229 matches
-
caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la autoritatea discursului, a obiectului de artă și a artistului, se creează oportunitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
păgân], derivat de la latinul pagus, câmp, lucru și mai periculos (în 1690, Furetière încă scrie païsage). Pentru poeți și italieniști, a mângâia astfel carnea lumii era o injurie adusă Antichității, de care puteau fi în stare numai naturile grosolane și vernaculare precum flamanzii, care nu văd mai departe de nasul lor. Michelangelo, de la înălțimea Idealului, ar fi ironizat această rustică superficialitate septentrională: "Pictura lor reprezintă doar trențe, ziduri, câmpuri verzi, desișuri de arbori, fluvii și poduri, cărora li se spun peisaje
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imobil, sincopă de eternitate, tăietură verticală în infinitul încremenit al divinului. Arta este lentă, dar arată deja figuri în mișcare. Vizualul nostru este în rotație constantă, ritm pur, obsedat de viteză. Lărgire a spațiilor de circulație. Idolul este autohton, puternic vernacular, înrădăcinat într-un sol etnic. Arta este occidentală, țărănească, dar circulatoare și înzestrată pentru călătorie (Dürer în Italia, Leonardo în Franța etc.). Vizualul este mondial (mondoviziune), conceput încă de la fabricație pentru o difuzare planetară. Fiecare vârstă are limba ei maternă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a doua antinomie ar privi spațiul: "televiziunea deschide spre lume", "televiziunea escamotează lumea". Ea va fi lăudată pentru un factor fără precedent de deschidere spre ceilalți, eliminarea frontierelor, apariția cetățeanului universal și a erei postnaționale. Promovând în toată Europa limbajele vernaculare, naționalizându-l pe Dumnezeu și bisericile, în detrimentul vechiului catolicism roman, tiparul a contribuit la dezmembrarea imperiilor (începând cu Sfântul Imperiu roman de neam germanic) și a precipitat nașterea naționalităților și deci a războaielor europene. Propagarea undelor hertziene și transmiterea imaginilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
electronică globalizează ochiul american concepție destul de particulară despre universalitate. "Apropiere a punctelor de vedere" sau suprapunere a imaginilor? Au existat cinematografii naționale, mai ales europene. Dar televiziunea s-a născut americană și fagocitează, indiferent de adevăratele lor ponderi identitare și vernaculare, ansamblul televiziunilor europene. În contrast cu filmele noastre, toate emisiunile sunt preluări ale unor modele de dincolo de Atlantic, cu retardul provincial de rigoare: programele de tip sitcom, talk-show, meet the press, reality-show, news etc. sunt la noi importate ca atare. Totuși oricine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin raportare la hierós, „sacru“, „sfânt“, „consa crat“, și arché, „principiu“, „origine“, „început“, „cauză primă“. „Sacrul“, ca termen utilizat conceptual în filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau religie comparată, nu se regăsește cu aceleași determinații în utilizările comune (textuale ori vernaculare) ale termenului din limbile indo europene, pentru a nu mai vorbi despre termenii considerați similari ori corespondenți în limbile non indo-europene, deși pretenția academică este aceea că termenul evocă ceea ce diferite tradiții religioase doresc să exprime, indiferent de spațiul lingvistic
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
că amândoi aveau o reală slăbiciune pentru prăjiturile de la supermarket și pentru dulciurile asortate care se vând pe la cinematografe. — Dar de chișcă ce părere ai? Întrebă Sam. Pe Ruby o izbi cuvântul „chișcă“. Tipul chiar se străduia să folosească termeni vernaculari. Mor după ea, Îi răspunse. Grăsimea Îi dă o savoare aparte. Și știi după ce mai mor? —După ce? Sandvișuri cu spaghete din conservă, pe pâine albă, cu unt și cu Marmite. —Aoleu, râse el, asta-i din cale-afară de gras. Spaghetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o "estimare conservatoare și probabil mult sub cifrele reale" (p. 262). Într-adevăr, consecințe incalculabile au decurs din această masificare a producției de carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate în jurul citirii în comun a unei colecții de texte tipărite în limba vernaculară. Literaturile naționale s-au dezvoltat din limbile populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost standardizată și vocabularele au fost definitivate. Mijloacele textuale ale acestei vaste operațiuni de formalizare și uniformizare lingvistică au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură de procesul de naționalizare a prins elan în cadrul statelor occidentale centralizate, cartea tipărită a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de promisiunile democratice, nutresc sentimente nostalgice. Folosind o distincție terminologică introdusă de J. Bodnar (1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XE "Bariț" i se va spune, În Ardeal, „O’Connel-ul românilor”. În al cincilea rând, apropiindu-ne concentric de Transilvania, se cuvine să analizăm receptarea problemei irlandeze În contextul general-românesc. Irlanda intră În atenția românilor odată cu apariția presei În limba vernaculară. Începând cu primul său an de apariție (care coincide cu adoptarea „Actului de emancipare a catolicilor” În Marea Britanie), Curierul românesc din București inserează În paginile sale comentarii cu privire la acest aspect din viața politică a Irlandei, preluate din ziarul Times. Informațiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români fusese destul de dificil de surmontat și în vechiul regat în anii de început ai neoromânescului. Cum să faci primării, eforii ale spitalelor, palate de justiție și trezorerii când tot ce ai la dispoziție este o arhitectură "românească" domestică arhaizantă, vernaculară, din materiale perisabile, sau una de mănăstire sau urbană mai apropiată ca scară, dar ridicată de meșteri străini pentru o "pătură superpusă" (Eminescu) alogenă? Nu este de mirare că efortul arhitecților neoromânescului de primă generație a fost unul comparativ mult
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
nici astăzi, după șaizeci de ani de la redactarea lui): modernizarea materialelor și, cu ele, a vocabularului formal aferent și/sau re-bizantinizarea - o întoarcere la origini atât de îndepărtate, încât pot fi considerate un (nou) început, în felul în care arhitectura vernaculară în genere și cea mediteraneană în special au fost reconsiderate ca sursă pentru (o parte din) arhitectura modernistă. Acestei dimensiuni religioase a neo-românescului - ignorată aproape integral de istoriile arhitecturii din România de până la 1989 - i se adaugă în epoca studiată
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Bucureștilor (arh. Horia Creangă). O fac, poate, cel mult din perspectiva arcaturii romane periptere din, bunăoară, piața civică de la Brescia, iar nu dinspre Mănăstirea Hurezu (care, în fond, ea însăși aclimatizează teme ale renașterii italiene). Legătura acestei arhitecturi eroic-marmoreene cu vernacularul local este minimă, în vreme ce racordarea ei la arhitectura oficială a epocii este maximă. Fiind "originară", ea este contemporană, întrucât mai toate variantele ei europene (și mai cu seamă cele germană și italiană) glăsuiesc despre originile sugerate de propaganda statului totalitar
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Octav Doicescu (Yacht-Club Herăstrău, restaurant la Grădina Botanică), a mai putut fi revizitată - la o scară mult mai amplă și după intermezzo-ul stalinist - abia în anii șaizeci 20. Din nefericire, lucrările postbelice ale Henriettei Delavrancea-Gibory reprezintă un "regres" către vernacular și folcloric; arhitecta pare să fi abandonat căutările de interfață între tradiție și modernitate. Există, altfel, multe edificii înalte și mai degrabă moderne în orașele României interbelice, care valorifică (adaptând, esențializând sau doar schițând) figuri ale arhitecturii rurale sau târgovețe
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
urma curând una daco-tracică, încă mai lugubră, dar, din fericire, lipsită de consecințe arhitectural-urbanistice echivalente. 19 Publicată integral în volumul Biserici nouă (1942) și, fragmentar, în revista Arhitectura 3-4/1942, pp.9-15. 20 Atunci, pentru o clipă, a părut că vernacularul, spiritul bizantin și modernitatea pot găsi cumva o cale simbiotică, exprimată de edificiile Politehnicii București (șef proiect arh. Octav Doicescu). Curând însă, acest modernism autohtonizant (numit când funcționalism liric, când arhitectură cu specific național) a ajuns la rețete monumentale rudimentare
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
virtual și să facă accesibile colecțiile dispersate în Evul Mediu târziu și epoca modernă timpurie. * Itinerarii Balcanice. Colecții digitale online Proiectul își propune realizarea unui corpus documentar francofon digital de cărți rare și prețioase din bibliotecile regiunii balcanice * VERMANEL sau Vernacular Manuscripts în European Libraries; un proiect ce are ca scop digitizarea și crearea de metadate pentru manuscrise medievale vernaculare * Biblioteci județene, muzee și arhive * EDL Local Europeana Local; proiectul și-a propus să susțină bunele practici ale activităților de digitizare
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
online Proiectul își propune realizarea unui corpus documentar francofon digital de cărți rare și prețioase din bibliotecile regiunii balcanice * VERMANEL sau Vernacular Manuscripts în European Libraries; un proiect ce are ca scop digitizarea și crearea de metadate pentru manuscrise medievale vernaculare * Biblioteci județene, muzee și arhive * EDL Local Europeana Local; proiectul și-a propus să susțină bunele practici ale activităților de digitizare și să ofere acces la conținutul local sau regional prin Biblioteca digitală europeană. NOTELE CAPITOLULUI Este pentru prima oară
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
observarea faptelor sociale reale, ceea ce permite accesul la faptele lingvistice și discursive autentice, care nu ar putea fi nici inventate și nici obținute prin autoanaliză. Cercetătorul sociolingvist încearcă să aibă acces la formele autentice ale limbii, la tipurile de discurs vernaculare, pe care le produc locutorii în mod obișnuit, dar în prezența observatorului. În principiu, terenul nu este decît un loc obiectiv și exterior cercetătorului. Dar, cînd își construiește datele plecînd de la materialele brute pe care le culege, cercetătorul trebuie să
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
of Teachers of English, Washington, D. C., 1969; The Study of Non-Standard English, National Council of Teachers of English, Champaign, Illinois, 1970; Sociolinguistic Patterns, University of Pennsylvania Press, Philadelphie, 1972; Language in the Inner City. Studies in the black English vernacular, University of Pennsylvania Press, Philadelphie, 1972; What is a linguistic fact?, Peter de Ridder, Lisse, 1975; Principles of Linguistic Change. Internal Factors, vol. 1, Basil Blackwell, Oxford, 1994; Principles of Linguistic Change. Social Factors, vol. 2, Blackwell Publishing, 2001, Oxford
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o "estimare conservatoare și probabil mult sub cifrele reale" (p. 262). Într-adevăr, consecințe incalculabile au decurs din această masificare a producției de carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate în jurul citirii în comun a unei colecții de texte tipărite în limba vernaculară. Literaturile naționale s-au dezvoltat din limbile populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]