176 matches
-
sacralizate, ca să se dea autoritate actului decizional. Nimeni nu putea înlocui persoana judelui, aici domnitorul. El era însăși justiția. Scaunul de judecată al domnitorului purta tonul Celui de sus. Să ni-l reprezentăm pe Dumnezeu în chip de cioban, în vestmîntul cu însemne cosmice, dar și în chip de jude, întronat și investit cu atributele legii. Dacă este să-i dăm dreptate lui Fustel de Coulanges: “Timp de mai multe generații, legile nu erau scrise; ele se transmiteau din tată-n
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pieptu-i soarele, Luminà cu razele; Găsea în spate luna, Luminà cu lumina; Între cei doi d-albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților, domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o ordine instituționalizată. În final, rîndunelele, „curve rele”, adică bune meștere ale ceremonialului, duc lucrarea la bun sfîrșit. Mioara, din celălalt colind, „sare-n vînt, sare-n pămînt” și-l sfătuiește pe Dumnezeu să nu blesteme, ci să-și procure vestmîntul cu soare și lună, adică să reintre în normalitate. Rîndunelele, la rîndul lor, „saltă” și ele: se lasă în vale și aduc pietricele să arunce, precum ar semăna în ziua de Crăciun; sau apă de stropit, asemenea paparudelor; blestemul sună
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
erau bărbați și femei pe biciclete. Da. Dar asta trebuie văzut, fiindcă bărbații erau mici și păreau toți tineri, iar femeile, datorită halatelor lor multicolore, păreau toate fete. Cuvântul halat sună însă nepotrivit, trebuie precizat că era vorba de un vestmânt închis sever până sub bărbie și despicat în două părți în așa fel încît pantalonul, violet sau alb, care înlocuiește la ele fusta sau rochia, să se vadă de la șold în jos. Acest vestmânt ușor flutura în urma bicicletei, fără să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
precizat că era vorba de un vestmânt închis sever până sub bărbie și despicat în două părți în așa fel încît pantalonul, violet sau alb, care înlocuiește la ele fusta sau rochia, să se vadă de la șold în jos. Acest vestmânt ușor flutura în urma bicicletei, fără să jeneze pedalarea. Nici o urmă de mașină, nici un zdrăngănit de camion de mare tonaj, nici un autobuz al cărui motor Diesel îți zgâlțâie creierii nu se vedea și nu se auzea pe străzile acestui oraș. Când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
coborât bagajele. Le-am lăsat la recepție. Credeam că îți bei deja cafeaua, continuă domnul din fotoliul de-alături. Reuși să-l vadă. Bust lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul iute al privirii și zâmbetul timid, neterminat. Vestminte apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă fruntea, gâtul, buzele. Fracțiunea adevăratei regăsiri, darul liniștitor al
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în sbor, Palmii risipiți în crânguri, auriți de-a lunei raze, Nalță sveltele lor trunchiuri. - - Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. {EminescuOpIV 114} Și în templele mărețe - colonade-n marmuri albe - Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe Ș-ale preoților cântec sună-n arfe de argint - Și la vântul din pustie, la răcoarea nopții brună, Piramidele, din creștet, aiurind și jalnic sună; Și sălbatic se plâng regii în giganticul mormânt. În zidirea cea antică sus
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
numeau καμάρου, corăbiile mai mici și ușoare construite din bârne fără legături de metal; iar când valurile mării se agitau, se puneau scânduri pe amândouă laturile până se închideau în forma unui acoperiș. Rom. cămară, odaie, în care se păstrează vestminte și alte lucruri necesare. Cămară, diferite cătune mici din România.” Despre opera lui Nicolae Densusianu se spune că Vasile Pârvan a calificat-o „drept un roman fantastic în stare să provoace admirația nemărginită a diletanților, în timp ce alții au considerat-o
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
l dădui prin înclinarea capului, începu să-mi bâlbâie ca muții, ca să mă convingă, probabil, de covârșitoarea importanță a celor trei litere rostite totuși destul de limpede și fără ezitări. Numai într-o secundă îi cercetau cu de-amănuntul chipul și vestmintele: Cilindrul din piei de șoareci, periat parcă în răspăr, îi odihnea pe cap, înclinat de o gravă adâncitură unghiulară. Urechile, una galbenă și cealaltă roșie, din pricina reflexului solar, înălțate mult pe marginile înguste ale jobenului și pornite cu colțurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
speriată din somn, susținea că vrea să moară. Puteam distinge în întuneric obiectele înconjurătoare. Din draperie răzbea un snop risipit de raze cenușii, ca niște sfori de fum întinse, de la fereastră spre tapetul negru. Distingeam în cameră neorânduiala cumplită a vestmintelor mele, aruncat la întâmplare pe covor. Gulerul și vasul de noapte, făceau două pete albe alături de pantofiorii ei minusculi, ca de japoneză. „Gloria... - începeam liniștit, pironindu-mi privirea în colțul plafonului, - dacă vrei să mori, de ce nu te arunci în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dar, Mai-marelui lor, când va merge în vizită de protocol, după dispensa de însurătoare... Mai-marele suferă de surpătură la pântece și tare va fi mulțumit de chimirul acesta, în care o să-și adune mațele betegelii sale. Koșon cel tărcat la vestminte nu știe nimic a zice pe limba noastră, așa că numai nechează: râde la Chitul cel alb, care-și ridică rânjetul sticlitor către Cer, fiindcă dindărătul lui, unde e locul poverilor și agarlâcului, i se lasă tot mai jos, de greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
calea morală”. - „Dar praful lumii acesteia se va așeza, fără voia mea, pe mine, și ce vină voi avea eu despre toate cîte nu vor fi ale voinței mele?” - „Și Isus, răspunse el, și-a prăfuit picioarele, și În parte vestmintele, pe drumurile Galileii, dar niciodată sufletul care era Însuși Dumnezeu...” Mi-a vorbit apoi despre fericire și nefericire, lăsîndu-mă să cred că sînt fericit, pentru că-mi erau dezvăluite, ca-ntr-o revelație, spunea el, tainele cerului, dar nu-mi dădeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
stăpânului. Un ministru, pentru a linguși palatul, pregătește un proiect de lege de dotațiune pentru Doamna, [î ]l ține însă secret de colegul său. Acesta află lucrul și într-o zi, fiind pe băncile ministeriale, [î ]l zărește în buzunarul vestmântului lui, [î ]l trage din buzunar pe nesimțite și-l aruncă în Cameră pe jos; se găsește de un deputat și se divulgă, de aci o ceartă între d. Cogălniceanu și d. Boerescu, adevărat ceartă de lachei. Partidul d-lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază, și cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste vestminte mincinoase nu poți cunoaște cum stă cu istoria însăși. / Eu, mulțumită naturei, m-am dezbrăcat de haina deșertăciunei". Se face mult caz, astăzi, despre imposibilitatea de a cunoaște adevărata istorie, că învingătorii îi decid "adevărul", că istorie obiectivă nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sau cea mai mică; trei femei, care determină zilele, norocul și viitorul omului; niște duhuri care locuiesc În cer și se prefac În femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut; trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă; suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum Îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va trăi. Din cele două povestiri, se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
întări ambiția. Stiința numerelor și arta voinței sunt cele două chei ale magiei; Ele deschid toate porțile universului. Acestea erau vorbele rostite solemn și răspicat pe care le auzea Pitagora, care ajunsese la fel ca preoții lui Isis. Preluase vorba, vestmântul și obiceiuruile lor. Poate că nici nu mai credea că se va întoarce în insulă. Cum putea părăsi pământul care îl ocrotise atât de primitor și unde învățase involuția spiritului după moarte? Veni însă o zi când pământul sfânt al
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
sau cea mai mică"; trei femei, care "determină zilele, norocul și viitorul omului"; "niște duhuri care locuiesc în cer și se prefac în femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut"; "trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă"; "suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va trăi". Din cele două povestiri, se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sfânt s-a zidit din temelie această sfântă biserică, de smeritul și păcătosul robul Teu Arhimandritul Ioasaf Voinescu, și s-au înfrumusețat în lăuntru și afară precum se vede astăzi, și din nou s-au înzestrat cu toate argintăriile și vestmintele și alte odoare, pe care păzește-o Tu Doamne și o întărește în veci neclătită. Iar către bunii și drept slăvitorii Hristiani, care vor avea dragoste a ceti pe aceste slove, cu umilință vă rog, să ertați orice greșală veți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de cauză. Am întâlnit pușcăriași care aveau de povestit lucruri incredibile despre efectul bunei creșteri asupra câte unui anchetator. Sub comunism, politețea a fost, într-un anumit sens, unul din modurile de a „rezista“, de a conserva urme de demnitate, vestminte scăpătate ale respectului de sine. Adaos circumstanțial Mai toată lumea se întreabă, în România de azi, care ar fi soluția circului politic și publicistic în care ne-am afundat până la greață. Avem nevoie, firește, de ceva decisiv, de o manevră iscusită
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: „Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un sân tânăr, ca să divulge de sub vestmântul istoric nudul etern; (...Ă scrisul lui palpită ca gușa unei șopârle speriate.” 2 Scriind despre proza lui Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu observă ritos: „Prin niciuna din liniile literaturii sale, Mateiu Caragiale nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale.”3
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pe vechii săi abonați subt formatul ce se vede. El nu e o foaie nouă, cititorii lui îl cunosc; n-are să le promită că a să fie așa ori altfel; schimbarea lui este acest format; adică se înveste cu un vestmînt mai cuviincios vîrstei lui și va vorbi într-un chip mai cuviincios vîrstei lui. Voitorii lui de bine îl vor saluta; voitorii lui de rău vor zice: "Lupul își mută părul, iar învățul nu și-l mută" (dumnealor însă vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
însăși tatăl său împuternicitul sau cu procura specială și autentică. Numele mamei va fi întotdeauna declarat și înscris în registre. Articolul 63 Cel ce găsește un copil nou născut este dator să-l prezinte de îndată autorităților polițienești locale, cu vestmintele și efectele ce s-ar fi găsit asupra lui și să arate circumstanțele de timp și de loc în care a fost găsit. Poliția va încheia proces-verbal constatator a circumstanțelor mai sus arătate și va face mențiune de tot ce
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
pe magazine, comptoare, biurouri, casse de bani, portofolii, registre, hărții, mobile și pe ori-ce efecte ale falitului. Cînd sigiliile s'au aplicat prin mijlocirea unui judecător de ocol, el va înainta actele imediat judecătorului-sindic, care l-a delegat. Articolul 745 Vestmintele, rufele și mobilele necesare falitului și familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se vor lăsa falitului cu o listă descriptiva, rezervandu-se dreptul tribunalului de a statua asupra reclamațiunilor ce s'ar ivi în această privință din partea
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 15 iunie 1906*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135813_a_137142]
-
toate măsurile necesare pentru conservarea bunurilor. Judecătorul sindic poate oricînd să vanda bunurile supuse ștric��ciunii sau unei micșorări iminențe de valoare, precum și pe acelea a caror conservare ar fi costisitoare. Articolul 807 Nu se vor pune sub sigilii: 1. vestmintele, rufele și mobilele strict necesare falitului și familiei lui; 2. lucrurile a caror vanzare imediată este încuviințata potrivit articolului precedent; 3. registrele comerciale; 4. cambiile și alte titluri ajunse la scadență sau cu scadenta scurtă, care se vor lua de
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 23 august 1940*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
conturi, birouri, case de bani, portofolii, registre, hărții mobile și pe orice efecte ale falitului. Cînd sigiliile s-au aplicat prin mijlocirea unui judecător de ocol, el va înainta actele imediat tribunalului sau judecătorului-comisar care l-a delegat. Articolul 748 Vestmintele, rufele și mobilele necesare falitului și familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se vor lăsa falitului cu o listă descriptiva, rezervandu-se dreptul judelui-comisar de a statua asupra reclamațiunilor ce s-ar ivi în această privință din partea
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 3 mai 1900*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135809_a_137138]