209 matches
-
I. I. Dmitriev și I. I. Hemnițer) nu se vede intenția de a localiza, de a adapta alegoria la realitățile locale. Intervențiile lui sunt neînsemnate și se rezumă la câteva schimbări sau inversiuni de titluri, la unele parafraze și omisiuni. Versificator modest, cu posibilități reduse sub raportul invenției lexicale, fabulistul se exprimă sărăcăcios, destul de aproximativ în ce privește ritmul și rima. Din piesele traduse se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
definitiv pierdută. Un adevărat caz al literaturii române, el apare ca un poet schizoid: un autor cu o remarcabilă operă de început, egală valoric cu a celorlalți maeștri ai suprarealismului românesc, Gellu Naum și Gherasim Luca, dublat de un mediocru versificator comunist. Evoluând de la o imagistică de un onirism mai mult programatic și exterior - de unde și imixtiunile abstractizante ce trădează „calculul rece” - spre o transcriere mai epurată a „delirului”, ilustrată de ultimele poeme, suprarealismul lui Virgil Teodorescu câștigă treptat în substanță
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
de recitire (1972). Versurile vorbesc despre un spirit juvenil care încearcă să afle „o vedenie”, cum va zice poetul mai târziu, adică un stil propriu, ce nu are nimic de-a face cu stilul poeziei din epocă (anii ’50). Tânărul versificator este când angoasat, când „bășcălios” și sfidător. Cele mai multe sugestii vin din direcția Arghezi și din „cântecele de ibovște” pe o tradiție muntenească. Arghezi însuși amestecase în pasta din Florile de mucigai culorile și jalea irmoaselor. S. alege două modele care
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
teoria nodurilor de tensiune este, dintre marii poeți moderni, Bacovia, cel care despodobise, într-adevăr, versul românesc și avusese curajul să introducă expresia brutal prozaică (de tipul „barbar cânta femeia aceea”) în discursul liric. Rezumând, S. nu este numai un versificator diabolic de abil, un poet inspirat și original, ci și un teoretician al poeziei. A construit un model (poezia metalingvistică), un tip genetic de lirism care reprezintă o sinteză a modernității târzii și, în același timp, o depășire a paradigmelor
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
să permită conturarea unei realități alienante prin refugiul în impersonal, în vizionarism abstract, într-un orfism patetic ori într-un intimism cerebralizat, distilat în metafizic ori învestit ca receptacul al scrutării moralului și ontologicului. Poetul se înfățișează ca un iscusit versificator al trăirilor juvenile, solar și jubilativ, nu fără profunditate și melancolie, cu o exprimare ceremonioasă, recurgând la un arsenal retoric consacrat. I-au fost depistate posibile ascendențe literare în modernismul interbelic (s-a vorbit despre Ion Vinea și Adrian Maniu
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
universitar și în locul ei este numit poetul „pe linie” (cum se zicea în epocă) Marcel Breslașu. La „demascarea” ei (cuvânt la ordinea zilei) un rol important l-a avut, se pare (oricum, așa reiese din notele intime), tânărul, pe atunci, versificator, actor și activist politic Dan Deșliu. Sigur este că această mare intelectuală e lăsată pe drumuri, trăiește în mizerie, trece apoi prin experiența detenției și a deportării. Însemnările din această perioadă sunt zguduitoare. Când iese din pușcărie și intră în
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
, Vasilie (1789, Chimitelnic, j. Mureș - 6.III.1842, Zlatna), versificator, folclorist și istoric literar. Fiu de preot, dintr-o familie care a numărat mai multe generații de clerici greco-catolici, P. a fost dat să învețe într-o școală catolică din Târgu Mureș și la Liceul Piarist din Cluj. Aici compune
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
București (1946), a funcționat ca magistrat și ca avocat. Debutează cu versuri la revista „Licurici” în 1942, iar editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și gustului său de a cârti. Autorul Povestei vorbei este, în fond, un ironist, un poet integral ironist, primul la noi de asemenea proporții. EUGEN
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
PĂTRUȚ, Picu (1818 - 3.IX.1872, Săliște, j. Sibiu), copist și versificator. P., numit de N. Cartojan „Anton Pann al Ardealului”, s-a născut într-un sat de oieri din Mărginimea Sibiului, așezare cu o străveche cultură tradițională. Copilul (Oprea, după numele de botez) intră la doisprezece ani ca ajutor de crâsnic
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
MIRCEȘTI, revista apărută la București, săptămânal, între 15 decembrie 1892 și 28 februarie 1893. Prim-redactor este G. Russe-Admirescu, gazetar activ în cercurile și redacțiile literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colaborează versificatorii Eliza Mustea, Corneliu Botez, Ion Cătina, V. Grigorescu-Elvir, Ilie Ighel-Deleanu, D. Nicolescu, B. Theodorescu, autori de proza sumbră, plictisitoare, precum Gr. Mărunțeanu, G. Lungu și Toma Florescu, în timp ce Ion Cătina e prezent cu dramă Amalafrida. Se mai publică articole despre
MIRCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
drumul, gările), geografia exotică (cu o toponimie sonoră și extravagantă), nestematele, parfumurile rare și florile luxuriante etc. Toate acestea întăresc aerul de artificiu și decor, de scenerie manieristă. Acuzat de „lirism comun” (Paul Zarifopol) sau de a fi un simplu „versificator” (Tudor Arghezi), M. face voit poezie decorativă, plină de „fantezie ingenuă, pitoresc și improvizație” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
nerușinare rar Întâlnită, caută să dezmintă mizeria vieții poetului și să Împrăștie credinți În indiferența sa abstractă față de cele lumești, ignorează cu totul bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator al artistului (Ă). Studiul lui Gherea este și un bun exemplu al modului În care critica marxistă valorifică opera unui scriitor. (Ă). Răsunetul pe care l-a avut opera celui ce a scris Împărat și proletar În rândurile masselor muncitoare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petrovanu își propunea să activeze pentru îmbunătățirea moravurilor și a obiceiurilor politice, pentru cultivarea limbii și pentru a atrage cititorii către o literatură corespunzătoare sub raport etic și estetic. S-au publicat și multe încercări literare ale poeților gălățeni. Lista versificatorilor care au colaborat la A. cuprinde pe A. Antoniady, C. Camiliu, C. Constantinescu, A. Ionescu, N. B. Muntenescu, G. Rarincescu și G. Veveriță. C. Constantinescu și A. Antoniady erau și autorii unor naive poeme în proză, iar ultimul mai tipărește o
ATHENEUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914; Lacrimi și clocot, București, 1916; Deutschlands Wiedergeburt, pref. Heinrich Mann, Brașov, 1923; Ancore
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
din Florile Bosforului. Mizeria, destrămarea, moartea domină. Descrierea cartierului Pera din Constantinopol este de un realism crud. B. a fost stăpânit de gândul perisabilității lucrurilor omenești și, prin el, un puternic suflu romantic străbate însemnările de călătorie. El este întâiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului, care caută cuvântul pentru ceea ce sugerează dincolo de marginile lui noționale și face din vers o singură arie. Bolintineanu e auditiv și mecanic, și de asta duce mai aproape de poezia modernă. G. CĂLINESCU SCRIERI
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
, Ioan (1776 sau 1777, Alămor, j. Sibiu - 12.VII.1848, Brașov), traducător și versificator. Fiu de preot, își face studiile liceale la Aiud, iar pe cele superioare, juridice, la Cluj. Învățător mai întâi la Avrig, apoi la Brașov (unde devine colegul, iar mai târziu ginerele filologului Radu Tempea), profesând un timp ca avocat, B.
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
aderența la realitatea exterioară postrevoluționară. Pe de o parte, aspirație spre cerul înalt și pur al Poeziei (cu sfidarea forței gravitaționale), pe de alta, revărsare în spațiul devenit extensibil al poemelor, din necesități de documentare socială și pamflet moral. Bun versificator, autorul caută și găsește în numeroase rânduri rezolvări prozodice ingenioase (mai ales în volumul Poezia și foamea, 1997). Semnificativă rămâne însă pendularea între registre lirice atât de diferite, cu rezultate notabile deopotrivă în discursul „înalt”, abstract și în cel de
BARDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285638_a_286967]
-
poate fi socotit printre precursorii orientării marxiste în estetica românească. Fără interes sunt încercările de critică literară. În literatură, B. rămâne, în fond, același publicist. A scris schițe, nuvele, un început de „roman cazon”. Poeziile de factură intimistă sunt naive, versificatorul simțindu-se mai în largul său în rostirea umoristică. Accentele sentimentale, romantice (în lirica erotică e un eminescianizant) lasă locul treptat pornirilor de sarcasm și vehemență. Cele câteva traduceri - din Maupassant, Turgheniev, Théodore Ghèze, Jókai Mór, Hector France, E. I.
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
puterea civilă și militară. În calitate de Mare Pontif, o posedă și pe cea religioasă. Și totuși, alegerea lui Paullus n-a fost o greșeală. Este un om integru, spre deosebire de fiu-său, Persius, amicul lui Claudius. Schițează un zâmbet fugitiv. Și un versificator diletant, care și-a tot încercat pana pe lângă Pollio, dar fără prea mult succes. Ce nu s-o duce moșul acasă? Uite cum îi tremură până și rămurica de măslin din vârful bonetei! În acest moment, parcă auzindu-i gândul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Aur incert. — Putea să devină avocat, țipă principele isterizat, sau senator... Gesticulează violent: — Chiar și guvernator de provincie... Se oprește scurt și scuipă disprețuitor la picioarele flaminului. Un gest care nu-l caracterizează. — A preferat în schimb să fie un versificator mărunt. Se strâmbă: — Un poetaș la modă. Împunge un deget acuzator în pieptul lui Publius Maximus: — Și pentru asta a plătit. Marcia Medullina s-a abținut până acum. Izbucnește acră: — Nu pentru asta a plătit. Știi prea bine, nu te
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
săltați; sânii învolți și obraznici le tremurau ritmic; surâsuri dulci înfloreau pe buzele lor roșii de sănătate, dezvelind dinții curați și albi ca porumbul crud. Nu mai aveam astâmpăr, nu mai puteam! Mă săturasem de rolul de "confident" și de "versificator"! Voiam să am și eu tainele mele de dragoste, pe care să le încredințez cuiva; mi-ar fi fost drag să fac versuri unei iubite care să fie a mea! Și-atunci am scris un sonet în care mi-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Delfi cea mai mare și cea mai rentabilă escrocherie a antichității, ci și niște diletanți. Hexametrii în care ei tălmăceau bolboroselile Pythiei îl puneau pe zeul poeziei în situația penibilă de a se dovedi un poet minor, un fel de versificator de duzină, un veleitar. Apolo, ca poet, nu era bun decât să-i ducă bagajele lui Homer. În schimb, ideea preoților săi de a stabili că Pythia trebuia să fie, obligatoriu, analfabetă a fost genială. Căci ignoranța ei o apropia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
exilul românesc deoarece se afla în ucenicie la „Minciuna de stat ” și că el e socotit cel mai mare profitor al sentimentului național, făurindu-și un viitor de aur în calitatea specială de cântăreț al cuplului Ceaușescu, fiind denumit și versificatorul de curte nouă. Autoarea face o remarcă generală pentru toți trimișii din țară că „nici unul nu se uită în ochii interlocutorului ca să nu li se ghicească gândul.” După invazia Cehoslovaciei din 21 august 1968 se trezește reacția rezistenței sovietice de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cam prea străine limbii”. Articolul polemic din 1914 despre „Mișcarea contimporană poetică“: „...anume neologisme și elemente de comparație și alegorii, cîteva corăbii, de pildă, porturi, rade, niște droguri și coloniale, cacao, eucaliptus, opium, eter și hașiș, cîrpesc la spate pantalonii versificatorului cu un petic violent: simbolism. Dar fondul sufletesc al concurenților e aproape același. Aceiași poporaniști sînt cei ce din pricina multor lipsuri de complexiune par incapabili de a asimila altă cultură decît aceea a țării lor. Ceilalți, felurit etichetați, au prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]