159 matches
-
Heliade Rădulescu”, G, 1935, 7; Stelian Constantin-Stelian „«Santa Cetate». Între utopie și poezie”, CL, 1936, 1-3; D. Caracostea, [D. Popovici], DR, 1936-1938; Șerban Cioculescu, „Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu”, „Lumea românească”, 1938, 503; Streinu, Pagini, II, 281-291; I. Verbină [Iosif Pervain], I. Heliade Rădulescu, „Opere”, tom I, GR, 1940, 1-4; D. Caracostea, I. Heliade Rădulescu, „Opere”, tom I, AAR, memoriile secțiunii literare, t. LXII, 1941-1942; Eugen Todoran, Studii literare, T, 1944, 1; Vlad, Analiză - sinteză, 25-36; Piru, Varia, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
rămână nerelevate de ochiul poetului, al celui care cuprinde și proiectează universul spectral plin de miresme, petale, lumină și apă? În viziunea lui Dimitrie Anghel flora luxuriantă capătă înfățișare aristocratică unde cascade de crini, crizanteme, trandafiri, de cicoare, busuioc și verbină intră în peisajul înzestrat cu puterea de a visa, apoi să iubească, chiar să cânte și să danseze. Grădinile lui se aseamănă cu "Grădina lui Eros", impecabil descrisă de Oscar Wilde, aici se pot regăsi idealul vrăjit, sufletul înaripat, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în rubricile „Studii”, „Note și documente”, „Recenzii”; ultima rubrică nu mai apare în 1944 și în 1948. Autorii celor mai multe lucrări incluse în sumar sunt cadre didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie: D. Popovici, Iosif Pervain (semnează cu pseudonimul I. Verbină), Ion Breazu, Nicolae Lascu, Umberto Cianciòlo, Petre Grimm ș.a. Se consacră studii evoluției literaturii române, cu unele contribuții la cunoașterea biografiei unor scriitori români: Ion Breazu, Contribuții la biografia lui Ion Codru Drăgușanu, Duiliu Zamfirescu și Transilvania, Olimpiu Boitoș, Memoriile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Văcărescu și cronica mondenă a timpului, Din începuturile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, cât și la aprofundarea studierii unor opere literare: D. Popovici, Doctrina literară a „Țiganiadei” lui I. Budai Deleanu, Umberto Cianciòlo, Il simbolismo grottesco di Tudor Arghezi, I. Verbină (Iosif Pervain), Vasile Fabian Bob: „Suplement la geografie”. Alte studii semnalează preocupări diverse de teorie și istorie literară: D. Popovici, Primele manifestări de teorie literară în cultura română, Ion Breazu, Temeiurile populare ale literaturii române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Alte studii semnalează preocupări diverse de teorie și istorie literară: D. Popovici, Primele manifestări de teorie literară în cultura română, Ion Breazu, Temeiurile populare ale literaturii române în Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată lui Ion Ghica, I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, relevă importanța folclorului ca sursă de inspirație pentru literatura cultă (I. Breazu, Izvorul folcloric al baladei „Crăiasa zânelor” de Coșbuc) sau evocă atmosfera și condițiile în care au apărut și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu important revine aspectelor legate de activitatea literară a membrilor societății Junimea și de receptarea ideologiei junimiste în Transilvania (I. Verbină, Aspecte din lupta junimistă în Transilvania, G. Panu și T. Maiorescu, Iacob Negruzzi și „Revista contimporană”, I. Breazu, Noi contribuții privitoare la pătrunderea junimismului în Transilvania). Altă categorie de studii și articole examinează raporturile literaturii române cu literaturile străine, fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Transilvania, G. Panu și T. Maiorescu, Iacob Negruzzi și „Revista contimporană”, I. Breazu, Noi contribuții privitoare la pătrunderea junimismului în Transilvania). Altă categorie de studii și articole examinează raporturile literaturii române cu literaturile străine, fiind vorba fie de traduceri (I. Verbină, O dare de seamă germană despre traducerile lui Iordache Slătineanu, N. Lascu, Vasile Aaron și Ovidiu, Alecu Beldiman, traducător al „Odiseei”, Petre Grimm, Cele dintâi traduceri englezești din literatura românească, Umberto Cianciòlo, Per una traduzione di Eminescu, I. Breazu, Turgheniev
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
prea apropiați. Trupurile, în schimb, erau ca ale atleților de la circ. Puțin mai în spate, Hermelinda îl ținea de braț pe Rotari. În spatele lor erau luptători, longobarzi și, ultimul la rând, veneam eu, bucuros de vecinătatea tinerelor femei înmiresmate cu verbină, tei și trandafiri. După cum mă așteptam, Kakko a renunțat la orice ceremonial obișnuit în asemenea ocazii. S-a repezit asupra unchilor, îmbrățișându-i și stârnind bombănitul reprobator al lui Faroald și afectuosul reproș al Hermelindei: - Bunele tale purtări lasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati), G. C. Nicolescu (Traduceri din literatura română - Caragiale, Sadoveanu), Victor Felea (Poezie și artificialitate), Al. Dima, I. Negoițescu. Mai semnează publicistică literară Ilie Dăianu, Grigore Popa, V. Gionea, I. Verbină (Iosif Pervain), D. Gherghinescu-Vania, George Popa, Victor Papilian, Petre Pascu, N. Albu, I. Domșa, N. Lascu, Ion Apostol Popescu, V. Copilu-Cheatră, Marcel Romanescu, Grigorie T. Marcu ș.a. Având rezerve față de E. Lovinescu, redacția consideră că scrisoarea-manifest adresată acestuia de Cercul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
verdețurile în preparate reci (precum salateleă, indicat este să le adăugați cu câteva ore înainte de a le consuma, pentru a le permite să elibereze aroma. Anuale sau perene? Anuale: mărarul, anasonul, busuiocul, limba-mielului, mușețelul, hasmațuchi, coriandrul, pătrunjelul, rozmarinul, cimbrul și verbina. Perene: angelica, vinarița, arpagicul, citronela (Cymbopogon citratusă, tarhonul, mărarul, isopul (hyssopus officinalisă, dafinul, leușteanul, măghiranul, melisa (roinița, melissa officinalisă, menta, oregano (măghiranul sălbatic, sovârful, Origanum vulgareă, Rumex arifolius, cimbrul de munte (Satureja montanaă și salvia. Insectele Dacă nu găsiți în
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
aprilie 21 mai Panseluțe 15-28 februarie 1-15 mai Petunie Februarie 15 mai Ricin 1-15 aprilie 1 iunie Rudbeckia hirta 15-30 aprilie 21 mai Salvie 1-15 aprilie 21 mai Senecio cineraria 1-15 februarie 7 mai Urzica decorativă 1-15 aprilie 1 iunie Verbină (sporisă 15-28 februarie 21 mai Răsaduri plantate în aer liber ale câtorva plante anuale Albăstrița Sfârșitul lui aprilie Cârciumăreasa Jumătatea lui mai Ciucușoară Sfârșitul lui aprilie Clarkia Sfârșitul lui aprilie Condurul-doamnei Sfârșitul lui mai Coreopsis Jumătatea lui mai Crăiță Jumătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
La rîndul său Nicolae Prelipceanu își intitulează editorialul din același ziar: Economie mafiotă de piață, titlul ne scutește de detalii. În sfîrșit, din același ziar am cules știrea că partidul de gu-vernămînt are cu un baron mai mult: Deputatul Dan Verbina stăpînește o bună parte din Delta Dunării. Un titlu scos parcă din Budai Deleanu în ADEVĂRUL nr. 3829: Revolta senatorilor flămînzi. Înarmați cu cîrnați, mititei și chifteluțe cu muștar din gros, aduse de acasă, senatorii s-au răsculat împotriva desființării
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
50 lei/linguriță sau 0,50 lei/pahar pentru semințele de mazăre, fasole, dovleac și spanac. Doritorii mai pot achiziționa la prețul de 2 lei/plic semințe de flori din următoarele specii: crăiță, regina nopții, ochiul-boului, bănuței, floarea miresei, urzicuță, verbina și altele. Depozite S.C. „Sogno Flex” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu situat în perimetrul Centrului Comercial „Euro 1”, stand A11, strada Divizia IX Cavalerie nr. 68, telefon 0722 379 029, saltele matlasate de calitate superioară „Gin-Gin” și „Spumogin
Agenda2006-13-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284912_a_286241]
-
1211.90 - Altele: 1211.90.10 -- Piretru (flori, frunze, tulpini, coji și rădăcini) 25 1211.90.30 -- Boabe de tonka 25 1211.90.40 -- Mentă (tulpini și frunze) 25 1211.90.60 -- Tei (flori și frunze) 25 1211.90.65 -- Verbina (frunze și vârfuri) 25 1211.90.70 -- Maghiran comun sau origan (Origanum vulgare) (ramuri, tulpini și frunze) 25 1211.90.75 -- Salvie (Salvia officinalis) (flori și frunze) 25 1211.90.80 -- Altele 25 12.12 Boabe de roșcove, alge, sfecla
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
și sciziparitate". Al cincilea text are un nucleu liric probabil autobiografic de mare puritate și, în același timp, conține o tristă premoniție. El și ea, după ce-și fac norma zilnică de dresat șoareci, îsi pregătesc fotoliile și ceaiul de verbină, se așază și, fără a mai face nimic altceva, se privesc. Nu pasional, ci cu o privire "de înțelegere tacită", o privire "tocită de repetare și salvată de maliție". Este un joc de doi în care nimeni din afară nu
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
dicționarele noastre nu se ajută prea mult. În DEX, cuvântul pontoarcă nu există; în Micul dicționar academic (care reia și rezumă Dicționarul limbii române), e înregistrată forma poptoarcă, cu o etimologie nesigură, cu trimitere la un articol al lui I. Verbină din 1941 și la cuvântul rusesc podporka. Într-adevăr, forma cuvântului românesc sugerează posibilitatea unui etimon slav, iar sensul cuvântului rusesc ("proptea, reazem, sprijin") nu este incompatibil (prin eventuale specializări semantice dialectale sau argotice) cu denumirea un instrument metalic. În
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
de ilizibil pe cât de modern este Camus. Piesele lui, precum Târfa respectuoasă, sunt de nejucat, pastișele după Heidegger n-au nici măcar parfumul unor cópii, ca să nu mai vorbim de romanele lui care provoacă, spre a rămâne politicos, efectul ceaiului de verbină. Astăzi tovarășa lui de viață, Simone de Beauvoir, care s-a străduit atâta să-i construiască legenda, îl surclasează cu cărțile ei Le deuxième sexe și Les Mandarins. Ce căuta neamțul în Noua Zeelandă? După cum se știe, FBI a închis cel
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4941_a_6266]
-
parfumuri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 446 447 5-metil-2,3-hexandiona; atunci când este folosit că ingredient pentru parfumuri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 447 448 2-pentilidenciclohexanona, atunci când este folosit că ingredient pentru parfumuri ──────────────────────────────────────────────────────────��─────────────────── 448 449 3,6,10-trimetil-3,5,9-undecatrien-2-ona, atunci când este folosit că ingredient pentru parfumuri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 449 450 Ulei de verbina (Lippia citriodora Kunth.), atunci când este folosit că ingredient pentru parfumuri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 450 451 Metileugenol, cu excepția conținutului obișnuit din esențele naturale folosite și dovedind că nu sunt depășite concentrațiile: a) 0,01% în parfumuri b) 0,004 % în apa de toaletă c
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147190_a_148519]
-
de modern și arhaic, poetul caută cu febrilitate ceea ce Michel Foucault a numit "signaturile", începînd cu cea de căpetenie, indescifrabilă, care aparține creatorului suprem: "Fuseși în toate și te-ai dat în lături./ încerc tulpina: tu trecuși alături./ întreb plăpîndele verbine./ Ele răspund că știe pătlagina mai bine". Două sînt mărcile caracteristice creației argheziene pe care Lazăr Popescu le detașează și asupra cărora insistă în demersul d-sale. Prima este cea a violenței care se asociază dispoziției lăuntrice ca și intonației
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele I 4, 17, II 11 ; epoda 2) la desfătările
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca mai tot neamul nostru ciupit de câte-o maladie cu personalitate, de un fel de regresie voluntară și alintată în timp, care-o făcea să poarte rochii lungi, cu gât înalt, de dantelă, să se dea cu parfum de verbină și să și transforme grădina când în oază arabă, când în poieniță scandinavă, când în insulă mediteraneeană, cum avea ea chef. Așa era Lea. Purta agate. Vorbea puțin pițigăiat și mirosea bine. Pentru mine. Lui David i-a mirosit mereu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
posomorâtă, cu mulți de ce ai? și de ce? și totuși, de ce? care nu-și găseau răspuns. Cutiile de cretă colorată se înmulțeau pe zi ce trecea, stivuite lângă sobă, așteptându-l să-și picteze curcubeele prăfoase, de spanac și coriandru și verbină și rom și nucșoară și ghimbir și cinesămaiștie... Ivan nu reușea niciodată să le termine, iar ele creșteau, creșteau în stiva lor bine clădită, amenin ță toare și ele ca femeia cea tânără și copilul ei blond, care uitase cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
atunci. Ea admira contrastul dintre albastrul de Prusia al jeansului ei și verdele crud al ierbii. Între ei, pe fața de masă albă, printre farfurii și pahare, se ofilea un buchet de brândușe. În aer pluteau un miros discret de verbină și câteva acorduri Îndepărtate din Imnul Golanilor.” Cartea viselor zice că „dacă Îi vezi În vis pe alții dormind, vei depăși toate obstacolele În tentativa ta de a cuceri o femeie.” Chiar asta și fac, a zis Petru râzând când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se-ntindea pe partea cealaltă. Wilson se gândi că era o dimineață frumoasă. Câmpul era acoperit de rouă și, cum treceau prin iarbă, printre tufișurile micuțe, putea simți mirosul frunzelor de ferigă strivite de roți. Mirosul aducea cu cel al verbinei și-i plăcea mireasma asta de rouă În zori, ferigile, copacii negri În ceața dimineții, În timp ce mașina Își croia drum prin locurile neumblate care semănau cu un parc. Nu-i mai păsa de cei doi din spate, se gândea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
îndura. Lumina o învălui pe vrăjitoare; pădurea păru că ia foc. Iarba deasă luă locul zăpezii, acoperind totul cu o mantie verde; era o primăvară magică: florile răsăriră din iarbă, o adiere călduță mângâie chipul lui Vitellius, aducând parfum de verbină. În conul ei de lumină, Velunda își schimba forma, devenind, pe rând, căprioară, iepure, rândunică, mistreț, balaur și pește. Avea darul metamorfozei, pe lângă acela al clarviziunii, puterea de a se face nevăzută și de a înțelege graiul animalelor, de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]