256 matches
-
oboseala îl copleși. Atunci grîul și alacul n-au mai crescut. Vitele, oile și omul n-au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau pui nu mai erau în stare să-i crească. Buruienile și ierburile se vestejiră, copacii se uscară și nu mai dădură muguri și mlădițe noi. Pășunile se vlăguiseră, izvoarele secătuiră. În țară se răspîndi foametea, astfel încît oamenii și zeii piereau de foame. Marele zeu al Soarelui orîndui un ospăț și pofti pe cei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile de atac apar pete de culoare galbenă-pal, iar țesuturile se necrozează. La atacuri puternice, petele pot cuprinde tot limbul foliar, iar procesele fiziologice sunt stânjenite, iar plantele se vestejesc și se usucă (fig. 3 d). Pagube importante sunt înregistrate în culturile semincere, care pierd florile și fructele sau acestea rămân nedezvoltate. În ultimii ani, dăunătorul produce pagube care pot duce la pierderea parțială sau totală a producției de semințe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un aspect făinos. La plantele atacate, frunzele cad prematur, tulpinile se rup cu ușurință de la bază sau se ofilesc și pier. În culturile semincere, lăstarii se vestejesc și se usucă. Din această cauză, semințele rămân mici, cu facultate germinativă redusă (fig. 9 c). Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la gărgărița galicolă - Ceuthorrynchus pleurostigma Marsh. Gărgărița semincerilor de varză - Ceuthorrhynchus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică măsuri preventive și curative. Preventiv se aplică: o arăturile adânci de toamnă; o prașile repetate făcute în cursul perioadei de vegetație; o semănarea și plantarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
lumii”, fie, până la extrem, efasată (Elegie, Absentă), fie incorporată în rit și, în consecință, dez-individualizată, proiectată în tipare (Prințul pornește spre legendă, Sfârșit de heruvim: „Frânghii de ierburi îmi leagă picioarele goale,/ Rece, apa mi-a intrat în sandale,/ Îmi vestejesc aripile și căzând sună/ Ca un fluier cu găuri de lună”). Sugestia regăsirii dimensiunii sacre a existenței prin moarte, prin creație și jertfă, cuprinderea rapsodică, în cadru de baladă, prilejuiesc reușite pagini și atunci când poetul reface mari mituri folclorice - Miorița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
locale, a comunităților, a elevilor, a părinților, a educatorilor. Fetișizarea calculatorului și a Internetului reprezintă o exagerare în condițiile în care cititorul adevărat trebuie întors cu fața către cetate și spre valorile perene ale spiritului. Marota digitală ar trebui cumva vestejită, căci, în fond, computerul nu este decât un instrument de informare și de lucru și nimic mai mult, dar nici mai puțin, o fereastră deschisă spre lume și spre multiple potențialități informaționale, dar nu lipsită de capcane și de efecte
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de emoție la gândul că voi avea ocazia s-o salut, dar cu vreo 30 de metri înainte de a ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-am mai văzut-o. Astăzi, inima mea e freamăt de frunze vestejite, uscate, e tristețe, nostalgie. Parcă nu mai sunt eu. Nu-mi pot stăpâni gândurile. Socoteam un timp că instinctul mă determină să îndrept toate gândurile spre Marta, dar acum instinctul îmi este complet mortificat; de ce totuși gândurile stăruiesc în același
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi e plenitudine și vid în același timp. Chiar Sfântul Paul desemnează bine pasiunea dragostei când afirmă că duhul se roagă în suspine negrăite
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și construit sau interpretat doar Într-un mod abstract, haiku-ul Își pierde forța specifică. Fără să-și păstreze rădăcinile Înfipte În solul nutritiv al imaginilor, fără seva lor care Îi Întreține vie suplețea aluzivă și randamentul sugestiv, el se vestejește ca o plantă expusă-n ierbar, ca o mostră sărăcăcioasă izolată de arealul În care respira viață. Iată și cîteva poeme care vor ilustra această legătură organică a imaginilor cu simbolistica lor. mai cade-o frunză - de-acum soarele Întreg
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vitalității noastre: „Bucuria pe care ne-o pricinuiește trecerea de la întuneric la lumină, scrie odată Guyau , strălucirea cerului albastru, vivacitatea însăși a culorii, marchează, în același timp cu o sărbătoare a ochilor, o bunăstare totală a organismului. Plantă care se vestejește în obscuritate și se îndreaptă către lumină, ca și cum ar vedea, desi n-are simțul vederii, încearcă ceva analog trecând de la umbră la soare. Poezia luminii provine din însăși necesitatea ei pentru viața și din arzătoarea stimulație pe care o exercita
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
s-o ducă în casa mirelui: Că noi iată, am venit, Cu trei târnăcoape de argint Să scoatem floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este subliniată chiar prin această disociere a regnurilor). Simbolurile sunt unele consacrate, dar elementul de noutate e dat de modul în care sunt asociate, de modificarea structurii frastice astfel încât cuvintele-cheie să fie sub accent (cazul complementului direct "durerile le-au vestejit" - Lumina întunericului). De altfel, jocul verbal e anunțat prin motto, unde se realizează prin opoziția plural-singular, aparență-esență: "Luminile! Stingeți luminile/ Să rămână lumina". Drumul este parcurs invers decât în mod normal, dinspre lumină spre întuneric, dinspre însemnul purității, al divinității
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rămânând pe mal, Profilată trist pe cerul sângeriu, Printre foi căzute prea de timpuriu, Cu năframa-n care căutai să-ngropi Sfâșiatul suflet risipit în stropi, Mama de departe. Și de-atunci mereu Lacrimile tale cad în gândul meu: Frunze vestejite peste lacul pal Turburându-i veșnic sfărâmatul val.” („Mama de departe”) Mama este deseori legată de lumea satului pentru că păstrează, ca și acesta, tot ce este mai autentic românesc, mai valoros, are o verticalitate aparte ce o apropie de divin. Ea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
de pe Parau pe Lelea Anuța, care era o mândrețe de femeie În tinerețe, și a ținut ca și nepoatei ei să-i dea numele tot Anuța. Acum si aceasta a ajuns la vârsta a III a si s-a cam vestejit de timpuriu. Îmbătrânirea prematură se datorează și vieții de familie. Este căsătorită cu un cioban din Gălăuțaș, unul Buzdugan. Tatăl și bunicul ei au fost gospodari de frunte și oameni cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și înțelegerii lui, mi-au răsunat în urechi versetele psalmului întâi, pe care încercasem să-l transpun melodic în celula în care multă vreme stătusem singur: „Fericit bărbatul [...] că el, ca un pom lângă izvoare [...] ale cărui frunze nu se vestejesc și rodul său și-l dă la vremea sa”... Ca o revelație făcută sufletului meu de cererea acestui copil, am recitat psalmul și l-am analizat cu toții, comparând omul cu un pom. Prin trup, prin organele lui, omul asimilează energiile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
recitativ, ceilalți doi-trei țineau isonul, ca în cântările psaltice la strană. Subiectele cântecelor sunt de o cândoare neîntrecută. fața care l așteaptă pe „giani picurar” (tânărul păstor) plecat în transhumanță sau în lume, și care simte că tinerețea ei se vestejește de dorul lui: Ino gioni, ino frate, că-i păcat de-a ghili‘niate, gioni picurar. Câteodată spiritul mucalit țâșnea din ei, ca în convorbirea surprinsă la fereastră, după ce unul dintre ei îl recunoscuse pe celălalt pe sub ochelarii negri, în timp ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
om, acum sînt pui de pui! flaneaua groasă prinde bine, caldă, lipsește femeia, tot bărbații lipsesc mai mult, stau prăpădiți printre lucruri cu civilizația asta! Bîrnova castanul cu frunze pleoștite lucioase la becul alb, toamna anotimpul în care vegetația se vestejește, 1958 savuros formativ Dicționarul limbii române moderne, Grajduri luminile pentru sate, instituția impiegatului în lanterna purtată de el la peron, ziua de ieri n-am îndestulat-o, n-am trecut decît o dată peste ea, nu se lipește de noapte și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am lăsat să mă bântuiești în toți anii ăștia, presupun că mai fascinat cu putere ta, cu inepuizabilul spectacol al succeselor tale și al înfloririi ca un trandafir. Acum ești bătrân și s-a zis cu tine, ai să te vestejești ca Prospero când s-a întors la Milano, ai să ajungi senil și patetic, și fete inimoase ca Lizzie or să-ți facă din când în când câte o vizită ca să te mai înveselească un pic. Cel puțin încă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pustii, nici un semn de viață nu se mai auzea... Totul părea ca mort. Localnicii rămași se ascunseseră în pivnițe și prin grădini. Tunurile, care au bubuit zile întregi, se auzeau când și când. Veni și octombrie... Vântul toamnei, mângâia ierburile vestejite și frunzele îngălbenite ale copacilor, cu un cântec șoptit...abia auzit. Zilele calde și frumoase deveniră tot mai rare. Când, deodată, vântul se ascuți... se înăspri. Trupele române eliberau ultimele localități românești dinspre graniță. Presa internațională menționa ca foarte important
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în urmă cu șaizeci de ani... Rememoram, pentru încă, a câta oară, amintirea tuturor visurilor născute între acele ziduri.. și, năruite în lunga viață de pribegi. Vântul blând al toamnei, mângâia ierburile vestejite și clătinau în răstimpuri vârful brazilor din micul parc, ca un cântec trist. Căsuța lui moș’ Vasile-portarul, cu feresatra de la ușă, fără perdeluță, acoperită cu un carton, și pe care sta scris cu boia roșie „xerox”, părea oarbă... Îți dădea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de la bun început conduita demersului redacțional: "Critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării". Ca totdeauna, revista practică și un adevărat ecarisaj cultural, oferindu-ne buchetul vestejit și... țepos al ultimelor gafe izvorâte din incultură, urechism și ignoranță etalate pretutindeni în gazetăria culturală. Dar, să revenim la "cerebrologie". N-avem căderea să ne pronunțăm cu privire la rigoarea științifică, relevanța bibliografiei la zi, exactitatea mini-sintezelor și acuratețea încărcăturii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de struguri sau zarzăre. După care, prin mai, își pun basca pe-o ureche, și valea. În urmă, și oameni, și gârle, și copaci, și "oaspeți ai primăverii" veniți pe neobservate pe sub blocada ploilor-ninsori rămânem un pic buimaci, un pic vestejiți, ca apoi s-o luăm și noi la trap, să ne împlinim cântecul pe anul acela." Frumos. Frumos de tot. Și se pare potrivit sau nu că am citit cu intonație? Ai fi preferat să citesc "alb"? M. C. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
d voastră, ministru constituțional al măriei sale, ați voit să ajungeți acest scop. Nu putem crede că un om, în înalta pozițiune ce i-a fost dat să ocupe în Statul român, ar cuteza să se servească cu acuzațiuni neadevărate, ca să vestejească onoarea publicismului român, pentru a-și mulțumi rancunele sale personale sau pentru ca să umilească cu arme neleale pe adversarii săi politici. Eu, președintele Congresului presei române, nu pot admite o asemenea presupunere, și de aceea am onoare a vă ruga, domnule
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
continuă în liniște, hotărându-se a fi însărcinat d. Stoikițoiu, fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]