211 matches
-
-le îndatoririlor școlare; faptul de a putea spune cu orgoliu: "nouă nu ne-a pus nimeni condeiul în mână", adică inițierea noastră în materie de jurnalism ne-am făcut-o singuri, prin propriile noastre mijloace, poate (cine știe!) din cauza vreunui vițiu psihic, a unei tare de origină obscură (căci sunt convins că un om "normal", psihic și moralmente normal, adică bine echilibrat în toate, moderat, decent, prudent, nu poate fi sau deveni un bun ziarist). E adevărat că, în ce mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
n-a fost activitatea mea principală decât de demult, la început, cum am mai spus-o. Dar de părăsit, n-am părăsit-o cu totul niciodată: n-am putut; cum nu poate cineva părăsi obiectul unei pasiuni sau al unui vițiu... De aceea, când acum doi ani, am reluat în mod regulat activitatea mea publicistică la "Adevěrul", am crezut de datoria mea să lămuresc această împrejurare printr-un fel de scrisoare deschisă adresată cititorilor mei. Așa cum îl arată titlul, mesajul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
înseamnă deloc puțin lucru. Căci pentru ca anecdota să primeze, trebuia, întâi, ca cei care decretaseră acest lucru să acuze o stare de suflet potrivită, o inimă ușoară, generoasă, largă, o dispoziție netulburată de preocupări grave sau de pasiuni și de viții. Starea aceasta era în nota acelor timpuri fericite, când micul nostru stat independent își stabilise bazele existenței sale politice, când o parte din idealurile noastre naționale se găseau împlinite, când fiecare se credea în drept să privească viitorul cu speranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mari din țară. Construcția ei se datorește inițiativei mitropolitului Veniamin Costache și domnitorului Ioniță Sandu Sturza, dar n-a început decât la 1834 (sub Mihai Grigore Sturza). După cinci ani biserica fiind aproape gata, cupola principală se nărui din cauza unui vițiu al construcției. Lucrul nu mai fu reluat decât în anul 1880 și terminat la 1887, când s-a făcut inaugurarea ei cu un fast deosebit. La serbările care au avut loc au luat parte: Regele Carol I, Regina Elisabeta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Atât mai rău pentru d-sa și atât mai bine pentru tinerimea silită a culege învățătura moralei, a binelui și frumosului din prelegerile problematice ale unui plagiator ce va rămânea celebru în ăst meșteșug. E amar pentru noi să constatăm vițiul, dar în fața funestei boale a învățaților de contrabandă nu ne putem opri d-a zugrăvi precum se cuvine pe cel ce-l practică, pe cel ce are îndrăzneala necalificabilă d-a-și inaugura conferențele sale pedagogice precum urmează: [... ] {EminescuOpXII 19
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pocitură " de către cel mai mare scriitor al României, numit "geniul rău" de către chiar ai săi, acest vlăstar vițios și... onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul și cinica malonestitate. {EminescuOpXII 205} Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski - Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor noastre, precupeții oștirii, împămîntenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut? Noi Stroussbergi vor răsări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Iată opera de desordine pe care politica de partid e pe cale de-a o împlini prin sistemul de purificare perpetuă pe care-l urmărește. Făcând aceasta, partidul guvernant nu voiește deloc nici să pună-n reformă abuzurile, nici să îndrepteze vițiile mașinei administrative. El voiește pur și simplu să schimbe personalul administrațiilor, pe care-l recunoaște că e capabil și aplicat la funcțiunile sale, dar pe care-l crede suspect numai și numai pentru că acest personal a funcționat sub alte guverne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu-și poate disimula urechile de asin; este ființa comună, vulgară, pe care soarta a azvîrlit-o pe un scaun regesc și care nu-și poate domina deprinderile rele, vițiile originale, nu-și poate uita aplecările naturii sale. El voiește să fie rege ca toți regii, voiește să beneficieze de înalta sa pozițiune, de strălucirea coroanii cu care și-a împodobit capul, și ar dori ca să se uite ceea ce a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au intrat corupția și lașitatea în clasele vechei societăți românești, totdeauna izvorul acestor rele se va găsi c-au fost sau un grec sau o mână de greci. Și această nație, care prin îmbătrînire au pierdut toate calitățile, păstrând numai vițiile antice, care în decursul evului mediu au corupt arhitectura, muzica, pictura, această nație care au înveninat viața popoarelor învecinate, care le-au trădat la turci numai pentru ca să poată păstra ea ierarhia, care furase a cincea parte din pământul României, această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât în fonetism chiar. El e o piatră de care [te] lovești în toate colțurile. Daunele ce le face sistemul etimologic pur pronunției românești sunt însemnate. Având fiecare facultatea de-a pronunța cum va vrea, generațiune cu generațiune vom păstra vițiul pronunției corupte. Tema etimologiștilor cumcă fonetiștii vor consacra prin uz pronunția provincială și vor face dialecte e iluzorie. Astăzi mai toate ziarele românești au aceeași limbă scrisă; va să zică în nici unele nu s-a consacrat vieții provințiale. {EminescuOpIX 451} Din contra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vând sub eticheta noastră și pe care străinii le cumpără în cea mai mare parte”(George Fonsegrive: Art et pornographie, p. 6). Ne-ar bucura să fim de acord cu distinsul autor, dacă n-am cunoaște din izvoare autentice imensul „vițiu francez” care a degradat, prin repercusiune prestigioasă, arta europeană și devastează cultura românească de vreo 60 de ani încoace. Deviza l’art pour l’art nu e nici belgiană, nici olandeză și nici germană, fiindcă e autentic franceză și Parisul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
știința modernă acționează cu pregnanță În domeniul cunoașterii umane. De aceea, prin noțiunea de „știință” se au În vedere toate domeniile științifice luate În unitatea lor, inclusiv cele tehnice care acționează hotărâtor asupra metodologiei cercetării și implementării acestora În domeniul viții sociale, făcându-le utile existenței condiției umane. Știința este un sistem de cunoștințe autentice, necontradictorii din punct de vedere logic, care se dezvoltă istoric, pe fundalul realizărilor trecute și În dezvoltarea continuă a acestora. Acest proces are loc, mai ales
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
știința modernă acționează cu pregnanță În domeniul cunoașterii umane. De aceea, prin noțiunea de „știință” se au În vedere toate domeniile științifice luate În unitatea lor, inclusiv cele tehnice care acționează hotărâtor asupra metodologiei cercetării și implementării acestora În domeniul viții sociale, făcându-le utile existenței condiției umane. Știința este un sistem de cunoștințe autentice, necontradictorii din punct de vedere logic, care se dezvoltă istoric, pe fundalul realizărilor trecute și În dezvoltarea continuă a acestora. Acest proces are loc, mai ales
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
proteicele perpective asupra aceleiași probleme; când e destinatara scrisorii, o mamă e „preastimată” și „devotată”, fiica ei - „Așa de castă, dar totuși orbită de un amor nenorocit”. Individul cu care urmează să se mărite fata e „un om pierdut. Pe lângă vițiul alcoolismului și al variației În ultimul grad, a fost și În spital și are și patima foițelor...” etc. Când destinatarul e chiar tânărul În cauză, expeditorul anonim Își schimbă radical și perspectiva și obiectul blamului / bârfei: tânărul e „onest, activ
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
al variației În ultimul grad, a fost și În spital și are și patima foițelor...” etc. Când destinatarul e chiar tânărul În cauză, expeditorul anonim Își schimbă radical și perspectiva și obiectul blamului / bârfei: tânărul e „onest, activ, fără niciun vițiu, virtuos, apreciat de superiori, iubit de inferiori...”, În timp ce viitoarea lui soție „până azi are la activul ei trei-patru avorturi clandestine, cunoscute de toată lumea...”, iar mama ei e „o bătrână cochetă, care a ruinat doi bărbați.”. Lauda exagerată ori bârfa nimicitoare
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prin pedepse, care de-a lungul timpului au evoluat, mergând de la privarea de libertate, până la chiar pedeapsa cu moartea 796. Și datorită modului în care banul a fost folosit de către puterea politică, acest unic instrument de optimizare și control al viții noastre, a fost atacat cu răul, cu puterea și cu pierderea echilibrului. Din cele mai vechi timpuri s-a observat că oamenii, în contact cu banii, se dezechilibrează și se dezumanizează. Nu întâmplător Isus condamnă deținerea de aur și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau clandestin pe teritoriul său. Cea mai importantă ca influență era Organizația Revoluționară Internă Dobrogeană, VDRO (Vatreșna Dobrogeanska Revoluționa Organizația), care s-a desprins în decembrie 1923 ca brațul înarmat al Societății „Dobrogea”. Inițial, această Societate avea ca scop asigurarea viții culturale și de binefacere pentru bulgarii refugiați din spațiul dobrogean. Avea două secțiuni, una internă, cu sediul la Rusciuk, și alta externă, ce activa în Dobrogea Veche, dar mai ales în Cadrilater. Începând din anul 1926, ruptura s-a făcut
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prin pedepse, care de-a lungul timpului au evoluat, mergând de la privarea de libertate, până la chiar pedeapsa cu moartea 796. Și datorită modului în care banul a fost folosit de către puterea politică, acest unic instrument de optimizare și control al viții noastre, a fost atacat cu răul, cu puterea și cu pierderea echilibrului. Din cele mai vechi timpuri s-a observat că oamenii, în contact cu banii, se dezechilibrează și se dezumanizează. Nu întâmplător Isus condamnă deținerea de aur și pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
endnote id="(482)"/>. Morminte simbolice similare se află la Sighet, Dorohoi și În alte orașe românești <endnote id="(554, vezi ilustrații)"/>. Explicația realistă „Murdăria nu este consecvența sărăciei - scria Într-o «cărticică populară», Ruhălă și Mesia, din 1858 -, ci un vițiu propriu al poporului evreesc. Românul nu se Înșală când caracterizează pe evreu cu epitetul : Jidov necurat” <endnote id="(3, p. 20)"/>. Soluției „rasiste” i s-a opus alta, așa-zis „realistă”. Au fost savanți, inclusiv evrei, care au susținut teoria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii din casele lor și sărăciei” <endnote id="(455, II, p. 284)"/>. Evident, În epoca premodernă, murdăria nu era nici pe departe „un vițiu propriu al poporului evreesc”. Carențe ale simțului curățeniei sunt atestate din plin la mai toți europenii. Românii nu au făcut excepție. Unii călători străini prin Țările Române au fost necruțători În această privință : „Există puține case valahe În care să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făurind bănuiala teribilă că prin jumă tate din venele mele curge sângele blestemat al fiilor Canaanului. Și această bănuială mă face să-mi controlez atitudinile, să mă observ, să mă spionez pe mine Însumi, doar, doar voi găsi vreunul din vițiile ce caracterizează acest neam blestemat. Și când Într- adevăr găsesc vreo latură ascunsă a ființei mele ce mi-ar permite o asemenea antologie, nu mă pot suferi, Îmi vine să mă scuip și, de multe ori, mă Împlânt În fața oglinzii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subiectul Într-o scrisoare de prin 1947 -, sunt pe jumătate jidov. Dar jidovul este fricos, trădător, murdar.” Poetul nu se recu noaște ca atare : „Sunt cel mai puțin jidov din toți oamenii de pe lume. Că n-am nici virtuțile, nici vițiile rasei”. Și cu toate acestea, el crede despre sine că este „jidovul umil și rătăcit” și e convins că la fel Îl receptează viitoarea sa soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu că orice act, al Adunării și al Domnului, care ar fi contrar privilegiilor Principatului, tratatelor și hatișerifelor date de sultan, va fi chiar din faptul acestui vițiu, nul și neavenit. După art. 53 și 54, Domnul nu poate, în caz de tulburări civile, să dizolve Adunarea și să convoace alta, fără a fi primit în chip prealabil consimțământul celor două Curți, sau cel puțin, zice textul moldovenesc
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
adjudeca, apoi opera toate lăzile și pupitrele colegilor, de unde fura mai ales lucrurile de mâncare. Dar era ceva și mai rău. Printre pedagogi aveam pe un oarecare „Musiu Wiess“, un evreu elvețian roșu la păr și la față, care avea vițiul rușinos de a masturba elevii. Nu era din dormitorul meu, ci din cel de alături. Când mi s-a spus lucrul nu am vrut să-l crez; dar când mi-a fost confirmat de mai mulți, am pus la cale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
venit frații Schipek, doi vioriști boemi de mare valoare. Mai ales cel mare. Schipek cel mare era cu mult superior fratelui său și era un executant de un rar talent. Era aproape un virtuos destinat la o mare celebritate dacă vițiul băuturii nu l-ar fi omorât prematur. Capelmaistrul Hübsch a fost și el o figură populară. La Teatrul Național când dirija orchestra, plăcerea cea mai mare o avea când galeria îi cerea un cân tec. Când, după executarea unei bucăți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]