256 matches
-
Vom pleca la fel și la întâmplare... Fără să alegem, fără să-ntrebăm, Venim cu un înger și la fel plecăm. Și-apoi într-o lume, de îngeri purtați, Fi-vom toți alături, „frați” încununați, Și purtând pe frunte, lauri vestejiți, Ne-om simți curați, ne-om simți iubiți. Referință Bibliografica: Îngeri printre îngeri / Dorisdoria Stănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorisdoria Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
INGERI PRINTRE INGERI de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374583_a_375912]
-
trai mai prosper. Dacă te uitai bine la acest om, vedeai că era sfârșit, parcă nu mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât se poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce îi astâmpărau foamea și
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
cu miresmă de glie și măciulie de mac. Stă-n mijlocul camerei mici în imponderabilitate. Poate, i s-a făcut sau nu dreptate fiind aici. Voalurile anotimpurilor îi zboară-n direcția săgeților, a golurilor, într-un ungher simte unda poemului vestejit acoperit încă de scrum, de fum, ce-și caută drum să dispară. Afară. Îl privește și-l simte, ia aminte purpura-i apare, e boare de jar de sfială, dar are și-o stinghereală de poem scris afară. Se-nchid
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
carne în ape și în aburii pe sticlă, se cațără pe cer o stea de țiplă vestind că-nghețul are să se sfarme, și ghețurilor li se rupe apa, sub nări de câini va aburi născutul, pe un morman de frunze vestejite, Irozii vin cu sabia și țeapa, și nimeni nu-l acoperă cu scutul, betoane, toate zările-s zidite. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se amuze... Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină, dansul trist al toamnei croiește drum către ruină, tremurătoarea pădure, uscată, acum frântă, întinderilor cerești vrea să li se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
tăcere,fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele,umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții,sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubeece strivesc versul nescris între-ale mele buze,cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții aleeclinchetul zgomotos, de lume să se amuze...Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină,dansul trist al toamnei croiește drum către ruină,tremurătoarea pădure, uscată, acum frântă,întinderilor cerești vrea să li se plângă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
ar fi un scriitor fără inspirație? Ce-am fi noi unii fără alții? Ce sunt eu fără ține cel pe care te port în sufletul meu? Ce sunt eu fără tine și fără de dragostea ta, daca nu doar un trup vestejit, golit de continut și care oricât s-ar strădui n-ar avea nimic de dăruit cu-atat mai mult de arătat! Dacă stau bine și mă gândesc nimic din toate acestea nu ne despart! Noi singuri ne despărțim, unul de
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine română! Și acum priviți cu spaimă fața noastră
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine română! Și acum priviți cu spaimă fața noastră
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
ai vrea să pui Pe-o petala de gutui, Corole de ghicei Și tot albul cerului, Implelit cu anii mei? Vestitorii Sub covorul alb de nea, Au răsărit în grădina Trei boboci de viorea, Scoțând chpul la lumină! Din frunzișul vestejit, Acoperit cu zăpadă, Ghioceii au venit, Primăvara să o vadă!! Ghiocei și viorele, Vă urez un bun venit, Ca de ziua mamei mele, Primăvara ați vestit! E primăvară E primăvară, iar e primăvară, Să zburde mieii, iarbă să rasară, Și
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
nespus mi-a fost de mare, Si de pescăruși în zare, Dor nespus mi-a fost de valuri, Si de plajă de pe maluri! Dor nespus mi-a fost de munte Și de stăncile cărunte De pădurile umbrițe Și de frunze vestejite! Dor de deal și dor de vale, Dor de roșu din petale, Dor de vânt și dor de soare Și de muguri dând în floare! Aș vrea Intr-a valurilor spumă, Răcorit de briză mării, Să mă las purtat de
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
nu mai știu cui scriu! Poate chiar mie, Sau unui alter ego rătăcit Prin propria iubire și subit Găsește-n el un petec de hârtie. M-am înșelat, sau nu a fost să fie! E doar un ghem de vremi mototolit ... Pe frunze vestejite, chiar iubit, Nu poți reda nicio poveste vie. Iar sângele se mișcă poticnit. Privesc în mine, te zăresc uitată Chiar lângă pomul ce a fost odată Plin de vigoare, de roade împlinit, Cu trupul tău pe trunchiu-i împletit Udând cu
NICI NU MAI ŞTIU CUI SCRIU ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376818_a_378147]
-
într-un țipăt de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-am spintecat toate viscerele cu nașterea mea tîrzie într-o noapte friguroasă de toamnă. Cu ivirea în acest spațiu înghesuit, vestejit, friguros, ostil, unde n-am vrut să viu, unde nu mi-am găsit locul nicicând. Așa am alunecat la venire pe un țipăt de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al cărei scut m-am așezat imediat ca să mă
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
fugare roiuri de fluturi se apleacă asupra genelor mele, umbre scumpe, nesătule răscolesc cavalcade de emoții, sămânța de lumină desface încâlcitele căi ale vieții... Cred că...nostalgiile au parfum de curcubee ce strivesc versul nescris între-ale mele buze, cu foșnet vestejit răsună pe-a vieții alee clinchetul zgomotos, de lume să se amuze... Cred că...murmurul de ape reflectă bulgări de lumină, dansul trist al toamnei croiește drum către ruină, tremurătoarea pădure, uscată, acum frântă, întinderilor cerești vrea să li se
CREZUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/372777_a_374106]
-
Vom pleca la fel și la întâmplare... Fără să alegem, fără să-ntrebăm, Venim cu un înger și la fel plecăm. Și-apoi într-o lume, de îngeri purtați, Fi-vom toți alături, „frați” încununați, Și purtând pe frunte, lauri vestejiți, Ne-om simți curați, ne-om simți iubiți. Citește mai mult Îngerii din noi, fi-vor toți aproape,Unii mai curând, alții mai departe...Căci veniți pe lume de ei însoțiți,Tot așa pleca-vom, doar mai obosiți.Am venit
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
Vom pleca la fel și la întâmplare...Fără să alegem, fără să-ntrebăm,Venim cu un înger și la fel plecăm.Și-apoi într-o lume, de îngeri purtați,Fi-vom toți alături, „frați” încununați,Și purtând pe frunte, lauri vestejiți,Ne-om simți curați, ne-om simți iubiți.... X. NECUVINTE, de Dorisdoria Stănescu, publicat în Ediția nr. 2277 din 26 martie 2017. Din vorbele cu care am pus în noi iubirea, Azi, ne-a rămas amară și crudă, nevorbirea. Ne
DORISDORIA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/374615_a_375944]
-
bine a fost spus, de politică și istorie - domnitorul urmărește afirmarea sa personală, cât și a Moldovei ca stat independent; făcând apel la istorie, el desfășoară o pledoarie în favoarea drepturilor și opțiunilor sale politice, în beneficiul aspirației Moldovei la neatârnare, vestejește încasările și abuzurile otomane, invocă capitulația lui Bogdan cel Orb nerespectată de turci - invocație care deschidea o nouă fază în îndelungata perioadă de apel al românilor la dreptul istoric în sprijinul emancipării naționale. Din instrucțiunile (7 mai 1711) lui Petru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Enitharmon se așeza pe genunchii lui. Urizen scrise Versurile sale. 170 În afunzimea-ntunecată întunecatul arbore creștea; umbră ei jos era trasă, Jos pîn' la rădăcini; umbră lui Enitharmon plînse peste Orc. Los o văzu întinsă, chipul morții, peste-ale sale vestejite vai; Umbră ei merse înainte și se-ntoarse. Era acuma palida că neaua Cînd munții și colinele-s acoperite și ale Omenirii căi închise, 175 Însă cînd Spiritul ei reveni, rumen precum o dimineață cînd Coptul fruct cu bucurie se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
recoltei de aur 105 Sînt strînse-n aprigul zăduf și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură Grînele-n scaieți și merele-n otravă, 110 Și cîntătoare pasarelele în ciori ucigătoare, si bucuriile-Mi în gemete amare, Glasurile de copii din corturile mele în strigate de prunci lipsiți de apărare, Si întru
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Si Vala zise: "Mergi, Tharmas; nu plînge. Mergi la Enion". El zise: "O Vala, sînt bolnav, și-astă grădină a Plăcerii Că o visare îmi plutește pe dinaintea ochilor; dar fructul miresmat 540 Din nou mă-nsuflețește spre noi morți. Mă vestejesc, precum un nufăr Sub soarele dogoritor, pînă ce noaptea pe-așternutul Enionei Beau viață nouă și simt suflarea Enionei care în somn e cufundata. Dar dimineață ea se nalta ferindu-se de Ochii mei, Atunci mi se usucă pîntecele și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
apă curgătoare./ - Noi acum vezi că grăbim,/ Iaca deloc că zilim,/ Dar nu-ntoarcem Înapoi,/ Pe Ion a veni cu noi,/ Ci că vremea ne-a venit,/ De pornit la răsărit,/ Unde-un măr mândr-nflorit/ De tot că s-a vestejit./ - Zorilor, surorilor,/ Mândrelor, voi, zânelor!/ Ce grăbiți voi de ziliți/ Și pe Ion Îl despărțiți/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ - Noi grăbim, vezi, de zilim,/ Nu pe Ion să-l despărțim/ De
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În județul Hunedoara de astăzi și se păstrează urmele ei. MIRCEA CEL MARE ȘI SOLII de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea Încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar Întinde brațe vestejite, Astfel dupe dealuri verzi și numai flori, Stă bătrânul munte, albit de ninsori. Curtea este plină, țara În mișcare: Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cu talentul). Altul (adică Ion Ghica) după ce s-a ocupat o viață întreagă cu altele, politică (mai mult de culise), învățământ, administrație, diplomație, scrie la bătrânețe câteva scrisori și rămâne clasic: nici un rând din aceste geniale texte nu s-a vestejit. Nu știu dacă Ion Barbu are sau nu dreptate când spune că asta se datorează faptului că Ghica avea pe lângă cultura lui umanistă și o solidă formație matematică, în vreme ce „limba limfatică și emfatică” a lui Alecsandri ține de „cultura” lui
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ramuri s-au îngălbenit. Pe acest domn îl cheamă Pavel sau Pavăl? Spicele grâului s-au copt. Adina, vecina mea, are opt sau nouă ani. FIȘA 4 Cumpărăm zambile................ lalele? Copiii............... bucurat de cadouri. Citim................ ne uităm la televizor? Florile............... vestejit. Vom vedea un desen animat................. un film? FIȘA 5 Ei.................... gândit bine ce să facă! Cei doi frați................ supărat când au văzut ploaia. Mâncăm acum.............. mai târziu? FIȘA 6 Alin și Cătălin................. întâlnit cu prietenul lor. Împreună............dus la fotbal
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el! Somnoroase păsărele... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină Dormi în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]