123 matches
-
voastră pe care eu nu le știu. [...] c. p. 5 august [1950], sâmbătă, Țigănești Azi a fost cam răcoare; poate e prima zi de toamnă. Sunt la masa mea de lucru din cerdac; e aproape 6; e ceasul fermecat, aproape vesperal, dar încă foarte legat de orele trecute. Azi-dimineață am fost să le duc puțină pâine cu marmeladă celor două măicuțe chelărese, pe urmă m-am întors aici și am început scrisoarea lungă promisă Micăi, care o va primi după întoarcerea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
59o latitudine la nord de ecuatorul vostru, 100o longitudine la est de mâna mea care scrie. Se vor scurge multe ceasuri până ce ziua se va topi și totul - cer, flori Înalte, apă neclintită - va rămâne Într-o stare de așteptare vesperală, adâncită, și nu risipită de mugetul tânguitor al unei vaci dintr-o poiană Îndepărtată sau de țipătul și mai Înduioșător al unei păsări din josul râului, unde se află vasta Întindere de smârcuri cu mușchi de turbă albăstruie aburindă, botezată
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fi oprit, în fiecare seară, cu oameni de soiul meu, la o crâșmă cu bănci și mese de lemn lustruit, cu o lampă străveche atârnată de grindă. Să-mi fi petrecut acolo câte o seară, în timp ce afară înnoptează în aroma vesperală a laptelui, de obicei afumat, a mămăligii simple, întinsă pe lemnul curat. În drum spre casă aș fi tras cu ochiul la cristalina lună. Aceste mici plăceri, ce mari și pașnice, totale plăceri sunt... Ajungând acasă, să întârzii, absent, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vreme numai de dincolo de dealuri Părea c-auz un sunet, un uiet depărtat, Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii întărătate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Tălăncile, țârâitul unanim al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
circanuale au fost Înregistrate vara și toamna, iar minimele iarna și primăvara. La pacienții care au prezentat insomnii, fiind foarte activi noaptea, s-a constatat o inversare a ritmului termic. La ceilalți pacienți, minimul Înregistrat a fost matinal și maximul vesperal. După aspectul circadian al curbei termice, cronotipurile subiecților investigați au fost Împărțite În: tipuri matinale, cu vârful termic la trezire și activitate intensă dimineața, tipuri nocturne, cu randament accentuat spre seară, dificultăți la trezire și antrenare matinală, cu ascensiune termică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ulterior, În toate circumstanțele, În măsura În care se repetă cu oarecare regularitate, repere importante În aplicarea cronoterapiei antiinflamatorii, antalgice și mai ales În recuperarea kinetoterapeutică. Pornind de la aceste date, cercetarea noastră Își propune să identifice, Într-o primă etapă, cronotipul individual - matinal, vesperal sau intermediar - care interferează cu biotipul. Această interferență va fi urmărită cu precădere pentru că de ea depinde schema eficienței maxime sau minime În timp a tratamentului. Rigiditatea marcată sau scăzută a comportamentelor, inclusiv a bioritmurilor și sincronizării dintre ele, gradul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
medicament au raportat diminuarea fatigabilității de la sfârșitul zilei și Îmbunătățirea timpului total de somn. Nivelul de durere, numărul punctelor „tender”, valorile Înregistrate cu dolorimetrul, starea de dispoziție și anomaliile somnului nREM, au rămas nemodificate după administrarea cyclobenzaprinei. Cu excepția scăderii fatigabilității vesperale, cercetătorii nu au putut să demonstreze că acest medicament ar putea fi soluția pentru tratamentul fibromialgiei. De asemenea, cu excepția prelungirii duratei totale a somnului, nici un alt efect de influențare a fiziologiei somnului nu a putut fi demonstrat. Din cauza numărului prea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în peisajele poetului, nostalgica privire înapoi se îngână cu beatitudinea clipei prezente, rezultatul fiind crearea unui univers feeric. Lumina lunii, albul de nea, parfumul florilor
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
care vor urma Viața în teleferic (1979), Viețile după Vasari (1980), suită de reflecții percutante despre mânuitorii de penel, Madona cu gâtul lung (1987), Mă-ntorc în Bermude (1999), Pretențiile barcagiului Caron (2000). Citadin de speță boemă, cu voluptatea deambulărilor vesperale, G., acest „crai” de urbe veche, e un matein care se regăsește pe sine în proza de atmosferă. În faptul serii, sub pulverulența razelor de lună, solitarul hoinărește nostalgic prin Iașii care mai păstrează ceva din pitorescul și poezia de
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
bătrâni. Amintire a unei protecții părintești, imagine a unei bătrâneți deținătoare de înțelepciune în imobilitatea vârstei și în păstrarea celor mai înalte valori. Idila bourboneză a lui Yorick în Călătorie sentimentală în Franța și în Italia de Laurence Sterne, - sărbătoare vesperală a ospitalității - nu se poate imagina fără prezența unui bătrân "an olg grey-headed man". El se ridică pentru a-l întâmpina pe călătorul în căutare de adăpost cu o cordialitate respectoasă și îl poftește la masă, alături de ceilalți, la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în absența oricărui semn de decompensare venoasă. Se aseamănă cu cele întâlnite în mica insuficiență venoasă a varicoșilor, dar cu unele particularități de tipul (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): edeme pasagere, care apar la sfârșitul zilei de lucru (vesperale) și se remit spontan după repausul nocturn. Apar cu predilecție în preajma menstruației, la începutul sezonului cald, în zilele cu eforturi prelungite sau ortostatism îndelungat. Sunt localizate perimaleolar fiind acompaniate de simptome de tipul: pișcături, arsuri, dureri difuze, senzație de oboseală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lui Miron Kiropol pe un text aprinde totdeauna pentru Cronicar semnalul de atenție. În acest număr, într-o pagina intitulată Povestea deviaționistului (ÎI), este evocat Valeriu Cristea. Desigur, poetul de la Chartres nu scrie memorii convenționale. Bîjbîind printr-un teritoriu oniric, vesperal, el întîlnește un ciudat personaj ce i se pare cunoscut: "Atît de straniul cetățean (al cui?) întîlnit în Dumnezeu știe ce dimensiune, a focului, a aerului, a apei, a pămîntului, își ridică față veselă din cartea ce o răsfoia și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
în noapte, încăierîndu-se unii cu alții, ei se iau la trîntă cu taxiurile, cu pubelele, cu oamenii, dar mai ales ar face-o cu confrații lor purtați în lesă, beneficiarii îmbietoarelor produse speciale care umplu rafturile shopurilor și ecranele noastre vesperale. Adevărata lor decădere și blestemul care s-a abătut asupra lor apar însă atunci cînd cîinii străzii zac inerți, nepăsători și triști sub aceleași automobile sau de-a lungul trotuarelor, lăsîndu-se ocoliți de pasul grijuliu al trecătorilor prudent-înțelegători. Ei sînt
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
existența procesului anatomic caracteristic: fibroza extinsă, formarea de noduli,bulversarea arhitectonicii normale a ficatului sau consecințele procesului anatomic: HP și/sau IH. Clinic datele sunt necaracteristice.simptomele pot releva hipertensiunea portală (disconfort abdominal, balonare, creșterea în volum a abdomenului , edeme vesperale) sau IH (astenie, gingivoragii, epistaxis). Obiectiv: rubeoza palmară, aspectul palpatoric al ficatului (margine ascuțită, fermitate), splenomegalie, circulație colaterală, ascită. Procesul anatomic caracteristic de ciroză poate fi dovedit prin: - puncție hepatică: contraindicată în ascitele voluminoase, tulburări de coagulare (trombocite sub 60
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea gastroenterologie - "CIROZA HEPATICĂ" - Anexa 12*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
Un alt scriitor care a cântat Bahluiul a fost și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana, în care descria astfel râul care scaldă Iașul: <poem>""Bahluiul curge-ncet. Ca o reptilă "Cu solzii plin de stropituri murdare, " Târându-se prin vesperala zare, "Pe-ntinsul șes purcede parcă-n silă"."</poem> În schița Toamnă lungă, George Topârceanu îl numește ""râu fără apă"". De asemenea, într-o epigramă, poetul George Lesnea descria inundațiile provocate orașului Iași de ieșirea din matcă a Bahluiului: <poem
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
gospodari. De departe, începe să ni se arate, în abisul verde și plin de cuiburi suprapuse, mohorâții chiparoși din preajma și de pe lângă zidurile mănăstirei. O cetate uriașă crește în vale și pe deasupra ei pare că zboară, în cea din urmă slavă vesperală, un șirag de cruci de aur. Codrii în suiș aproape drept strâmtorează milenara clădire și aruncă miresmele chiparosului și răcoarea stejarului în balcoanele și ferestrele chiliilor. O sacră severitate monahală stăpânește în jurul și în cărările acestei mănăstiri. [...] Zografu păstra pentru
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
vin unele imagini mai crude (marea verde ascunde „convulsii de epilepsie“, ochii ce se scurg „precum albușuri de ou“, carnea femeii este un arc voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
de clasa din care făceau parte membrii ei. În domeniul picturii sunt de remarcat lucrările "O floare între flori" (1870) a lui Nicolae Grigorescu, "Ofelie" a lui Theodor Pallady și tablourile lui Gheorghe Petrașcu cu peisaje cu nimfe, în atmosfere vesperale la margini de ape sau sub clar de lună. Față de aceștia care erau maeștrii picturii românești, au existat pictori cu "gusturi" mai puțin sigure, așa cum au fost Kimon Loghi, Arthur Verona, Ipolit Strâmbu, Nicolae Vermont, Octav Băncilă etc., unii dintre
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
zborului insectelor. Muscarul sur începe să vâneze insectele dimineața târziu, în locurile iluminate de soarele matinal al poienelor sau a marginii pădurii. În timpul zilei prinde și insectele din mijlocul pădurii. Seara se mută din nou în locurile iluminate de soarele vesperal. Părinții în timpul zilei hrănesc puii cu muște, tăuni, fluturi de zi, libelule (din familiile "Calopterygidae", "Coenagrionidae", "Gomphidae"), omizi, "Chrysopidae". Seara, după ora 20, hrănesc puii în special cu fluturi de noapte, iar în restul zilei prada principală a muscarului sur
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
forme particulare ale tusei: tuse surdă, tuse lătrătoare, tuse bitonală, tuse cavernoasă, tuse chintoasă, tuse emetizantă, tuse iritativă. Din punctul de vedere al frecvenței poate fi: tuse rară și tuse permanentă. După timpul de apariție se distinge: tuse matinală, tuse vesperală, tuse nocturnă, tuse continuă. După circumstanțele de apariție se distinge: tuse de efort și tuse pozițională. Tusea uscată, chinuitoare, frecventă este inutilă și dăunătoare și poate determina accidente hemoragice sau pneumotorax spontan, poate favoriza infecțiile, produce insomnie cu epuizare fizică
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
tuberculoză cavitară, rinofaringită cronică, faringite secretante. În bronșiectazii tusea matinală conduce la eliminarea de spută mucopurulentă în cantitate mare; bolnavul își face toaleta bronșiilor, după care, în cursul zilei tusea se rărește iar cantitatea de spută se reduce semnificativ. Tusea vesperală apare seara, după orele 17-18 și este însoțită de creșterea vesperală a temperaturii. Apare cel mai adesea în tuberculoza pulmonară. Tusea nocturnă trezește bolnavul din somn și este determinată de hipersensibilitatea zonelor tusigene prin predominanța sistemului vagal în timpul nopții. Este
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]
-
la eliminarea de spută mucopurulentă în cantitate mare; bolnavul își face toaleta bronșiilor, după care, în cursul zilei tusea se rărește iar cantitatea de spută se reduce semnificativ. Tusea vesperală apare seara, după orele 17-18 și este însoțită de creșterea vesperală a temperaturii. Apare cel mai adesea în tuberculoza pulmonară. Tusea nocturnă trezește bolnavul din somn și este determinată de hipersensibilitatea zonelor tusigene prin predominanța sistemului vagal în timpul nopții. Este cel mai adesea de origine cardiacă (insuficiență ventriculară stângă, valvulopatii mitrale
Tuse () [Corola-website/Science/332436_a_333765]