153 matches
-
exemplu - poate angaja mai multe roluri în vorbire (întrebare, evaluare, explicare), iar același rol comunicativ (chestionarea, de exemplu) poate fi asumat de roluri sociale diferite (profesor, comisar de poliție, doctor etc.). V. comunicare, enunțare, vorbire. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT S SCENARIU. Termenul scenariu din analiza textului sau a discursului (un sinonim al lui script și plan) se referă la schema standard de acțiuni, realizată prin inferență, cînd se recurge fie la o premisă implicită
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
situațiile sociale, totalitatea schemelor constituind competența de a acționa. De aici, rezultă că scenariul care vizează discursul sau textul reprezintă o specie a unui scenariu general de acțiune. V. praxeogramă, schemă, schimb, situație de comunicare. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCENOGRAFIE. În concepția lui Dominique Maingueneau, scenografia este parte integrantă a scenei de enunțare, alături de scena înglobatoare și de scena generică. Spre deosebire de celelalte două scene, condiționate de tipul, respectiv genul de discurs cărora le aparține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
necesităților semantice textuale. Uneori, această noțiune se aplică (implicit) chiar unor aspecte care depășesc pe cele exclusiv lingvistice, ceea ce atestă deopotrivă utilitatea și labilitatea. V. cîmp semantic, lexem, praxem, program de sens, semem. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMANTICĂ. Prin semantică se denumește o componentă a teoriei limbii, o disciplină al cărei obiect este sensul și semnificația unităților limbii. Această disciplină s-a dezvoltat ca o ramură a lingvisticii, a filozofiei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aproape în totalitate inspirate din cercetările semantice anterioare, cu alte orientări, avînd în plus aspectele ce rezultă din interpretarea implicaturilor. V. actualizare, lexem, percepție, sem, semn, semnificație, sens. DUBOIS 1973; LYONS 1984; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMIOLOGIE. Termenul "semiologie" a fost introdus de Ferdinand de Saussure pentru a denumi studiul general al semnelor în cadrul vieții sociale, avînd, prin urmare, o semnificație ce amintește de semiotică. Pe de altă parte, în viziunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a asumat astfel studiul semnelor vizate de teoria comunicării, constînd în aplicarea modelului oferit de semnul lingvistic, primind astfel statutul de disciplină anexă a lingvisticii. V. praxem, reprezentare, semn, sistem. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SEMNĂTURĂ. Prin semnătură se înțelege o "redare în scrisul de mînă a propriului nume de către o persoană (sub textul unei scrisori, al unui act etc.)", ceea ce indică faptul că, pe de o parte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fără însă ca aceasta să-l împiedice de a fi real, ca mișcare naturală a gîndirii. V. accepție, conotație, denotație, semnificat, semnificație, valoare. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; COȘERIU 1994; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SILOGISM. Dintre speciile raționamentului, silogismul s-a bucurat de cea mai mare atenție în logica de tradiție aristotelică, deoarece a fost considerat ca reprezentînd forma cea mai relevantă a modului în care, plecînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de a stabili tipurile și genurile a fost faptul că, de cele mai multe ori, nu există structuri discursive pure: de obicei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mod deosebit după manifestarea curentelor lingvistice care acordau mare importanță aspectelor sincronice ale limbii, precum sistemul, structura și funcțiile ei. V. diacronie, discurs, sistem, structură, vorbire. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. IO SINCRONIZARE INTERSEMIOTICĂ. Sintagma sincronizare intersemiotică a fost folosită în analiza statutului televiziunii, pentru a se referi la jocul interacțiunii dintre aspectul verbal al comunicării televizate și redarea prin imagine a locutorilor pe ecran. S-a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce este distinctiv pentru tehnica limbii, selecțiile realizate între posibilitățile limbii ținînd de norma ei. V. arbitrar, sincronie, structură, subiectivitate, valoare. SAUSSURE 1916; HJELMSLEV 1933; COȘERIU 1952; DUBOIS 1773; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOCIOLINGVISTICĂ. Studiul relațiilor dintre limbă și societate este obiectul unei secțiuni a lingvisticii, care este denumită sociolingvistică și care întrunește discipline precum etnoligvistica, sociologia limbii, geografia lingvistică și dialectologia. Sociolingvistica s-a dezvoltat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o direcție apropiată perspectivei deschise de teoria lui W. Labov se înscrie praxematica, fiindcă ea urmărește aceeași plasare a raportului limbă-societate în centrul lingvisticii. V. diglosie, etnometodologie, praxematică, variație lingvistică. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. IO SOFISM. Cînd paralogismul este construit intenționat, pentru a induce în eroare, el devine sofism. Cel care recurge la sofism poate uza de aspecte ce țin de limbă (precum echiovocul, prolixitatea sau parataxa) ori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizare internă proprie, ceea ce îi conferă un statut de entitate autonomă cu valoare de concept operațional, fără a presupune necesitatea unui statut ontologic propriu-zis. V. discurs, funcție, ierarhie, limbă, relație, sistem. HJELMSLEV 1943; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN SUBIECT. În tradiția gramaticală și logică este stabilit că un enunț este alcătuit din constituenți ce posedă funcții sintactice diferite, dintre care două au fost identificate încă din Antichitate: cea de subiect, care indică obiectul despre care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN SUBIECTIVITATE. Folosirea limbii este în mod necesar, legată de un subiect vorbitor, încît subiectivitatea se definește, într-o accepțiune largă, ca o aptitudine a utilizatorului limbii de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nenumărate și, de aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate risca uneori în atribuirea lor certă. V. implicare, implicit, sens. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUBSTITUȚIE. Cuvînt cu mai multe accepțiuni pe terenul științei limbii, substituție conține în nucleul semnificativ ideea de "înlocuire a ceva cu altceva". Această înlocuire presupune schimbarea între membrii paradigmei unuia dintre cele două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi uneori o operație dificilă și de lungă durată, căci rezultatele ei depind întotdeauna de nivelul de determinare a elementelor supuse clasificării. V. categorizare, glosocosmos, logosferă, nominație, terminologie. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TEMATIZARE. Prin tematizare se denumește ansamblul construcțiilor sintactice prin care locutorul subliniază tema comunicării sale. Procedeele de tematizare permit ca la începutul sau la sfîrșitul enunțului să fie plasate, prin detașare sau prin dislocare elementele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Important este să participi se poate răspunde la un enunț anterior al unui alt enunțător, care nu a fost menționat explicit și a cărui temă ar fi a cîștiga (Important este să cîștigi). V. dialogism, focalizare, predicație, rematizare. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN TEMĂ. Definirea temei se face invariabil în lucrările de specialitate prin opoziție cu rema și în mod neunitar, în funcție de perspectiva avută în vedere: funcțională, contextuală sau distribuțională. Pe terenul a n a l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive, precum povestirea (în care este cuprins programul narativ). V. aspect, extensiune, program. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN TEORIE. În general, prin teorie se înțelege "un ansamblu de cunoștințe raționale, care nu țin de domeniul practicii, dar care pot fi supuse verificării, devenind astfel specifice cunoașterii științifice". Cu această semnificație, cuvîntul este aplicabil la orice asociere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În principiu însă, această "teorie" este o ramură a lingvisticii care are ca obiect strcturile formale și de conținut ce depășesc dimensiunea frazei. V. concept, metalimbă, terminologie, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. IO TEREN. Întrebuințat în mai multe discipline umaniste, cuvîntul teren desemnează situații sau spații empirice în care sînt adunate datele care constituie corpusul cercetărilor. Există, de aceea, discipline de teren, care se deosebesc de disciplinele speculative
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
narațiunea) și obținerea produsului sintactic și semantic al actului narativ care reprezintă povestirea. V. actualizare, ascendență, aspect, cronogeneză, descendență, fluență a discursului, tensiune, topogeneză. GUILLAUME 1964; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004. RN TIPIZARE. Prin delimitarea noțiunilor, care poate părea o activitate abstractă, se produce de fapt o delimitare a realităților pentru care noțiunile sînt reflecții în conștiință, în clase care primesc o denumire (prin procesul denominației). Se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
invocarea prototipului și înscrierea în sfera lui atunci cînd se recurge la nume, încît "fotoliu" ca prototip are ca hiperonim pe "obiect pentru așezat", iar acesta are la rîndul lui hiperonimul "mobilă". V. categorizare, meronimie, praxem, real, sens. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
descriptiv, cu specii foarte diverse (descrierea de acțiuni, legi și reglemente, rețete de realizare, note de montare, buletine meteorologice și multe altele). V. formație discursivă, funcțiile limbii, gen de discurs, secvențialitate, text, textualitate, tip de discurs. ADAM 1999; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN TOPOGENEZĂ. Procesul de actualizare trebuie conceput ca o derulare a unor etape de realizare a reprezentării, în care unitățile gramaticale au un rol important, căci ea stabilește raportul dintre mesaj și realitate. În această perspectivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anturat de spațialul aici și de temporalul acum. În această poziție a treia se înscrie subiectivitatea individualizată a lui eu lingvistic, care se opune altora, în categoria persoanei (lui tu) și în categoria non-persoanei. V. actualizare, cronogeneză, topoteză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001 RN TOPOGRAFIE. M. Angenot operează, în teoria sa asupra discursului social, cu conceptul și cu termenul topografie pe care îl consideră oportun pentru a releva viziunea sa integratoare asupra stării discursului social, conceput ca ansamblu de discursuri specifice, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pronumele eu definește raportul cu realul, la fel ca aici sau acest sau referința la persoanele de dialog. Determinanții substantivului din această topoteză poartă și ei prezența subiectului ca pe un criteriu al realității. V. actualizare, praxem, tropogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN TRADUCERE. Semnificația generală a cuvîntului traducere este "activitate cognitivă de trecere a unui enunț în alt enunț, considerat echivalent". Desigur, dacă se poate aplica unui enunț, această activitate este posibilă și pentru fiecare dintre enunțurile unui discurs sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie să ateste din punct de vedere discursiv un progres în raport cu apropierea de trăsăturile originalului și în raport cu exigențele normei limbii traducerii. V. discurs, metalimbă, normă, paratext, referință, text. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN 2008. RN TRANSFER. În lingvistică, prin transfer se înțeleg de obicei situațiile de trecere a unor elemente din sistemul unei limbi în sistemul alteia, atunci cînd ele se află în contact, adică atunci cînd un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discipline, între care sociologia traducerii, istoria ideilor și antropologia. Traducerea și transferul cultural presupun o serie de practici lingvistice și interlingvistice prin care se analizează nominația și actualizarea în descrierea statutului enunțiativ. V. contact, interferență, intertextualitate, nominație, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001. RN TRANSFRASTICĂ. Disciplină modernă, integratoare, care studiază nivelul transfrastic (nivel suprasintactic, avînd ca unitate de bază textul și / sau discursul), transfrastica se încadrează în sfera pragmaticii, dar recurge și la elemente de sintaxă și de semantică în vederea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
observabilă, spre deosebire de lexeme, care reprezintă virtualitățile de la nivelul limbii. Pornind de la distincția limbă - vorbire s-ar putea face astfel o distincție paralelă lexem - vocabulă, corespunzătoare opoziției lexic - vocabular. V. cîmp, cuvînt, lexic, vocabulă. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO VOCABULĂ. În încercările de a atribui semnificații clare și distincte termenilor cu care operează lexicologia statistică, vocabula a fost considerată ca reprezentînd o "unitate lexicală actualizată într-un discurs", adică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]