în furtună" (Republica, 497d
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se remarcă și o evoluție a învățării pe parcursul perioadei școlare mici. Astfel în prima clasă copiii utilizează forme de învățare simple, bazate în special pe solicitările memoriei. Sunt mai active formele legate de impresionabilitate și atractivitate (culoare, imagine). Prin antrenarea verbalizării sunt solicitate diferite funcții ale atenției ceea ce imprimă o activitate intelectuală susținută în timpul lecției. În urma deselor exerciții, păstrarea devine de mai lungă durată și facilitează clasificarea și organizarea informațiilor stocate în memorie. Prin repetiție, învățarea și memorarea se ajustează la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
sau comunicare reciprocă. Ca o concluzie, se poate afirma că tulburările de comunicare se caracterizează printr-o dezvoltare întârziată și necorespunzătoare a limbajului. Unii copii cu autism nu pot vorbi curent, corect sau pot fi suspecți de mutism. Chiar dacă uneori verbalizarea este corectă și plină de sens nu poate avea întotdeauna valoare comunicativă. Se poate constata: incapacitatea de a comunica, fie prin cuvinte, fie prin gesturi; anomalii ale formei, conținutului limbajului și/sau incapacitatea convorbirilor sociale, exemplu: limbaj automatizat sau ecolalie
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea de adaptare. Nu au formate, într-o măsură corespunzătoare vârstei lor priceperile și deprinderile școlare și nu posedă toate cunoștințele necesare pentru intrarea în școală. Imposibilitatea verbalizării lor percepute indică deficiențe ale formării noțiunilor. După cum remarcă J. Piaget și B. Inhelder acești copii nu pot coordona informațiile și operațiile mintale, pentru a putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În termenii comunicării, vorbirea implică procesele de codare și decodare. Începutul constă într-un fapt psihic comunicat și exteriorizat sub forma unei idei, gândire prevorbită, care suferă un proces de verbalizare prin vorbirea interioară. După aceea intră în acțiune prin inervația centrală organele exterioare de articulare. Prin motrica mușchilor aerul se transformă în oscilații precise dând naștere unui proces fizico-acustic, în care sunetele și zgomotele sunt emise ca unde sonore de la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și cu atât mai mult la un deficitar, va fi cu atât mai ușoară cu cât una sau mai multe persoane se ocupă de el, în permanență. Va recunoaște părțile enunțurilor care se repetă, va lega reprezentarea de aceea a verbalizării care o însoțește. Nu este întâmplător că momentele cele mai favorabile apariției primelor cuvinte sunt baia, hrănirea, suita de acțiuni care se repetă, zi de zi, însoțite de vorbirea adultului. În perioada preverbală se dezvoltă conduitele care la prima vedere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mediul său social și preșcolar” (43; p.753). Categoria de subiecți care formează obiectul acestei cercetări nu poate mânui cu abilitate expresia verbală, acest prețios instrument în toate domeniile formării sale sociale și intelectuale. Simbolurile neadecvate îi izolează de colectivitate, verbalizarea lor formând un comportament aparte și specific. 4.1.2. Achiziția limbajului la copilul rhinolalic Pentru multiplele modalități de a surprinde căile formării și dezvoltării comportamentului verbal la copilul malformat s-au luat în considerație indicii de dezvoltare a limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
general considerate ca documentele cele mai valabile pe care le posedăm pentru această vârstă cu condiția de a nu uita criticile prezentate. Numărul de cuvinte extrem de redus micșorează șansele de formare a propozițiilor din ce în ce mai complexe, determinând sustragerea copilului de la actul verbalizării, pe care îl abandonează pe măsură ce dificultățile cresc și pe măsură ce devine conștient de aceste dificultăți. Considerând apariția propoziției ca un indice important în dezvoltarea limbajului și relevant pentru capacitatea lingvistică și intelectuală la copil, într-un anume moment determinat, am continuat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și retardul mintal prin modificări structural genetice, susținând această afirmație pe baza originii comune ectodermale și pe vecinătatea pozițională din cursul dezvoltării embrionare a regiunii buco-maxilo-faciale cu sistemul nervos central (44; p.181-196). Aspectul de lentoare în achiziția elementelor de verbalizare, face pe ceilalți cercetători să-i considere în același timp deficienți mintali. Investigațiile noastre intenționează să demonstreze inadvertențele acestei relații.Considerațiile după aparență sau în cazul în care deficitul mintal se asociază cu malformația, fără un riguros diagnostic diferențial, au
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
psihice sunt reversibile total (implicit tulburările de vorbire) în cadrul limitelor largi ale normalului. Ele au un caracter fazic și tranzitoriu și produc modificări de durată ale personalității numai dacă nu se intervine la timp cu terapia complexă. 4.2.2. Verbalizare și limbaj. Rolul mediator al limbajului la copilul rhinolalic. Din practica logopedică, printr-o cunoaștere profundă a copilului malformat, reiese că retardul mintal este aparent și tranzitoriu și nu trebuie să se facă o confuzie între mecanismul verbalizării și limbaj
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]