118 matches
-
inflamația în conjunctivă și cornee . Ce documentație a prezentat societatea în sprijinul cererii sale adresate CHMP ? Deoarece ciclosporina se utilizează de mulți ani , solicitantul a prezentat date privind modele experimentale din literatura stiințifică . Pentru a sprijini utilizarea Vekacia în keratoconjunctivita vernală , societatea a prezentat rezultatele unui studiu realizat pe 118 copii ( cu vârsta de peste patru ani ) și adolescenți . Pacienții au fost tratați cu Vekacia în concentrație de 0, 05 % ( 0, 5 mg ciclosporină per mililitru ) sau de 0, 1 % ( 1 mg
Ro_1118 () [Corola-website/Science/291877_a_293206]
-
respectiv ? Pe baza analizării informațiilor și a răspunsurilor societății la lista de întrebări a CHMP în momentul retragerii cererii , CHMP avea unele motive de îngrijorare și a formulat un aviz provizoriu conform căruia Vekacia nu putea fi aprobat pentru keratoconjunctivita vernală . Care erau principalele motive de îngrijorare ale CHMP ? CHMP era îngrijorat că eficacitatea Vekacia nu fusese dovedită când a fost comparat cu vehiculul . Îngrijorările Comitetului erau legate de conceperea studiului , în ceea ce privește alegerea pacienților tratați , modul de măsurare a simptomelor și
Ro_1118 () [Corola-website/Science/291877_a_293206]
-
și 2500 nu sunt. Prin această regulă, numărul mediu de zile pe an este de 365 + − + = 365,2425. Regula se poate aplica și la anii dinaintea reformei gregoriene (), dacă se utilizează . Calendarul gregorian a fost proiectat pentru a ține echinocțiul vernal în preajma datei de 21 martie, astfel că ziua de Paști (sărbătorită în duminica după prima lună plină {calculată după un calendar lunar} care cade în ziua de 21 martie sau după ea) să rămână aproape de acest echinocțiu. Următorul pseudocod determină
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
adăugarea unei zile la luna februarie a anilor multipli de 4 datează din anul 8 e.n. Regula dă o medie de circa 365,25 zile pe an, cu 11 minute mai mult ca un an tropic. Aceasta înseamnă că echinocțiul vernal se deplasează cu o zi mai devreme în calendar o dată la 131 de ani. adaugă o zi suplimentară lunii februarie în anii care sunt multipli de patru, cu excepția anilor multipli de 100 care nu sunt echivalenți modulo 900 cu 200
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
acesta va fi an bisect în calendarul gregorian, dar nu și în cel iulian revizuit. Regula dă o durată medie a anului de 365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună suplimentară
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
365,242222 zile, o aproximație foarte bună a anului tropic "mediu", dar, întrucât anul de la un echinocțiu vernal la altul este puțin mai mare, calendarul iulian revizuit nu are o performanță atât de bună ca cel gregorian la păstrarea echinocțiului vernal în ziua sau în preajma zilei de 21 martie. este , deci anul modificat are o întreagă lună suplimentară, denumită adesea lună "embolismică" după termenul grecesc. În calendarul chinezesc, luna suplimentară se adaugă după o regulă care asigură că luna a 11
An bisect () [Corola-website/Science/296861_a_298190]
-
aproximativ 5 zile. Se regăsesc cei trei decani corespunzători fiecărui semn (6x5 zile). De acest cerc este fix legată o steluță aurită (aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor și Berbecului, corespunzând datei de 21 martie); ea reprezintă poziția punctului vernal în raport cu Soarele la data considerată. Timpul sideral poate fi citit pe scara timpului fiind marcat cu cifre romane aurite. Acest timp sideral are un decalaj de patru minute pe zi față de timpul local. Cercul exterior prezintă niște numere gotice aurite
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptica în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
martie, cănd longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australa a sferei cerești în cea boreala. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
În mecanica cerească, longitudinea nodului ascendent este un element orbital care permite definirea orbitei unui corp în jurul unui alt corp. Pentru un corp aflat pe orbită în jurul Soarelui (sau în jurul Pământului), este vorba de unghiul dintre direcția punctului vernal (notat cu "γ" în figură) și linia nodurilor, măsurat în planul de referință (în general planul eclipticii) și în sens direct. Această valoare mai este denumită și ascensia dreaptă a nodului ascendent. În mod curent este notată cu litera grecească
Longitudinea nodului ascendent () [Corola-website/Science/336497_a_337826]
-
catolici, ortodocși și protestanți, Paștile sunt sărbătoarea care comemorează Învierea lui Hristos, a treia zi după Patimi, care este situată în a paisprezecea zi a lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
lunii Nisan a calendarului ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
ebraic, adică în duminica după prima Lună plină care urmează echinocțiului vernal în emisfera boreală. În 325, Primul conciliu de la Niceea fixase în a douăsprezecea zi a calendelor lui aprilie, adică în 21 martie, data echinocțiului vernal. Din 325, echinocțiul vernal se depărtase de 21 martie cu circa zece zile. Reforma calendarului fusese discutată în Conciliul de la Trento, însă acesta a delegat papei găsirea soluției. Papa Grigore al XIII-lea a suprimat zece zile din luna octombrie 1582 în așa fel
Inter gravissimas () [Corola-website/Science/333786_a_335115]
-
Coordonatelor Cerești Ecuatoriale ale căror coordonate servesc de referință. Cand se dau coordonatele unui astru, este teoretic necesar să se specifice epoca ca urmare a precesiei și a nutației Pământului, pe care se știe perfect calcula astăzi, schimbând poziția punctului vernal, care servește drept punct de referință.
J2000.0 () [Corola-website/Science/332222_a_333551]
-
Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° și 27' . La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină - la data respectivă - egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile României, pentru care poate fi considerată valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și
GOOGLE. Echinocțiul de primăvară, marcat printr-un logo special by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102219_a_103511]
-
Calendarul oficial al Republicii Islamice Iran ("Solar Hijra", Persană: کلیز),) este unul solar, bazat pe observații astronomice mult mai precise, în comparație cu omologul său european mai tânăr, calendarul gregorian. Acesta începe în noaptea cea mai apropiată de echinocțiul vernal determinat de calculele astronomice pentru meridianul - Iran Standard Time (52.5°E sau ). Chiar dacă există o percepție generală că Iranul utilizează calendarul islamic (Hijri), în fapt cele două calendare au foarte puține lucruri în comun. Calendarele iraniene ( "Gâhshomâriye Irâni") s-
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
decât atât, celebrarea "Nowruz" (Anul Nou Iranian), cu o simbolistică deosebită pentru persani, alunecase în mijlocul semnului Pești, ca urmare a neglijării intercalațiilor, iar potrivit unor istorici, scopul real al reformei calendaristice a fost acela de a stabili Nowruz la echinocțiul vernal. Astfel, vizirul și figura politică strălucitoare Nezam-ol-Molk l-a convins pe șahul Malek să reformeze calendarul iranian. El a numit un grup de astronomi condus de Omar Khayyam, care a organizat un observator astronomic în capitala Isfahan. În urma observațiilor și
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]
-
zi în 3236 de ani. Numărătoarea anilor din calendarul Solar Hjiri începe odată cu ajungerea profetului Mahomed ("Hegira") în Medina, asemănător calendarului islamic ("Hjiri"), aceasta fiind și singura legătură dintre cele două calendare. Prima zi din an, "Nowruz", coincide cu echinocțiul vernal, iar fiecare dintre cele douăsprezece luni corespunde unui semn zodiacal. Denumirile celor 12 luni se regăsesc în tabelul următor. Astfel, spre deosebire de calendarul islamic, care se bazează pe sistemul lunar de 354 de zile, anul iranian este împărțit în 12 luni
Calendare iraniene () [Corola-website/Science/337422_a_338751]