188 matches
-
Germania, doi în Belgia și doi în Olanda. Aceștia au format atunci o alianță cu deputați italieni, danezi, irlandezi și flamanzi pentru a forma grupul "GAREL" (Green Alternative European Link), supranumită și grupul Curcubeu. În 1989 a fost fondat grupul Verzilor, iar în alegerile ce au avut lor 10 ani mai târziu, în 1999, verzii obțin un număr record de deputați europeni (38) și se asociază cu cei 10 deputați ai Alianței libere europene pentru a forma Grupul Verzilor/ALE. Acest
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fondat grupul Verzilor, iar în alegerile ce au avut lor 10 ani mai târziu, în 1999, verzii obțin un număr record de deputați europeni (38) și se asociază cu cei 10 deputați ai Alianței libere europene pentru a forma Grupul Verzilor/ALE. Acest grup a beneficiat cel mai puțin de pe urma extinderilor din 2004 și 2007, neobținând niciun deputat din aceste țări38. 3.1.2.5. Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) Asociat "Mișcării pentru Reformă Europeană", grupul CRE a fost creat în urma
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
a fost creat în urma alegerilor europene din 2009 și se definește ca fiind conservator și anti-federalist. Compus din 54 de deputați ce provin din opt state membre, acest grup este cea de a cincea forță politică a Parlamentului European, în urma Verzilor/ALE. CRE este compus, pe de o parte, din membrii vechii aripi "Democrați europeni" a PPE (-DE) și, pe de alta, din membri ce provin din fostul grup "Uniunea pentru o Europă a Națiunilor" (UEN). Grupul este dominat de trei
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
politic la nivel european în 2004. Înainte de această dată, partidele ce aparțin acestei familii ideologice au colaborat sub două alte structuri. Prima dintre acestea s-a născut la sfârșitul anilor 1970 și reunea radicali și verzi (sub numele de Coordonarea Verzilor Europeni și a Partidelor Radicale) în vederea schimburilor de informații și idei, dezvoltarea de activități comune legate de chestiunile europene și dezvoltarea de manifeste electorale comune. Cum radicalii s-au retras rapid din acestă structură, cum succesele electorale în scrutinele europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
o problemă de poziționare și găsire de aliați, în special în cadrul PE. Dacă la început soluția au fost radicalii, astăzi, așa cum am specificat deja în capitolul despre grupurile din PE, verzii constituie un grup cu regionaliștii. O altă problemă a Verzilor este tensiunea din interiorul partidului între partizanii unei integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise manifeste doar la ultimele trei
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
518 567 626 Grup/partid 200439 2009 Grupul Partitului popular european (creștin democrați) și al democraților europeni 268 288 Grupul socialiștilor europeni 200 217 Alianța democraților și liberalilor pentru Europa 88 100 Grupul Uniunea pentru Europa Națiunilor 27 44 Grupul verzilor/Alianța liberă europeană 42 43 Grupul conferederal al stângii unitare europene 41 41 Grupul Independență și democrație 37 22 Neînscriși 29 30 Total 785 736 5.2.3. A treia ipoteză Alegerile organizate din 1979 până în prezent arată că partidele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fiecare ocupând-o timp de o jumătate de mandat. Cu toate acestea, și deși PPE-ul este în măsură să domine legislativul, o mare coaliție în jurul întregii agende legislative nu pare a fi extrem de stabilă 25. Într-adevăr, progresul grupului Verzilor Europeni, precum și stabilitatea Liberalilor oferă perspective diverse grupului S&D de a se opune PPE-ului. Cu atât mai mult cu cât acest acord are tendința de a fi văzut ca o dovadă a lipsei de mize a alegerilor europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de centru-dreapta (PPE-ALDE) a diminuat 26. Observăm între altele o tendință de cogestionare a legislativului de către cele două grupuri principale, cu sprijinul ALDE (aceste trei formațiuni reprezintă în prezent 70% din PE). Celelalte grupuri au suferit puține schimbări majore. Grupul Verzilor/ ALE poate fi considerat ca principalul câștigător al acestor alegeri, reprezentând în prezent 7.5% din legslativ (față de 5.4% în legislatura trecută). Putem, de asemenea, observa, așa cum am menționat deja în capitolul 3, crearea grupului CRE pe baza unei
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
deme-le din Constantinopol s-au transformat în veritabile structuri corporatiste și militare, ingerințele lor fiind resimțite până la cel mai înalt nivel al politicii imperiale. Printre altele, membrii celor dou) deme trebuiau să asigure paza cartierelor din care proveneau: dema verzilor - negustorilor - se afla în cartierul Cornul de Aur, în vreme ce dema albaștrilor - aristocrația senatorială - era situată în luxosul cartier al Blachernelor. Este posibil ca, de aici, pe filieră otomană, tradiția să fi ajuns și în spațiul românesc, fapt sugerat de Gheorghe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o derivație a Dâmboviței, sunt acoperite de o vegetație luxuriantă și de lacuri conturate capricios. Mlaștina a făcut loc verzilor peluze, aleilor drepte, potecilor șerpuite, parterelor grațioase, unde inteligența arhitectului a desfășurat toate resursele liniei drepte și ale neprevăzutului. Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de verdeață. O moviliță centrală, construită în formă de labirint, peșteri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
afirmă clar că obiectivul unei teorii este de a extinde analiza unei problematici date62. Din această perspectivă, am formulat cadrul conceptual așa încît să fie util în analiza altor FEP, precum Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR), Partidul Verzilor Europeni (PVE), Partidul Democratic al Popoarelor Europei Alianța Liberă Europeană (PDPE-ALE) și Partidul Popular European (PPE), ca și celelalte europartide apărute ca urmare a reglementării din 2003 în privința statutului și finanțării partidelor politice europene. În al cincilea rînd, King et
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Pe de altă parte, partidele europene constituie o arenă în care membrii se pot familiariza cu provocările europene 137. Această chestiune implică o serie de dimensiuni. Mai întîi, europartidele permit membrilor lor să se familiarizeze cu problemele europene. În cazul verzilor, acest lucru a fost semnificativ, dat fiind că nu prea erau înclinați să "lucreze" în cadrul structurilor instituționale europene, considerînd construcția europeană "incompatibilă" cu obiectivele lor138. Apoi, miza constă în ajungerea la o viziune comună în cadrul federațiilor europene de partide. De
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
din nou să realizeze o viziune comună. În 1993, Federația Europeană a Partidelor Verzi (FEPV) a contribuit la succesul acestui efort [...] deși membrii FEPV proveneau și din state ne-membre ale UE, principiile sale directoare au stat la baza platformei verzilor pentru alegerile europene"140. Constatăm așadar că proiectele europartidelor se pregătesc și se concretizează cu ocazia alegerilor europene. Se pune, în fine, întrebarea dacă europartidele pot constitui familii politice. Această întrebare a fost inițial ridicată de Daniel-Louis Seiler 141. Acesta
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Internaționale în administrarea relațiilor cu partidele din statele care nu candidează la aderare 148. Chiar și fundațiile politice, mai ales cele germane, sînt implicate în acest joc partinic și au un rol capital de furnizor de fonduri 149. Cazul familiei verzilor europeni rămîne, bineînțeles, unul special. Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele observă că, la momentul "căderii Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, coordonarea europeană a partidelor ecologiste era dintre cele mai slabe. Exista o coordonare europeană a partidelor verzi, dar mijloacele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că, la momentul "căderii Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, coordonarea europeană a partidelor ecologiste era dintre cele mai slabe. Exista o coordonare europeană a partidelor verzi, dar mijloacele și activitatea sa erau limitate. Adevărata coordonare se exercita la scara grupului verzilor din Parlamentul European"150. Recunoașterea nu este fără vreun interes la vîrful grupărilor partinice transnaționale. "Pentru federațiile internaționale, oricare ar fi ele, interesul în recunoașterea partidelor din Europa Centrală și de Est este puternic legat de dorința unei strategii de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și factorul socio-politic184. Aceștia țin în principal de nivelul național. Factorul partinic tradițional înglobează următoarele elemente: atitudinea individuală a partidelor membre, ideologia și impactul europenizării top-down. Ca ilustrare, Cédric Van de Walle se va concentra pe influența principiilor organizaționale ale verzilor naționali asupra structurării FEPV185. G. și P. Pridham disting apoi patru tipuri de factori politico-funcționali: primatul politicilor naționale asupra celor europene, rolul partidului aflat la guvernare și al celui din opoziție, alianțele politice interne și structura deputere în partid. De
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a sugerat dezvoltarea dimensiunii "responsabilitate" a europartidelor. La rîndul său, Jo Leinen, susținut de Ursula Schleicher, insista pe "transparență" și pe sancțiunile în cazul în care regulile ce urmau a fi stabilite ar fi încălcate. Ecologistul francez Gérard Onesta (grupul Verzilor/ALE) se opunea donațiilor din partea întreprinderilor private, chiar dacă era în favoarea clarificării celorlalte subsidii. Cît despre Comisia Europeană, ea insista asupra importanței regulilor stricte în declararea și publicarea oricărei surse de finanțare. În plus, recomanda crearea unui sistem de control al
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
du Parlement européen, teză de doctorat în științe politice, Institut d'études politiques de Paris, 1995. 111 Este, de exemplu, cazul PSE, care distinge între partidele membre, cele asociate și cele cu statut de observator. 112 E vorba de Partidul Verzilor Europeni (PVE). 113 Găsim minuțioase analize ale acestor extinderi succesive. Ca ilustrare, vezi Thomas Jansen, "The Dilemma for Christian Democracy. Historical Identity and/or Political Expediency: Opening the Door to Conservatism", în Émile Lamberts (ed.), Christian Democracy in the European
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
alegători, prin postarea comentariilor și materialelor video pe care ei înșiși le puteau încărca pe site. A fost un site structurat și utilizat pentru furnizarea de informații, pentru etapele campaniei electorale, pentru generarea de resurse, pentru relaționarea și consolidarea partidului verzilor și promovarea participării societății civile. Candidatul a oferit informații despre el însuși și despre obiectivele sale politice, a anunțat, atât pe site-ul oficial, cât și pe celelalte site-uri de socializare, agenda sa publică din timpul campaniei având și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a criticat presupozițiile dominante până în anii '60 despre creșterea economică nelimitată și despre încrederea în virtuțile capitalimului sălbatic. Întrebări privind perspectivele "responsabilității ecologice" a statelor și cetățenia ecologică globală, care au fost discutate recent în gândirea și practica politică a verzilor, au o importanță specială pentru cercetătorii Relațiilor Internaționale. Acestea sunt unele din modalitățile prin care gândirea și practica ecologistă au încercat să reconfigureze studiul relațiilor internaționale pentru a se acorda mai multă atenție, pe termen lung, soartei planetei și diferitelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhistă". Aceasta a devenit poziția adoptată de ecologiști ca fiind cea mai bună interpretare a implicațiilor limitelor creșterii. Mulți o consideră un principiu în sine al ecologismului (de exemplu, descentralizarea este unul dintre cele patru principii ale ecologismului în programul "verzilor" germani (Programme of the German Green Party 1983). Termenul "anarhist" este folosit într-un sens moale, în această tipologie. El se referă la faptul că ecologiștii au în vedere rețele globale de mici comunități independente. Această poziție poate fi asociată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
afirmă clar că obiectivul unei teorii este de a extinde analiza unei problematici date62. Din această perspectivă, am formulat cadrul conceptual așa încît să fie util în analiza altor FEP, precum Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR), Partidul Verzilor Europeni (PVE), Partidul Democratic al Popoarelor Europei Alianța Liberă Europeană (PDPE-ALE) și Partidul Popular European (PPE), ca și celelalte europartide apărute ca urmare a reglementării din 2003 în privința statutului și finanțării partidelor politice europene. În al cincilea rînd, King et
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Pe de altă parte, partidele europene constituie o arenă în care membrii se pot familiariza cu provocările europene 137. Această chestiune implică o serie de dimensiuni. Mai întîi, europartidele permit membrilor lor să se familiarizeze cu problemele europene. În cazul verzilor, acest lucru a fost semnificativ, dat fiind că nu prea erau înclinați să "lucreze" în cadrul structurilor instituționale europene, considerînd construcția europeană "incompatibilă" cu obiectivele lor138. Apoi, miza constă în ajungerea la o viziune comună în cadrul federațiilor europene de partide. De
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]