445 matches
-
cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe nisipuri - Clepsidre sparte-n lacrime de perle, Când ațipeam în cântecul de mierle Și trena lunii desena pe chipuri Surâsuri reci și umbre pe verbine. Cu maci aprinși pe umeri de vestale, Am scris pe-nrourarea frunții tale, Nuntind cu-alai de sărutări divine Chemări de-argint, tu nu auzi, străine! Îmbrățișând tăceri ornate-n salbe Învederate-n murmure de nalbe Mai rătăcești, pierzându-te de tine. --------------------------------------------- Georgeta RESTEMAN Săcuieu, Cluj 11 septembrie
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1412171496.html [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
și toate sunt pline de negrăită frumusețe. Doamne, păstrează-mă în această nesfârșită Clipă să pot zbura spre acel înalt plin de rod și frumusețe, ca Cerul Tău, ce bucură Sfinții și Aleșii pământului. Vine mireasma Cântării, mlădioasă ca o vestală a Frumuseții Cuvântului. Îmi strâng clipele și-mi împletesc anii. Ferestrele inimii surâd înflorite. Cine-mi păzește clipa? Cine-mi adună anii? Cine-mi hotărăște destinul? Sublimul Hristic! Frumusețea Dacică a Neamului! Frumusețea umblă împodobită-n Iubire, dând surâsul Făpturii
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
țintuită-n voaluri și-alămuri - capricii minore printre suspine și lacrimi arpegii de ceață și nouri se lasă din cer geana de brumă întomnându-i sorocul mai ieri i-au fost scoase la mezat fecioria, norocul mai apoi scâncet timid de vestala stă să se nască pântec rodind veșnicii în altare de iasca ruga întoarsă pe dos în troițe de roua cruce înfiptă-n genuni și despicata în două pe avers zeu de ceară întemnițat în uitare pe revers zee căzută-n
AMULETĂ DE POET de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Amuleta_de_poet.html [Corola-blog/BlogPost/361543_a_362872]
-
gluga/ o pădure deasă și negre îți erau viețuitoarele din ea / te absorbea complet fără să întorci capul/ lăsându-mi gustul tău impregnat pe coapsa stângă/ și în tăietura de sub sân/ îți sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din secunda fără cătușe/ pădurea îngropată într-un munte/ și-ar speria singură liliecii” Pentru a putea pătrunde în adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1479591868.html [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MINUTUL PROVIZORIU Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne-ntoarcem în struguri, în spice și-n rouă, Când lacrimile toamnei ard vestale pe pleoape rimelate-n care plouă de zece veacuri numai cu petale. Și vine-un tren și pleacă altu-n noapte. Tăcerile sacrificate plâng. De n-ar mai fi aproapele departe! De n-aș avea dorință s-o mai sting cu
MINUTUL PROVIZORIU de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472994137.html [Corola-blog/BlogPost/375726_a_377055]
-
este în dialog cu o lume fantastică, și îi răspund codrii seculari, îl ascultă pietrile bătrânilor munți, îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei, iar doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale care întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată în strai regal, iar pe frunte avea diademă cu Luceafărul nostru drag, în timp ce privirile-i seducătoare ne aduceau din celelalte lumi un mesaj al adorației divine. Strigăte de durere, venite din
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > SOMNUL ORAȘULUI ( ÎI ) ( AUTUMNALA REGHINEANĂ ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Spre dimineață visul se prelinge, Toamna vestala, nudă-n calendar... Septembrie placid, abscons, se stinge. Decoru-i monoton și ruginiu... Bizare constelații zboară-n noapte, Orașul sideral, tainic, pustiu, Împărățind dorințe, drame, șoapte. Văd vârfuri ce străpung neabisal, Sus la " Pădure " se săruta fagii, Mă bântuie din nou
SOMNUL ORAŞULUI ( II ) ( AUTUMNALĂ REGHINEANĂ ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1475250180.html [Corola-blog/BlogPost/371373_a_372702]
-
Edit. Univers Enciclopedic, București, 2003. ● Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Deletant, D., România sub regimul comunist, Edit. Humanitas, București, 1997. ● Drâmba, O. Istoria culturii și civilizației, ediția a II-a, Edit. Saeculum 10 și Edit. Vestala, 13 vol., București, 2008. ● Fontaine, A, Istoria Războiului Rece, vol. 1-4, Edit. Militară; București, 1991. ● Hitchins, K., Românii 1774 - 1866, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Hitchins, K., România 1866 - 1947, Edit. Humanitas, București, 1996. ● Istoria Universală (Larousse), vol. I-III, Edit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Radu Sofia Vasile 645. Rantar Maria Constantin 646. Ror I. Alecsandru 647. Stamate St. Volodie 648. Stoica D. Mihai 649. Terenteac M. Vasile 650. Tescu V. Petru 651. Toma Gh. Vasile 652. Țandura I. Ion 653. Ulmanu Gh. Gheorghe 654. Vestale Gh. Petru 655. Vornicu D. Ștefan ■ județul Ilfov: 656. Voicu Gh. Vasile ■ județul Mehedinți: 657. Avram M. Gheorghe 658. Baci St. Grigore 659. Baciu M. Constantin 660. Badea S. Tiberie 661. Babat D. Ion 662. Banescu C. Constantin 663. Belitu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Edit. Univers Enciclopedic, București, 2003. ● Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Deletant, D., România sub regimul comunist, Edit. Humanitas, București, 1997. ● Drâmba, O. Istoria culturii și civilizației, ediția a II-a, Edit. Saeculum 10 și Edit. Vestala, 13 vol., București, 2008. ● Fontaine, A, Istoria Războiului Rece, vol. 1-4, Edit. Militară; București, 1991. ● Hitchins, K., Românii 1774 - 1866, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Hitchins, K., România 1866 - 1947, Edit. Humanitas, București, 1996. ● Istoria Universală (Larousse), vol. I-III, Edit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
din Etruria, templul Triadei Capitoline sau sărbătoarea Matraliei din 11 iunie, dedicată zeiței Mater Mâțuță, ce pune la lumina asocierea vechiului rit solar indo-european al Aurorei cu ritul lunar grecizat. Conform tradiției antice, Roma a fost fondată de Romulus, fiul vestalei Rhea Silvia și al zeului Marte, în anul 753 i.en., descendent din casa domnitoare a lui Ascaniu de la Alba Longa. După ce s-au născut, gemenii Romulus și Remus au fost înlăturați din Alba Longa, de către unchiul uzurpator al mamei
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
în districte pentru un management mai ușor. El este, de asemenea, creditat pentru organizarea primelor bresle profesionale ale Romei. Numa este amintit ca cel mai religios dintre regi (surclasându-l chiar pe Romulus), iar în timpul domniei sale, a introdus Flamenii, Virginele vestale ale Romei, Pontifii și Colegiul Pontifilor. De asemenea, în timpul domniei sale se spune că un scut din partea lui Jupiter ar fi căzut din cer cu soarta Romei scris pe el. Numa a ordonat copierea scutului în unsprezece exemplare, acestea devenind sacre
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
districte pentru un management mai ușor. El este, de asemenea, creditat pentru organizarea primelor bresle profesionale ale Romei. Numa Pompilius este amintit ca cel mai religios dintre regi (surclasându-l chiar pe Romulus), iar în timpul domniei sale, a introdus Flamenii, Virginele vestale ale Romei, Pontifii și Colegiul Pontifilor. De asemenea, în timpul domniei sale se spune că un scut din partea lui Jupiter ar fi căzut din cer cu soarta Romei scris pe el. Numa Pompilius a ordonat copierea scutului în unsprezece exemplare, acestea devenind
Numa Pompilius () [Corola-website/Science/305629_a_306958]
-
Perspective: Madame Récamier by David"), reprezentând un sicriu rabatabil, aflat în prezent la National Gallery of Canada. Tabloul de format orizontal o reprezintă pe Juliette Récamier într-o poziție semi-alungită pe o sofa în stil Empire îmbrăcată ca o modernă vestală virgină, cu corpul întors pentru a sugera castitate. Portretul Juliettei Récamier ne trimite cu gândul la antichitate. Puritatea liniilor desenului și economia elementelor decorative, rochia cu talie ridicată și coafura înaltă, liberă, naturală și nepudrată nasc impresia că doamna de la
Portretul doamnei Récamier () [Corola-website/Science/300192_a_301521]
-
care Correggio o acoperă cu fresce pline de o imaginație deosebită. Deasupra frizei pictate la baza cupolei, concepută în ""trompe l'oeil"", se deschid șaisprezece lunete ""en grisaille"", care conțin imitații de statui antice ca: Cele Trei Grații, Fortuna, Virginele vestale, parce cu aripi, zeul Pan etc. Toate spațiile disponibile sunt decorate cu bogate ornamente florale, iar în cercurile ce imită ferestrele, se văd amorași fără aripi (""putti"") în grupe de câte doi-trei. În 1930 s-a observat în "Camera di
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
contemporane lui în timp ce Iacob cel Drept cel istoric le cunoștea cu siguranță, lucrarea este pseudoepigrafă (nu a fost scrisă de persoana cărei i-a fost atribuită). De exemplu lucrarea sugerează că ar fi existat în iudaism fecioare consacrate templului, similare vestalelor din Roma păgână, dar aceasta este puțin probabil să fi fost o practică specifică în Iudaismul clasic, dar este posibil să fi fost întâlnită în vechea cultură eseniana. Celibatul nu a jucat un rol important în iudaism, în care a
Evanghelia după Iacob () [Corola-website/Science/323796_a_325125]
-
mers prin Dresda îmbrăcați ca zei și zeițe, amanta soțului ei, Maria Aurora von Königsmarck, a participat la procesiune conducând trăsura lui Apollo îmbrăcată ca zeița Aurora, în timp ce ea a participat cu un rol minor ca fiind una dintre fecioarele vestale escortând pe zeița Vesta. În 1696, Christiane Eberhardine a dat naștere singurului ei copil, moștenitorul tronului, după singura sarcină pe parcursul întregii sale căsătoriei. În 1697 Augustus a devenit rege al Poloniei. Se pare că a nu a discutat cu ea
Christiane Eberhardine de Brandenburg-Bayreuth () [Corola-website/Science/322777_a_324106]
-
explicat distinsa doamnă Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau Întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucura și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestală a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurândă ne-a scris: «Vă rog să faceți tot posibilul ca statuia lui Eminescu de la Montreal să fie Înălțată pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1558]
-
expuse în temple. Sacerdoții romani formau colegiul pontifical, care cuprindea pe rex sacrorum, pe pontifices - cu căpetenia lor, pontifex maximus, pe flamines maiores, în număr de trei, și flamines minores, în număr de doisprezece. Colegiului pontifical i se adăugau șase vestale, având, în momentul alegerii lor, între șase și zece ani, menite unei perioade de treizeci de ani, timp în care trebuiau să-și păstreze virginitatea. În caz de încălcare a acestor reguli erau zidite de vii. O instituție similară e
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
între șase și zece ani, menite unei perioade de treizeci de ani, timp în care trebuiau să-și păstreze virginitatea. În caz de încălcare a acestor reguli erau zidite de vii. O instituție similară e semnalată în imperiul incaș. Sarcina vestalelor era de a păzi focul sacru. Colegiul augural utiliza cărți etrusce (libri haruspicini, libri rituales și libri fulgurales) și grecești (oracole la care au existat contrafaceri evreiești și creștine) pentru a stabili datele faste și nefaste. Existau la Roma și
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
mitologia unor civilizații străvechi sau cele trei Grații: Aglaea, Euphrosyne și Thalia, divinități ce reprezintă tot ce este mai seducător în materie de frumusețe, plăcere și fericire. Fetele sunt evocate ca simple siluete grațioase și enigmatice, semănând cu preotesele sau vestalele din temple. Ghicitul țigăncii ar putea fi o probă specifică ritualurilor de inițiere, fiind asemănătoare cu provocarea personajelor mitologice din basme de a alege drumul adevărat din trei drumuri sau de a intui izvorul dătător de puteri din mai multe
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
știa cine sunt, răsucisem În broască de frică o cheie. La adresa aceea demult nu mai sunt, În slavonă dorm pe furate, În fiecare zi aștept să vii, untdelemnul din gânduri pășește pe ape... În toamna trupului sosește iarna. Ca o vestală ești În mintea sorții. Nu mă doare moartea ce vine, căderea În sublim e crucea mea! Stau destrupat pe-o banchiză de sete, totdeauna mi-a plăcut să-mi Înșel tinerețea, sângele bătrâneții visează cocoare, groparu-mi tocmește pe lacrimi tristețea
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
performances of Leoncavallo's "Pagliacci" with Luciano Pavarotti. A recording was also made of these performances. At La Scală, Muți was noted for exploring lesser-known works of the Classical- and early Romantic-era repertory such aș "Lodoiska" by Cherubini and "La vestale" by Spontini.
Riccardo Muti () [Corola-website/Science/329743_a_331072]
-
averea, având astfel mai multă putere decât fratele său, îl detronează pe Numitor. Speriat că fiica lui Numitor, Rhea Silvia, ar naște copii care într-o zi l-ar putea detrona ca rege, o forțează pe Rhea sa devina o vestală, preoteasă a zeiței Vesta care era obligată să jure că va rămâne virgină. Însă, într-o seară, Marte, zeul războiului, vine la Rhea în templul zeiței Vesta și aceasta îi naște mai târziu doi băieți gemeni de mărime și frumusețe
Romulus și Remus () [Corola-website/Science/299706_a_301035]
-
dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus și Remus, întemeietorii legendari ai Romei, concepuți, conform tradiției, în urma unei legături dintre zeul Marte și o vestală virgină, Rhea Silvia. În cartea a 8-a din Eneida, Publius Vergilius Maro (70 î.Hr.-19 î.Hr.) a descris cum un fulger a lovit și deteriorat picioarele din spate ale statuii lupoaicei. Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]