132 matches
-
a societății. Instaurat în literatura franceză, n. a avut în romanul și mai ales în teatrul german reprezentanți precum Gustav Freytag, Hermann Sudermann, Gerhart Hauptmann, iar în alte literaturi europene (greu de disociat de realism), a fost ilustrat de Giovanni Verga, Blasco Ibáñez, Enoch Arnold Bennett, Thomas Hardy, August Strindberg, în timp ce în literatura americană pot fi citați Frank Norris, Theodore Dreiser, Upton Sinclair, John Steinbeck, Erskine Caldwell, John Dos Passos, Eugene O’Neill. În proza românească n. și-a pus amprenta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
indică și ea un spirit de atelier. Zobie, un fel de Quasimodo, e tratat în uleiuri țipătoare (gușe roșie, păr roșcat, fond portocaliu). În nuvelistica lui Delavrancea e o intenție de verism, în chipul mai puțin pedant al lui G. Verga. Însă observația e superficială, mai curând satirică, și puținele note realiste sunt puerile și vulgare. Cosmin are în cursul acțiunii două turburări stomacale, iar devotamentul Sașei se vădește mai ales când îl doare "vreo măsea". Proza delavranciană e patetică, stilizată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O bună nuvelă este Gloria Constantini, cu acțiunea tot lângă Dunăre, de astă dată la Corabia, în același mediu cosmopolit balcanic, eroul fiind fiul românului Tudor Fierescu și al unei turcoaice. Gala Galaction se dovedește în ultimă analiză un verist. Verga își lua lumea lui din sudul Italiei, acolo unde sângele e mai iute, ca să explice izbucnirile eroilor, Galaction îi alege printre sârbi, greci, turci, hibrizi balcano-dunăreni cu sufletul pripit și aprins. Constantin râvnește la cumnată-sa, găsește o comoară, își
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în cazul de față - aproape fatala operațiune prin care marele poloboc de Heidelberg al cașalotului este deșertat de conținutul lui. Capitolul LXXVII CISTERNA ȘI GĂLEȚILE Sprinten ca o pisică, Tashtego se cațără pe catarg și, rămînînd în picioare, aleargă pe verga mare pînă-n locul unde aceasta se ridică deasupra polobocului. El s-a înarmat cu o macara simplă, numită mandar și alcătuită din numai două piese, cu un singur șanț. Legînd această macara, în așa fel încît să atîrne de extremitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
punînd pușca la loc în rastel, Ahab ieși pe punte. Ă Ești un băiat bun, Starbuck, îi spuse el în șoaptă secundului. Apoi, se adresă echipajului, cu glas tare: Ă Strîngeți zburătorii și velele-gabier, la pupa și la prova! Mascați verga mare! Montați palancul cel mic și deschideți cala principală! Ar fi poate zadarnic să ne întrebăm ce anume-l făcea pe Ahab să se poarte în felul acesta cu Starbuck. Poate o scînteie de onestitate sau poate o simplă prudență
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noi, fulgerelor! strigă iar Stubb. La baza arborelui-mare, chiar sub dublon și sub flacăra înaltă, Fedallah stătea în genunchi în fața lui Ahab, dar cu capul întors în altă parte; iar aproape, drept deasupra lor, în greementul unde tocmai legaseră o vergă, cîțiva mateloți, surprinși de fulger, se înghesuiau unii într-alții și atârnau ca un roi de viespi încremenite pe-o creangă, într-o livadă. Alții, înmărmuriți în diferite poziții, aidoma scheletelor de la Herculanum - în picioare, șezînd sau alergînd - parcă prinseseră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mult fulgerelor - tot astfel, la ultimele cuvinte ale lui Ahab, mulți dintre marinari fugiră de lîngă el, îngroziți. Capitolul CXIX PUNTEA, SPRE SFÎRȘITUL PRIMULUI CART DE NOAPTE Ahab stă lîngă timonă, Starbuck se apropie de el. ĂTrebuie să dăm jos verga gabierului mare, domnule căpitan. Parîmele au slăbit, iar balansina de sub vînt e pe jumătate desprinsă. S-o dau jos, domnule? Ă Nu da jos nimic, leag-o! Aș înălța arboretul contra-rîndunicii, dacă-aș avea vreunul. Ă Pentru numele lui Dumnezeu, domnule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și nu te-atinge de nimic, leagă totul! Vîntul se stîrnește, dar încă n-a ajuns pe platourile mele. Hai, repede! La treabă! Omul ăsta mă ia, zău, drept căpitanul cocoșat al unui vas de cabotaj! Auzi, să dea jos verga gabierului mare! Nu. limbricule, află de la mine că cele mai înalte catarge sînt făcute pentru vînturile cele mai cumplite, iar catargul creierului meu lunecă acum printre nori. Să-i dau jos pînzele? Numai fricoșii își dau jos pînzele din cuget
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și o caschetă. Așa! Hei, ia te uită, mantaua mi s-a dus peste bord! Doamne, Doamne, ce prost crescute mai sînt vînturile astea care vin din cer! Urîtă noapte, băiete! Capitolul CXXI MIEZUL NOPȚII îN GREEMENT. TUNETE ȘI FULGERE Verga gabierului mare. - Tashtego o leagă cu parîmă suplimentară Ă Hm, hm, hm! Oprește-te, tunet! Prea mult tună pe-aici pe sus. La ce bun tunetul? Hm, hm, hm! Nu vrem tunete, vrem rom, dați-ne o cană de rom
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
raze ale soarelui. Capitolul CXXXIV VÎNĂTOAREA - A TREIA ZI Dimineața celei de-a treia zile răsări luminoasă și proaspătă; veghetorul singuratic de pe arborele-trinchet fu înlocuit încă o dată de o armată întreagă de marinari, care se cațărară în arboradă, ocupînd aproape vergă cu vergă. Ă O vedeți? strigă Ahab. Dar balena încă nu apăruse. Ă Totul e să ne ținem după dîra ei, e semnul cel mai sigur. Ține drept cîrma, tot înainte, timonierule, ca și pîn-acum! Ce zi frumoasă, iarăși! N-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
soarelui. Capitolul CXXXIV VÎNĂTOAREA - A TREIA ZI Dimineața celei de-a treia zile răsări luminoasă și proaspătă; veghetorul singuratic de pe arborele-trinchet fu înlocuit încă o dată de o armată întreagă de marinari, care se cațărară în arboradă, ocupînd aproape vergă cu vergă. Ă O vedeți? strigă Ahab. Dar balena încă nu apăruse. Ă Totul e să ne ținem după dîra ei, e semnul cel mai sigur. Ține drept cîrma, tot înainte, timonierule, ca și pîn-acum! Ce zi frumoasă, iarăși! N-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
începură să se rotească în jurul vîrtejului, care sfîrși prin a înghiți pînă și cele mai mărunte lucruri de pe Pequod. înainte ca ultimele valuri să acopere capul indianului din vîrful arborelui-mare, în clipa, cînd încă se mai vedea o bucățică din vergă, precum și lunga flamură fîlfîitoare, ce se desfășura calmă, parcă în bătaie de joc, deasupra talazurilor nimicitoare - în clipa aceea, un braț roșu și un ciocan ieșiră din apă, încercînd să prindă și mai vîrtos flamura de catargul ce se scufunda
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
piesă masivă din oțel turnat sau forjat, constituind extremitatea la prova a unei nave. FUNGĂ - denumire generală dată unui palanc folosit pentru ridicarea și coborîrea vergilor mobile și ale velelor. GABIER îsau vela-gabier) - vela pătrată susținută de o a doua vergă, începînd de jos, a unui velier cu greement pătrat. GABIE - platformă orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în lemn și fixat pe etrava unor veliere, sub bompres. GALIOT - velier
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
GREEMENT - totalitatea arborilor, cu vergi, manevre și vele, de pe o corabie cu pînze. GRIJEA - treaptă de frînghie, lemn sau fier, între sarturi. GRUE - instalație pentru lăsarea la apă și ridicarea bărcilor, pentru manevrarea ancorelor etc. îNVERGA îa) - a lega de vergă una din marginile velei. ISPOL - căuș pentru scos apa de pe fundul bărcii. JONCA - denumire generală pentru diferite tipuri de ambarcațiuni cu pînze, folosite îndeosebi în arhipelagurile din Pacific. LASCAR - matelot indian. LOCH îsau loh) - aparat de navigație folosit pentru măsurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bate dintr-o direcție perpendiculară pe axa longitudinală a navei. TRIBORD - partea din dreapta a unei nave. TRINCĂ îvela trincă) - vela pătrată cea mai de jos a unui arbore trinchet. TRINCHET - primul arbore începînd de la prova, pe o corabie cu pînze. VERGĂ - bară masivă de lemn sau de metal, montată orizontal pe partea anterioară a unui arbore printr-un dispozitiv de prindere numit troță, care-i permite mișcarea în plan orizontal sau cobonrea și ridicarea la post de-a lungul arborelui. VELĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
PETROM SĂ Sos.Străulești 5-7, 021/230.60.74 D-na Opriș sect.1 Arianda ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUZĂU SC RAFINĂRIA VENUS Rm. Sărat.str. Costieni, OILREG SĂ nr. 106 0238/564915 0238/563592 Voicu Gina ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SNP PETROM SĂ SUC. Buzău, str. Bistriței, Verga PECO BUZĂU nr. 3 0238/717609 0238/710503 Georgeta ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CARAS S.N.P. PETROM Ș.A. Reșița Str. Timișorii 19 SEVERIN Sucursală CS ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CĂLĂRAȘI 0242/315571 Sing.Silvia Petu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SOCIETATEA NAȚIONALĂ Cluj-Napoca, str. 0264/431022 0264/190389 peco. Cristina CLUJ A PETROLULUI Dorobanților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]
-
cu versuri în 1931, la „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”, iar editorial cu o traducere din literatura italiană în 1943. Câțiva ani mai târziu publică mai multe manuale de limba franceză. Revine cu transpunerea romanului Familia Malavoglia de Giovanni Verga, în colaborare cu Nina Façon (1955), și cu o ediție a dramei Vlaicu Vodă de Al. Davila (1956). Volumul Carnet inactual (1970) reunește o serie de studii de literatură comparată axate pe aria romanică. P. este și autorul unei remarcabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
edit., București, 1980, Lecturi străine, pref. edit., București, 1981. Antologii: De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică literară franceză, tr., îngr. și pref. Perpessicius, postfața edit., Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Piero Gadda Conti, Gagliarda sau Asediul insulei Capri, București, 1943; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, București, 1955 (în colaborare cu Nina Façon); Domenico Rea, Regele și lustragiul, București, 1967; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, pref. Virgil Cândea, București, 1973 (în colaborare cu Titus Pârvulescu); Carlo Collodi, Pinocchio, cu ilustrații de Val Munteanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
PETROM SĂ Sos.Străulești 5-7, 021/230.60.74 D-na Opriș sect.1 Arianda ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BUZĂU SC RAFINĂRIA VENUS Rm. Sărat.str. Costieni, OILREG SĂ nr. 106 0238/564915 0238/563592 Voicu Gina ───────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────── SNP PETROM SĂ SUC. Buzău, str. Bistriței, Verga PECO BUZĂU nr. 3 0238/717609 0238/710503 Georgeta ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CARAS S.N.P. PETROM Ș.A. Reșița Str. Timișorii 19 SEVERIN Sucursală CS ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CĂLĂRAȘI 0242/315571 Sing.Silvia Petu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SOCIETATEA NAȚIONALĂ Cluj-Napoca, str. 0264/431022 0264/190389 peco. Cristina CLUJ A PETROLULUI Dorobanților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
care refac armonia cosmică. Ceea ce conferă Frizei un caracter de sinteză ține și de eclectismul stilistic, dar și de alegerea de către pictor a două citate din Oda bucuriei a lui Schiller pentru ultimul panel al Frizei. În opinia lui Peter Vergo "pare plauzibil să interpretezi întreaga lucrare ca o parafrază vizuală a ideilor și emoțiilor exprimate la final, prin partea corală a Simfoniei a IX a lui Beethoven, în care compozitorul folosește cuvintele poemului lui Schiller"400. Mai mult chiar, Klimt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și "Naturaliști", "Moderniști" și "Stiliști" precum și artiști lucrând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Jugendstil-ul, similar Art Nouveau-ului și emancipării noului val de pictori francezi, posedă ca numitor comun o marcată componentă antinaturalistă. "Alți comentatori au înțeles Secession-ul ca fiind "coordonatorul" unei reacții împotriva naturalismului predominant al picturii academice"478. Peter Vergo refuză însă să reducă mișcarea secesionistă la această dimensiune antinaturalistă, fapt valabil și pentru fenomenul secesionist francez (un alt exemplu fiind Salonul rozacrucianist al lui Péladan). Prima expoziție a secesiunii vieneze are loc pe data de 26 martie 1898, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gustului public nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum am văzut, în opinia lui Peter Vergo cu privire la secession-ul vienez, tocmai absența unui program unificator a asigurat o spațiere avantajoasă în arta plastică a unor direcții diferite, difuzând creator, reunind pictori, graficieni, designeri, tipografi, arhitecți etc. Următoarea "Expoziție a artiștilor independenți" va avea loc peste doi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2004. Tzigara-Samurcaș, Alexandru: "Esquisse sur l'Art Roumain", în Les Annales des Nationalités, Bulletin de l'Union des nationalités, Numéros consacrés à l'étude de la Nation Roumaine; édition; Paris, 1914. Vătășianu, Virgil: Pictorul Octavian Smigelschi, Krafft & Drotleff S.A./Sibiu, 1936. Vergo, Peter: Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001. Vernant, Jean-Pierre: La morte dans les yeux. Figure de l'Autre en Grèce ancienne. Artémis, Gorgô, Hachette Littératures, 1998. Vârban, Liliana; Ioniță, Ionel; Vasiliu, Dan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la 30 noiembrie) 1910, Țăranu et Co. București. 371 Noua Revistă Română, nr. 8, vol. XVII, 10-17 mai 1915, p. 98. 372 Tudor Arghezi, Opere, vol. IV, p. 1261. 373 Ibidem, pp. 1261-1262. 374 Lucrarea este reprodusă și în Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 36. 375 "Eu sunt imperiul de la capătul decadenței, / Mă uit cum trec uriașii barbari blonzi, / Compunând acrostihuri indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]