172 matches
-
primprejur. 3. Cînd se va hotărî cetatea cea mai apropiată de trupul mort, bătrînii din cetatea aceea să ia o vițea care să nu fi fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4. Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo, să taie capul vițelei în vale. 5. Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi; căci pe ei i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
fost pusă la muncă și care să nu fi tras la jug. 4. Să ducă vițeaua aceea într-o vale cu apă care nu seacă niciodată și unde nu se ară, nici nu se seamănă; și acolo, să taie capul vițelei în vale. 5. Atunci să se apropie preoții, fiii lui Levi; căci pe ei i-a ales Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească și să binecuvinteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască în orice ceartă și în orice rănire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
Domnul, Dumnezeul tău, ca să-I slujească și să binecuvinteze în Numele Domnului, și ei trebuie să hotărască în orice ceartă și în orice rănire. 6. Toți bătrînii din cetatea aceea cea mai apropiată de trupul mort să-și spele mîinile pe vițeaua căreia i-au tăiat capul în vale. 7. Și, luînd cuvîntul, să zică: "Mîinile noastre n-au vărsat sîngele acesta, și ochii noștri nu l-au văzut vărsîndu-se. 8. Iartă, Doamne, pe poporul Tău Israel, pe care l-ai răscumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel. Lat. ovis > oaie s-a transmis numai românei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
veșmântul, îl acoperi cu totul, așa-ncît Herman era acum înveș-mîntat în pielea jupuită a feței mele, înfășurat în genele lungi ale ochilor mei, iluminat de frezul timid al buzelor mele, punctat de soarele negru al aluniței de lângă ureche, franjurat de vițele de păr de la ceafă. Viziunea a durat o clipită, ca să se spargă apoi în spirale de spirale de spirale, verde de galben de roșu, plante de gușteri de stele, lumi de lumi, goluri de goluri, lune-corăbii, mașini-scorpioni, creieri-viespi, îngeri-vulve, insule-nori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îl îmbrăca din cap până-n picioare. Căpitanul privise dinții de baga ai pieptănului de parcă ar fi fost o arătare mistică, un mesaj copleșitor. La fel se uită la fața stupidă a soldatului, observând prima dată cum îi picură uleiul de pe vițele de păr năclăite. Ajunsese la garnizoană puțin cam târziu. Colonelul inspecta deja mult prea lustruitele pompe trase de catâri, cu tulumbele răsucite șerpește în jurul cisternelor de alamă. Marile depozite de cărămidă roșie din curte îi părură deodată amenințătoare, iar platanul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
motiv turcesc sau o pasăre stilizată pe care, când desenul ajungea-n stadiul în care-ndoiala nu mai era cu putință, o salutam cu strigăte de bucurie. Goală până la brâu, căci vara era sufocantă, cu părul ce-și păstra încă vițele crude și elastice, sclipind puternic la mijlocul volutelor, mama mi se părea, în ciuda omoplaților și nodurilor spinării puțin prea vizibile, ca și a sinilor căzuți, cu areole cât jumătate din boturile lor moi, o ființă de o frumusețe totală și dezarmantă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de-mi aduse un bilet mic de la Iulia. Ea glumea despre gustul amicului nostru spaniol, trămise însă cu toate astea vița de păr, cu toate că mă ruga de-a nu juca în fiitori, neci pe lucruri mai prețioase decât lanțul, pe vițele de păr ale soției mele. I-arătai lui don Caldero scrisoarea, el ceti și păru a păli. - Scrisoarea ei seamănă cu aceea maicei sale, zise el și puse epistola pe masă. Să continuăm. Noi jucarăm, însă în curând mă văzui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ritm crește în greutate fiecare. Am mai luat și altele și am făcut vreo 32 de juninci în 2004. Când să-i dau la mandatari vițeii, nu mi-a primit juninca pentru că era gestantă. Până să le fac stabulația, toate vițelele mele erau gestante și eu nu știam nimic. Și nu le-am dat. Le-am lăsat să fete. Le-am dat furaje la agrozootehnica Chitila, pe Otopeni. Luaseră niște arabi și nu aveau mâncare. Am luat vreo 14 juninci și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
asupra instinctului sexual, pe când pe vacile cari aveau a se împerechea le hrănea cu iarbă verde și le ducea pe cele mai slabe pășuni. Rezultatul a fost exact cel așteptat, căci din fiecare din aceste împerecheri s-au născut regulat vițele. De treizeci de ori cultivatorul Fiquet a urmat această cale în propria sa turmă și tot de atâtea ori a obținut fără excepție sexul dorit. în două cazuri au pregătit totodată vaci din vecini în acest chip și au obținut
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domnule, Scrisoarea dv. de la 31 martie au ajuns în lipsa mea acasă. La reîntoarcerea mea în săptămâna trecută am aflat că una din vacile mele stătea să nască și, fiindcă era una din acele pe cari le pregătisem pentru. a naște vițea, am așteptat cu răspunsul la scrisoarea dv. până ce vaca va fi născut, pentru a vă putea comunica numaidecât rezultatul încercărilor mele de-a obține după plac sexul nașterilor. În primăvara și vara anului trecut, citind în gazete teoria d-voastră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teoria d-voastră și experiențele făcute, am tratat șase vaci după metodul recomandat, între ele una pentru a obținea vițel. Cea din urmă vacă era pe vremea aceea de șapte ani deja și avusese până atunci trei fătări, cîteși trele vițele. Celelalte cinci le-am pregătit pentru vițele. În toate cazurile am observat măsurile recomandate de dv., pentru ca nu din a mea greșeală să se-ntîmple altceva, și vacile le-am ținut în timpul respectiv despărțite de turma cealaltă. Rezultatul a confirmat exact
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tratat șase vaci după metodul recomandat, între ele una pentru a obținea vițel. Cea din urmă vacă era pe vremea aceea de șapte ani deja și avusese până atunci trei fătări, cîteși trele vițele. Celelalte cinci le-am pregătit pentru vițele. În toate cazurile am observat măsurile recomandate de dv., pentru ca nu din a mea greșeală să se-ntîmple altceva, și vacile le-am ținut în timpul respectiv despărțite de turma cealaltă. Rezultatul a confirmat exact presupunerile și așteptările mele. Nu poate fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
am făcut începutul cu cele dentăi încercări vecinii râdeau de mine. Dar acum sânt de altă părere și declară că nu poate să fie curată întîmplare. Când cea din urmă vacă va fi fătat sânt sigur că va fi o vițea. I. W. Guimond. " Nașterile a 400 de oi fătătoare. S-a obținut mielușele. Cu tratamentul invers miei-cîrlani. Daca se nasc exclusiv viței vina poate fi a taurului, care e prea bătrân, deși bine hrănit. El trebuie înlocuit printr-un taur
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de gâște sălbatice vâslind cu nădejde, spre bălțile mănoase din Pașalâcul de la Buda. Episodul 93 DESPRE SACI, STOICI ȘI ELEAȚI Și cum vă spuneam, cei patru eroi ai noștri ședeau pe punte. în special Cosette ședea atât de frumos cu vițele negre de păr fluturând în bătaia fumului pipei spătarului Vulture, încât un marinar mărunțel numai mușchii și osu’, ce căra înspre pupă un sac umplut cu stoici și eleați, avu trecând pe lângă țigăncușă intuiția că, oricât s-ar strădui, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un minestrón și după iel ne-am degresat pă d-a-ntregu c-o ciorbă; bașca, cu Barbera ne-a venit orezu a la Valenciana, care l-am așezat pă juma c-un Muscat și-așa ne-am pus să dăm gata vițeaua Împănată, da nainte am căzut În ispita la niște cheftele și ghiftuiala s-a sfârșit cu clătite, fructe pă juma verzi, mă-nțelegi, o brânză ca năsipu și alta băloasă, ș-un cafetoi-espres cu spume, că te Îmboldea mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
otrăvită a cuvântului s-a consumat și că neînțelegerile nu sunt numai ale lor... Dar deodată pălălaia reizbucnea fără legătură, proaspătă, ca din senin, din amintire... Cum, mă, să-i spui tu ăluia că nu i-am dat fii-mi vițeaua pe care a crescut-o ea de mică trei ani de zile, și că i-am vîndut-o și am băut banii? Ai fost tu, mă, la nunta ei să vezi?... N-am fost că nu m-ai chemat... Cum să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
zi pe înserat se stârnise o furtună cu ploaie și atunci a intrat la consăteanul său Ion Lepădatu cerând să-l adăpostească câtva timp până trece ploaia. Lucru ce s-a și întâmplat. În timp ce proprietarul a ieșit să lege o vițea care s-a speriat de trăsnete și fugea nebună prin ogradă și se temea să nu o scape în pădure, lui A.N. i-a încolțit în minte să cotrobăie prin casă și astfel se explică împrăștierea banilor. Dar iată
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
dânsa. Nu m‐ am apropiat bine de ele și când m‐au zărit s‐au ridicat în picioare și au început să ragă la mine, ca și cum s‐ ar fi bucurat de regăsire. Doar le știam și mă știau de mici vițele. Mă îndrăgeau și ară tau așa ca și cum și‐ar fi cerut iertare de necazul ce mi l‐au pricinuit. Numai că nu puteau vorbi, dar din felul cum mă înconjurau și cum fremătau, nici nu mai aveau nevoie de cuvinte
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
-o afară de la telefoane unde lucra, aparatul de radio deschis pe România Muzical, se transmite Simfonia fantastică, de Berlioz, aude până și muzica prin vițele acelea prelinse din degete, e tocmai partea finală, „Visul unei nopți de Sabat“, o încolăcesc vițele și pe bătrână, ea țipă speriată, „vai de madam Mavrodini, săraca“, gândește îngrozită, simțind cum bătrâna horcăie în strânsoarea degetelor, „ce-i cu mine, doamne, ce mă pui să fac“, întoarce cu vițele ei câteva file de album, poze cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vieața-mi luminează! Cum el din cer o auzi Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere; În aer rumene văpăi Se-ntind pe lumea-ntreagă, Și din a chaosului văi Un mândru chip se-nchiagă; Pe negre vițele-i de păr Coroana-i arde pare, Venea plutind în adevăr Scăldat în foc de soare. {EminescuOpI 172} Din negru giulgiu se desfășor Marmoreele brațe, El vine trist și gânditor Și palid e la față; Dar ochii mari și minunați
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și de neoprit. Sfârșitul civilizației derulat cu încetinitorul. Chelnerița zice că, de fiecare dată când autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când au adus caprele pitice să le mănânce -, încep să se întindă rădăcinile. Rădăcinile astea au surpat tunelurile, au întrerupt cablurile și conductele subterane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți - Și în muri de frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți și cu brumă, poamă albă aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu gura must din struguri Și la vinul ce-i îmbată pasc mirositorii ruguri Și în sara
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
marmură, aibi milă de sufletul meu trist! {EminescuOpIV 433} Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai mândră, tot mai mândră la fiecare pas... Visez, ori e aievea? Tu ești în adevăr? Tu treci cu mâna albă prin vițele de păr? Dacă visez, mă ține în vis, privindu-mi drept... O marmură, aibi milă să nu mă mai deștept! {EminescuOpIV 434} RENUNȚARE Aș vrea să am pământul și marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii și armate, De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de-ți va fi Foarte te vei mulțămi. No. 61 Maria cea bălae, Frumoasă din Bezdat, Iubea pe Nicolae Și vrea să-l ia bărbat; Părinții o simțiră Că ea ades lipsea Și crângul îi oprită D-a merge la vițea. Sburdalnica copilă Când vitele intra, Îi da cu mulțumirea Pupatul ce-i păstra. Dar însă biata fată Ne mai putând răbda La babă se arată Și-ncepe a-i preda: Bună bătrânico, Pe Nicolai iubesc, 455 {EminescuOpVI 456} De maica
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]